Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)

1920-09-17 / nr. 202

wiu.«n.c.v ANUL XIV No. 202 50 Bani Abonamente: Un an ...........................80 de lei ș­ase luni. ... ...............40 de lei lei luni...........................20 de lei Ş­coala Naţionala Un nou an şcolar începe. De la un capăt la altul al ţărei, peste Carpaţi ca şi peste Prut, şcoala românească îşi deschide porţile de lumină şi de adevăr, arătâfldu-şi iubirea şi solicitudinea pen­tru tinerile generaţii, a căror pregătire este în su­oasă legătură cu viitorul nea­mului nostru In aceste vremuri tulburi, cînd lipsa unei orientări sănătoase a opiniei publice a dus pînă la anarhie, iar nemulţumirile şi neajunsurile unei epoci de tranziţie s’au transformat într’o acţiune de dis­trugere şi de dezagregare socială— şcoala constitue m­jlocul sigur de edu­caţie şi îndrumare a societaţei, este fac­torul esenţial de contrabalansare a ten­dinţelor subversive — elementul de con­servare a tradiţiei naţionale şi de apă­rare a unui patrimoniu moral care se confundă cu întreaga dezvoltare istorică a poporului român. De aceea şcoala trebuie să fie, în împrejurările de acum, preocuparea con­stantă a conducătorilor şi pun sforţări stăruitoare să ajungă să reprezinte, în mediul nostru social, o forţă de rezis­tenţă naţională, un apărător cu prestigiu al ordinei şi al progresului pe care, un revoluţionarism de circumstanţă încearcă să te dărâme. După doi ani de la gonirea vrăjmaşu­lui din ţară, după o epocă de criză materială şi de dezorganizare a tuturor­­instituţiilor — deschiderea normală a şcolilor din întreaga ţară este un semn îmbucurător. Cursurile care încep la vreme, func­ţionarea după toate prevederile regula­mentelor, reintrarea în legalitatea şco­lară — vor aduce, negreşit, un simţitor folos învâţământului şi şcoala îşi va recăpăta autoritatea pe care ultimii anii ai războiului o ştirbise. Copii vor începe munca serioasă, vor avea timpul necesar unei pregătiri com­plecte şi sfişitul de an nu va mai fi o improvizaţie de examene, o grăbită şi în­găduitoare apreciere a atîtor elevi lipsiţi de cunoştinţe şi fără nici o legătură cu şcoala cea adevărată. Lipsa profesorilor — destul de sim­ţită mai ales în teritoriile alipite va tre­bui să hotărască pe guvernanţi de a da o atenţiune mai deosebită acestor factori ai educaţiei şi ai culturei naţionale, fă­când din profesorat o carieră de presti­giu pe care s-o îmbrăţişeze cu dragoste cît mai mulţi din intelectualul ţărel care, astăzi, îşi caută mijloacele de viaţă în alte direcţiuni. Numai pe această cale se poate ajunge la rezultate care să nu contrazică aştep­tările legitime ce se pun în şcoala de astăzi. * * * Şcoala naţională — pentru că, a doua zi după unirea politică, este o imperioasă nevoie de a făuri acea apropriere sufle­­între românii din toate părţile şi pe care n’o poate da de­cât şcoala inspirată şi sprijinită pe cele mai adevărate şi mai bune,, tradiții naţionale, o reală preţuire a culturei noastre şi o adâncă înţelegere a rosturilor noastre româneşti sau se pot obţine de­cât prin şcoală. ’ Lumina cea mare şi bine­făcătoare nu poate fi împrăştiată în cuprinsul Româ­niei mart mai cu succes de­cât de şcoală. Copiii de astăzi trebuie să fie condu­cătorii de mane şi conştiinţa lor este lă­sată spre pregătire şcoalei. Nu suntem exclusivişti. Minorităţile a­­flătoare în mijlocul nostru sînt libere­ să-şi dezvolte individualitatea lor , dar aceasta să se facă în folosul statului român. Toleranţa noastră cea mai largă faţă de străini­­nu se opreşte de­cât atunci când interesele noastre de stat suveran, sprijinit pe o mare majoritate românească, ar fi prejudiciate. Până acolo, înţelegem a lucra de co­mun acord şi de a da ţarei, fără condi­ţie, întreaga noastră capacitate produc­tivă. Fie clar ca şcoala care începe sub a­­uspiciile cele mai bune — să însemneze nu numai manifestarea unitară a spiritu­lui românesc în cuprinsul graniţelor sale istorice—ci şi garanţia că generaţiile ce se ridică acum vor fi pregătite în cultul ordinei şi al culturei naţionale care con­diţionează întreaga dezvoltare viitoare a neamului nostru. Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa Unire­ Nr. 0. Orele de loiirt­­: 8—12 a. m. şi 3­­­0 p. m. aWEMmE»BaWaM»^2gBm^9BKaB»{a«B8BE«Ka»««WwMf^iigaa8BKgasasa^ Anuriciuri şi Reclame Se primesc in condiţi­ini avantajoase direct la Admi­nistraţia ziarului, Iaşi Pi­ţa Unirei 6. De asemenea prin toate agențiile de publicitate. Conferinţa d­ela Aix- es-Bains Aliaţii şi itusla Conferinţa de la Aix-Ies-Bains, va a­­dau între alte chestiuni importante, şi problema Rusiei In atuala stare socială din Rusia, a­­ceastă problemă devine din ce în ce mai complicată. Pan zile ferme cari s’au ventilat până acum nu au mal rămas în p­aloare j. Ele au evoluat paralel cu desfăşurarea eve­nimentelor din Rusia, astfel că în situ­­aţiunea actuală pare o adevărată impo­sibilitate stabilirea, unul acord definitiv. Totuşi d-nii Qohtti şi Mult rând au şi avut un schimb de violtri asupra acestei dust­rii, ai cont­ezultat încă nu s'a comunicat. In orice caz la Aix-les-Bains urmea­ză a se stabili o înţelegere între Aliaţi în ce priveşte problema rusească. Monede de nichel Guvernul a hotărât să bată monede de nichel în valoare de 20 milioane. Se vor bate numai monede divizionare —probabil aşa cum au fost înainte de răsboi, de 5, 10 şi 25 bani. Dacă din punctul de vedere al conser­­vării măsura e bonă—căci meneda de hârtie a cauzat multe pagube populaţiei—, din punctul de vedere al traficului, ne întrebăm: ce­­folos poate aduce? Având în vedere scumpetea formida­bilă fie astăzi, la ce serveşte mont­da di­vizionară ? Ce poţi cumpără cu 25 bani? Cu 50 bani poţi cel mult cumpără o gazetă,—dar,cu 25 bani? De aceia ar fi de dorit ca guvernul bătând moneda divizionară, detaichel, să se gândiască şi la întrebuinţarea ei re­ală, adică la stărpirea speculei şi a scum­­petei, pentru ca populaţiunea să poată ace uz real de monedele divizionare. Ecouri Ziarele din Transilvania propun guvernului, ca o datorie naţională, să acorde o pensiune viageră d-nei Emilia Raţiu, sotia defunctului luptător Dr. Ion Raţiu. Si­ ştie că în timpul războiului întreg avu­tul doamnei Raţiu a fost prădat de duşmanii cari au năvălit la Turda, unde se af­la soţia marelui luptător naţionalist. Ne asociem la propunerea ziarelor transil­­vănene şi nădăjduim că Parlamentul nu va întârzia să aducă acest proect şi să-l voteze. * Feeriile au fost introduse din nou în reper­­torul teatrului nostru. La Teatrul Naţional din Bucureşti se joacă basmul feeric „Odinioară“ datorit d-lui I. C. Aslan ; de asemenea a fost reluat „Cocoşul Negru“. La Iaşi se repetă „Rodia de aur" feeti­ă feerică a d-lui Teodoreanu, care va fi mon­tată in chip fastuos. De notat ca feeria d-lui Teodoreanu este in a­cela­ş timp o poemă scrisă în versuri mi­nunate. * Se anunţă apariţia unei colecţiuni de „cân­tece poporale“ cari vor purta titlul „Comoara Sufletu­­i". E de o colecţiune în care d. S. Teodorescu Eirileanu, cunoscutul folconist, a adunat o serie de cântece de păstorie, plugărie, pescă­rie, şi vitejie ostăşească necunoscute încă in fo­doratira noastră. Volumul apare în editura societății „Școala Română“ din Suceava-Bucovina. " e organizarea ţărăniş­tilor (Din Bucureşti, telegrafiată) La 6 Decembrie împlinindu-se 2 ani de la înfiinţarea gru­parei ţără­niste, toţi foştii şi actualii parlamen­tari ţărănişti se vor întruni la Bucu­reşti pentru a discuta chestiunea activităţii partidului. Vor participa şi delegaţi din pro­vincie. I tofi slidice­lşti fo­­rm­ini şi Muncitori bătuţi în atelierele de l­a Frumoasa. Sin­dicaliştii proectau în­să atace Iaşul şi să instaleze Sovietele. In nenimi nrste rânduri am arătat că sindicatele roşii, de­ paste di a constitui asociaţ­ni profesionale pentru apărarea intereselor materiale şi pentru asigurarea unei situaţiuni convenabile muncitorim­ei — sunt puse exclusiv în serviciul socia­liştilor revoluţionari, întrebuinţând teroarea şi bătaia pentru a-şi crea autoritatea de care au nevoe faţă de p­oletariat. Am aratat de asemenea că oamenii cari se ridică împotriva intoleranţei şi protestează zilnic în contra încălcărilor ce se aduc drepturilor cetăţeneşti—sânt în realitate cei mai ireductibili opresori, care merg cu disciplina organicaţiunei de clasă, până la suprimarea complectă a individualităţei muncitoreşti. Sindicaliştii revoluţionari nu pot avea nici o consideraţune pentru libertatea de gândire şi cu atăt mai puţin pentru libertatea de acţiune a individului. Nu există de­căt un­­sigur fel de manifestare tolerabil — aceia pe can îi preconizează socialismul. Tot ce este în afară de acest criteriu, chiar dacă este o simplă prezumţie — e condamnat­­şi teroarea începe.* * * Iaşul în această privinţă, a fost la înălţimi şi’n trecut, şi-şi menţinea acut odios prestigiu şi astă­zi. .. Sânta?­, informaţi — şi desfidm să fim desminţiţi de cineva — că in atelie­rele ceilor f­rate de la Nxolîna se de­f­ilară o adevărată dictatură sanguină şi un cruţat­oare faţă de muncitori. A­­uoi , în ziua de 2 Septembrie a. c. au fost bătuţi în at­lier lucrătorii Ion Tanase şi Georgescu pentru că aceştia erau suspectaţi de comitetul revoluţionar condus de Andriu. In ziua de 9 Septembrie , exact la o săptămână a fost crunt bătut cu ciomigile şî box­ifi lucrătorul Gh. Tâns­ă, pentru că nu voia să aco­pte te­roarea sindicatului şi pentru că îşi căuta de meseria lui, în vreme ce­ ceilalţi sabotau. . Muncitorul Tănasă Gh. a fost examinat de medicul parchetului şi, după 6 zile vănâiăite şi rănile de pe spate se vad foarte bine. A eşti trei lucrători nu mai intră t­­­atelare, pntru că sunt ameninţaţi. Ei au reclamat cazul parchetului local. Este ounos că deşi agresiunea a fost constatată de medicul oficial al par­chetului, deşi se ştie că au fost bătuţi în ateliere şi că aei cari conduc şi pun la care aer de ticăloş­i sunt vistiţii schingiuitori şi jefuitori ai muncitorilor ieşeni — Andriu, Ştefănescu, Zoza, Brăescu şi Cuparencu, —■ totuşi par­chetul local nu este în stare să facă cercetările necesare, este lipsit de energie, iar vinovaţii sfidează justiţia şi-şi continuă ne­supăraţi opera. Nu ne putem opri de a atrage atenţiunea parch­eului asupra acestor cazuri de o excepţională gravitate şi să-i cerem, cu toată hotărârea, să-şi facă datoria trimiţând înaintea tribunalului pe criminali şi garantând libertatea şi viaţa oame­nilor paşnici cari înţeleg să muncească, iar nu să conspire împotriva statului. E vr­ea să­ se termine cu atenţ­i­a acte cari nesocotesc legile şi ating cele mai sfinte drepturi ale omului — libertatea de gândire şi de muncă — şi de acela justiţia, în cazurile concrete ce i se prezintă să pună la respect pe ticăloşii şi tul­burătorii ordinei publice. , * v * * Pentru fi sa vet!«, fără nici o exagerare, cic eare mentalitatea sindici. îi şi hor roşii, comteşi de T «»să şî de alţi inconştienţi, ne îngă­duim a spune că în preajma alegerilor, atunci când ei credeau că pe lângă succese! bolşevicilor din Regie, vor izbuti să pătrundă în parle­mentul românesc în număr cât mai mare—revoluţionarii de fe­teşi, ră­tăciţi pe de-a -nns egul, proiecteu să se ducă la Ciurea să omoare pe păzitorul depozitului de muniţiuni aflător acolo, să se înarmeze şi să se întoarcă la Iaşi unde să extermine pe comandantul de Corp de Armată, să ocupe poşta, să suprime autorităţile civile şi să instaleze sovietele care să aibă cuvântul decisiv. Acesta era cuvântul de ordina pe care sindicaliştii din ateliere îi spuneau cu credinţa fermă că totul va petrece i­ntocmd. De&fte era pe oricine să conteste exactitatea r.f ir­maţiunilor pe c­­ere le tecem. De aceste planuri nebuneşti nu erau străin! conducătorii socialiştilor ieşeni şî putem apune, fără tei­mă de desminţire că se făcuse şî lis­tele care indicau compoziţia sovietelor locale. Aviffl toate dovezile aceatei »cţieni crimînate care se continuă de altfel şi astăzi şi care,—oricine va concede,— nu poate avea nici o le­gătură cu revendicările monitere ş­i şi cu apărarea intereselor profe­sionale. Ce fac autorităţile şi ce face guvernul care poartă răspunderea zi- mii de astăzi şi care e dator să înlăture orice echivoc, luând toate ma­surile de rigoare ? VINERI 17 SEPTEMBRIE 1920 Apare zilnic Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie la«gw«Scg:^.^»g­iAra^^^»^CStgj|jjggTjg|ii ,HI,gjTîîT 50 Bani ■SüfiSt Chestia Pâinei Cartelul morarilor şi brutarilor Se ştie că fabricarea păinei a fost lasată liberă de consiliul de miniştri, socotind măsura ca o experienţă spre a se aştepta un timp rezultatul ce va da. De­sigur că această măsură a trebuit să aibă repercuziune şi îa Iaşi. In acest scop o consfătuire a a avut loc la­ Primărie, prezidată de d. Negruţi, preşedintele comisiei interimare. Au participat reprezentanţii marilor şi câţiva brutari. Consfătuirea aceasta desigur, nu ar fi trebuit să aibă loc la Primărie, căci toată discuţia nu a rulat de căt îa jurul stab­­irei unei înţelegeri între morari şi brutari, pentru a evita o concurenţă şi rezultatul a fost de fapt, stabilirea unui cartel. Acest cartel a fost încheiat. S-a stabilit ca preţul pentru pâine albă să fie de 3 lei şi 10 bani. Se va fabrica şi o păine de calitatea a doua al căruia preţ va fi de 1 leu 60 bani kilogramul. In cela ce priveşte această calitate, cartelul şi a rezervat dreptul de a urca preţul la 1 leu 75 bani kg., dacă se va mai scoate dn faină încă­ 3 la sută din negreală. In ceia ce priveşte rolul Primăriei în această interesantă chestie, el s’a mărgi­nit în a-şi menţine taxa pe păine, per­­cepând 500 lei de vagonul de făină de la moară şi 500 lei de la brutari. — D. M. Negruţi preşedintele comi­siune! interimare a înaintat ori un ra­port amănunţit gammaiul, cerând ca Primăria să intre in dreptur de el ca proprietară a Uzinelor Electrice şi Tramvaiului. — „Societatea de Gimnastică“ de sub preşedinţia d-lui Osvald Racoviţa, a in­st­r­uit un premiu de o mie lei pentru saloările­ sportive ce vor avea loc cu prilejul în­fugurărei parcului sportiv al garnizoanei Iași. — D-nii Vintilă B­raţia­nu şi O. O. Mârzescu foşti miniştrii şi d. Al. Mavrodi directorul ziarului „ Vi­forul“ s’au întors ori din Chi­şinău.­­ Aseară d-nii Vintilă Brătianu şi Al. Mavrodi au plecat la Bucureşti. — Atragem din nou atenţiunea direc­­ţiunei ng or­ak a c. f. r. asupra faptu­lui că furnizorii de lemne cari aprovi­zionează şcolile secun­dare din Iaşi în comptul Ministerului Instrucţiunii o a­­duc cu navetele obţinute în acest scop lemne pe cari în mare parte le desfac pe piaţa Iaşiul, particular, lor. Aceste navete au fost puse la dispo­ziţia acestor furnizori de a transporta lemne numai pentru şcoli. Cerem direcţiunei regionale să anche­teze cele relatate mai sus şi să ia cu­venitele­­ dispoziţiuni. — Banca Naţionala înştiinţează că orice operaţiuni cu coroane se vor face numai la Ministerul de Finanţe. — La solemnitatea de ori a deschide­­rei anului judiciar, dl. prim Preşedinte Volopschi, a anunţat, că cei mai mulţi dintre consilieri fiind ocupaţi cu prezida­­rea comisiunelor de expropiere, nu a ra­­mas disponibil pentru prezidarea Curţilor cu juri de­cât d. Consilier Macri, care va prezida Curtea cu juri din jud. Iaşi. — Administraţia financiară, neprimind nici un fel de înştiinţare, nu are nici un amestec în operaţiile cu privire la pre­schimbarea rublelor.­­ — Societatea „Frăţia Veteranilor“ cu sediul în str. Lăpuşneanu 26 (în curte) invită pe toţi veteranii din răsboiul 1916—1919 să se înscrie pe tabloul de împământenire. — Administraţia financiară din locali­tate, a pus la dispoziţia Bancii Naţionale 6 funcţionari, pentru a ajuta pe cei din Bancă la preschimbarea rublelor. — Duminică 12 a. r. cr. a avut Ioc o consfătuire a locuitorilor din disp. 2*a, str. Nicolina, Frumoasa, Crucei, şi Tg. Nicolina. S-a discutat chestia exproprierea mo­şiei comunei Iaşi pentru locuitorii măr­ginaşi, chestiunea imaşurilor precum şi chestii de edilitate publică, repararea stradelor, podurilor de peste Bahlui şi Nicolina, lumină, serviciul de pază din partea poliţiei şi înfiinţarea unei şcoale, mixte în Tg. Nicolina care este departe de 4 kim­, de şcolile de pe Nicolina. In acest seop, in urma celor expuse de d-nii Osv. Racoviţă, Preot Oh Co­­jocariu şi N. Spiru Dobrovici, s’a hotă­rât a se interveni la autorităţile în drept. — La administraţia financiară din lo­calitate, s’a făcut înaintările următoare : D. Petru M. Râmniceanu, a fost îna­intat sub-şef de secţie. D ra Maria Iliescu a fost înaintată impiegată­ auxiliară de d­. I. — De eri a început inventariarea ave­re! lăsată de regretatul Neculai Ostapo­­vici. Inventariarea se face de experţi la a­­zistenţa d-lui judecător Teodorescu, Mâ­­nă scurtă ca delegat al fiscului şi al unui reprezentant al Epitropiei Sf. Spiridon. In Iada de fer, s’a găsit şi bonuri şi numerar suma de 126.000 lei. S’au mai găsit 700 lei în monedă de argint, noi nouţe. Azi a început evaluarea mărfurilor, ce se crede că va atinge suma de lei 400 de mii. — Areniştii de la „Lumea" au avut pe ziua de ieri un nou succes de... inteli­­g­nţă ! Aviz d-lui dr. Buzenchi. — Până în present s’au reprezentat la texiul ieşan următoarele piese: „Vlai­­cu Vodă“, „Rodia de aur“, „Ghiara“, „Vijelia“, „O rechizit­e“, „Samson“,„Bur­ghezul la ţară“ şi „Prieteni din copilă­rie“. „ Mai mulţi funcţionari ne roagă să întrebăm Cassa Funcţionarilor Publici filiala Ieşi, dacă mai pot spera în ce pri­veşte aprovizionarea cu temre pentru iarnă, sau tot ca şi anul trecut va avea loc distribuirea în mijlocul erne!. c­uvonul respândit cu privire la o întrerupere al operaţiilor de preschimbarea rublelor, este cu desâvâ­­ire neîntemeiată. Operaţiile la Banca Naţională din lo­calitate au început azi, după normele stabilite.

Next