Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)

1920-09-18 / nr. 203

.CiUOTECA Hk VF 7cf* . ANUL XIV No. 203 50Bani Abonamente: Un an ...............................80 de lei Șase luni.............................40 de lei Trei luni............................20 de lei Redacţia şi Administraţia Anunciuri şi Reclame 1 Iaşi, Piaţa t­înirei No. fi, Se primesc în condiţiuni pv,-ntaioase direct la Adm!-­­ Orele de leiuri's: 8—12 a. m. sî­nistraţia ziarului, Iaşi Pi ţa Unirei 6.­­ 3­0 p. m. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. $­AMBAT­A 18 SEPTEMBRIE 1920 Apare zi­nic Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie 50 Bani âKi&aaa'' w* Generalul Averescu a întocmit, pentru studiarea şi redactarea proectelor de legi, comisiuni parlamentare. Sistemul nu este nou , el condiţio­nează însuşi regimul parlamentar. In ţările în care constituţionalismul este o realitate, iar parlamentul un ade­vărat for de competenţe şi de oameni cu autoritate politică incontestabilă,co­­misiunile parlamentare funcţionează în mod permanent având o activitate care concordă cu necesităţile politice şi soci­ale ce trebuesc legiferate. Pentru ţara noastra şi mai ales pen­tru parlamentul actual,­ hotărârea gene­ralului Averescu de a-şi alcătui comisi­­unile care să-i pregătească reformele — constitue dacă nu o inovaţie, cel puţin o surprindere. Au fost şi la 1914 comisiuni parlamen­tare. Activitatea acestor comisiuni a fost întreruptă de război — dar refor­mele au fost pregătite în vara anului 1918 de aceiaşi parlamentari din 1914, asupra cărora guvernul Marghiloman deslânţuise urgia nemţească. De atunci şi până astăzi nu s’a m­ai adus nimic nou reformei agrare şi nici celei electorale. Expropierea din 1917 întrodusă­ în Constituţie de liberali, a fost urmată de decretul lege de împroprietărire din toamna anului 1918, pe care-l pregătise foştii parlamentari liberali şi care a ră­mas singura lege agrară, întrucât, nici guvernul Vaida şi nici guvernul Averes­cu, n’au făcut nimic în această direc­ţiune. Chiar lucrările de împroprietărire con­tinuate parţial în vara anului acestuia au fost făcute după legea liberală. Acelaşi lucru s’a petrecut cu reforma electorală, care de doi ani n'a putut fi trecută prin parlament, iar aplicaţiunea ei, în cele două alegeri, n’a fost altceva de căt consacrarea legei liberale a cărei largă democraţie nu poate fi contestată de nimeni. Iată prin urmare, activitatea reală şi serioasă a unor confu­siuni cari au fost la început parlamentare, dar care şi-au terminat opera în vremea când singura autoritate recunoscută în ţară era ma­reşalul Mackenzen şi aghiotantul aces­tuia, d. Marghiloman. * * * Parlamentul actual, după un scandal de aproape trei luni de zile,alcătuieşte, din ordinul generalului Averesc comisi­­uni care să pregătească reformele... Dacă n’am cunoaşte compoziţia cor­purilor legiuitoare pe care se sprijină generalul Averescu și dac­ă n’am ști ce fel de capacitate politică au cola-boratorii săi din guvern—am acorda, probabil, o încredere mai apreciabilă comisiundor parlamentare, cărora li s'a dat misiunea “Tie a pregăti proectele de legi pentru sesiunea de toamnă a parlamentului. Dar aşa — cine poate crede că re­formele vor fi studiate, înţelese şi legi­ferate de oameni cari n’au dovedit, pînă acum, nici o pregătire şi nici o autoritate politica socială ? Au aceşti oameni o doctrină, urmăresc îndeplinirea unui program bine axat, sînt călăuziţi de disciplina unor principii îndeajuns de precizate ? Se ştie doar că generalul Averescu a declarat-o de atîtea ori că nu are pro­gram şi că nu se interesează deocamdată decît de cinste, de legalitate şi de muncă..... In astfel de condiţiuni e greu de găsit pentru comisiunile generalului. Averescu, o justificare serioasă. Cel mult se poate spune că pentru o ştirbire a reformelor, care urmează sâ fie ratificate de parlament,—se va sta­­bili o înţelegere... A restrînge votul universal şi a ate­nua pînă la reacţionarism reforma a­­grară — este ceva firesc pentru regimul generalului... Da­r ce importanţă mai pot avea comisiunele parlamentare pe care matu­ritate tîrzie a guvernului Ie-a hărăzit ţărei după ce opinia publică a înţeles ce valoare şi ce prestigiu înfăţişează actualele corpuri legiuitoare ? * # * Ţara nu poate accepta experienţele pe care avea să le facă generalul Averescu —pentru a şi da seamă de ceia ce tre­buie să fie partidul sâu. Regimul de astăzi—este un regim condamnat şi oricîte comisiuni parlamen­tare s'ar mai întocmi, ceasul prăbuşirei definitive nu poate întîrzia multă vreme. Pi­i nevoile Iaşului Firul telefonic Bucureşti — O datorie a guvernului — De­sigur că aşa zisul fir telefonic „special“ Iaşi-Bucureşti, a ajuns cea mai mare calamitate pentru public ca şi pen­tru personalul oficiului telefonic. Starea aceasta care durează de doi ani de zile, fără încetare, a exasperat pe ie­şeni­ dar nu şi autorităţile de la Bucu­reşti. La intervale de 2—3 săptămâni tele­fonul acesta învie pentru câteva ore, pentru ca să moară din nou,­în timp ce publicul aşteaptă o îmbunătăţire ra­dicală în direcţiunea generală a P. T. T. a scumpit enorm de mult taxele respec­tive. După cum ni se comunică, inginerii specialişti din direcţiunea P. T. T. stu­diază chestiunea reparărei acestui fir de calamitate specială, inginerii studiază cam de mult—de vre­o doi ani!—şi până a­­cum nu au dat de rost. Căci chiar la rarele intervale când oficiul Bucureşti răspunde la chemare, nu se aude la Iaşi —şi viceversa. Sau când şi Bucureştiul şi Iaşul sunt în legătură—se ivesc în mod spontaneu alte defecte cari împie­decă convorbirile. Concluzia? După doi ani de examinări şi studii, inginerii de la direcţiunea generală a P. T. T. declară că... nu-i pot da de rost. Sportul acesta trebuie să înceteze. De aceea cerem guvernului să ia o hotărâre definitivă. Sau să apeleze la inginerii particulari, specialiști, cari să examineze și să cons­tate cauzele, sau să suprime pur și sim­plu telefonul cu Bucureștii, iar persona­lul să fie întrebuinţat la telegraf, pentru ca cel puţin telegramele şi să expedieze ca în vremuri normale, iar nu ca acum când taica e aşa de scumpă iar publicul este deservit în modul cel mai detesta­bil. S’au împlinit ieri trei­zeci şi trei de ani de la moartea lui Thnotet Cipariu, marele ca­nonic al Blajului, care a luptat cu energie şi pietate pe tărâmul nostru cultural. Pentru a nu persifla deadreptul numirea făcută în persoana d-lui V. Ef­timiu ca di­rector general al teatrelor, — dr. Al. Davila semnează un articol în care atacă oficiali­tatea care a făcut această numire, pentru că „a rupt pana lui V. Eftimiu”. Dintre două rele, d. Davila preferă pe cel mai puţin reu: pe d. Eftimiu ca scriitor! „O Halima‘ este titlul unei operete origi­nale a cărei muzică a fost scrisă de un ta­lentat absolvent al Conservatorului ieşan. „­ Halima“ este o operetă,—ca muzică,— în genul vechilor operete franceze, cu coruri şi orchestraţie, şi cu toate nuanţările de e­­fect. Proza se datoreşte deasemenea unui ta­lentat publicist ie­şan. Opereta a fost prezentată companiei li­rice Maximilian-Leonard, care o va repre­zet­ta în stagiunea de iarnă. La Bucureşti se proectează înfiinţarea u­nui nou teatru, în genul teatrului „ Vieux Co­lombia* din Paris. Noul teatru va fi dirijat de un grup care s’a intitulat „Noi*—grup din care face parte şi marea dansatoare Lucienne Caravillet. D. C. GSSA­S! SOCIETATEA SIMFONICA „EMESCU“ Vouă fii ai laşului cultural, ai laşului martir al tuturor suferinţelor de totdea­una, vouă mă adresez prin aceste rân­duri si vă arăt că rana dureroasă ce se adaugă la multele ce le aveţi încă ne­vindecate, vă va aduce la sugrumarea aspiraţiuniior voastre culturale. Nu cred necesar să md fac istoricul societăţei „George Baes­u“, îl cunoaş­teţi, ştiţi greutăţile ce a în itimpinat dar ştiţi şi rezulta-.tele şi foloasele binefăcă­toare’aduse lacului. In urma acestor rezultate reale, socie­tatea s’a ridicat în scurt timp, atingând nivelul unei formaţiuni similare ce exista în Bucureşti de vre­o 13 ani şi mai bine, dar aceia era subvenţionată de Minister. In fine ministerul fiind convins de ne­cesitatea acestei societăţi îi acordă şi ei anul trecut o minimă subvenţie, precum şi recunoaşterea de „persoană morala“, consfinţâ­ndu-i prin acestea dreptul şi necesitatea de viaţă. Dar ca la noi, la nimeni. Se schimbă ministrul, vine un altul, se înfiinţează un minister al Artelor, frumos şi desigur cu menirea de a ocroti şi încuraja artele. Să mai adaug că s-au mai înfiinţat alte multe ministere sau subsecreteriate? Noul minister al Artelor par’că spre a nu’şi desminţi menirea pentru care a fost creat, prima grijă a avut să taie mnica subvenţie ce o avea societatea ca ast­fel să asigure distrugerea ei. Ei bine nu se poate, nu se va putea ca laşului sâ­ i se svârle această lovitură şi mai cu seamă nu trebuie permis să v-o trimită Bucureştiul care vă datorează re­cunoştinţă pentru multe şi nenumărate motive. Aveţi dreptatea cu voi, aveţi suferinţele îndurate, încă neşterse din su­flete, aveţi mai presus de toate aminti­rea neştearsă a frumoaselor şi înălţătoa­relor momente ce v-au prilejuit audierea concertelor societăţei. Fac apel la distinşii cetăţeni ai Iaşului să se unească cu toţii, mari şi mici, fără distincţie de culoare politică să facă zid de apărare în jurul nepermisului a­t ce vi se impune nemotivat, că­­ nu se pot invoca motive bugetare pentru neapre­c­­abilă sumă ce o primea Societatea, acum când se creiază ministere nesfârşite cu tot aparatatul de funcţionari mari şi mici necesari ori nu. Aveţi reprezentanţi în Parlament, aveţi chiar miniştri,­dm eu semnalul de la distanţă, voi veni chiar la nevoie să spun sus şi tare tuturor că sunt datori să-şi îndeplinească nas­u ,ea scutind la şui­­le o nedreptate. Întruneas­că-se la o altă toţi oamenii cu gânduri sănătoase şi sincere, cn­emaţi voi cei d­i­rect loviţi pe puternicii zilei—trebuie sâ răspundă chiemărei voastre—chiemaţi în văzul şi’ auzul tuturor pe distinşii domni Grecianu, Mârzescu, Petrovit, Cuza tic reprezentanţi în Parlament, arat­aţi le mo­destele voastre doleanţe, puneţ-te în faţâ, voi falanga apostolilor Artei­ rezultatele, strălucite obţinute cu sacrificii imense de timp şi energie în cauza stârtă a pro­gresului, faceţi-o de grabă , reuşita va fi sigură dar acum­ cât ma e timp. Mă adresez şi distinsului de un profe­sor universitar I. Simionescu care din început s’a interesat de societate şi care îmbrăţişează manifestările frumoase şi serioase sâ se alipească cu toată dra­gostea cauzei ce o cunoaşte aşa de bine. Dar şi mai mult, asociaţiunile femeni­­ne din Iaşi cari au dat probe de interesul ce-l poartă cultural în general, au dato­ria şi acum să se mişte cu cea mai puternică energie spre a readuce la vi­aţa de odnioarâ societatea care e legată de numele maestrului iubit, cetăţean de onoare al laşului „George Ene­scu“,­ iar dacă rândurile ce le aveţi în faţă nu vor redeştepta sentimentul datoriei, veţi confirna prin aceasta că orice jic­­nire şi loviturâ daată laşului vă ia­a ne­păsători şi reci, iar suferinţele vor nă­pădi asupra voastră sistematic impuse şi fără murmur prim­­e. Nucu­ Theod­orescu profesor la Conservatorul din Cluj Pentru Iaşul Istoric-Vechea arhivă Comunală Am anunţat faptul că din cauza re­­paraţiuni palatului Comunal, vechia arhivă­ a fost evacuată ,la atenanşele din curtea Primăriei. Oferită spre depozitarea arhivei Sta­tului , ea nu a fost primită, din cauză că din direcţiunea Arivel­e nu are încă­perea necesară pentru depozitare. Vt­.­hi o arhivă a Comunei Iaşi cuprin­de toate dosaru­l anilor 1832- 1863, deci toate, actele cari s’au fâs­ut înainte de 1864, când s’a întâlniit prin lege, starea civilă. Dacă funcţionarii Primăriei sunt mul­ţumiţi că se pot descărca de aceste vechi dosare, — cu cari rai mai au nici o treabă ! — în schimb e de datoria autorităţii să păstreze, pentru interesul istoric al laşului, toată arhiva veche a Comunei având in vedere că ea cuprin­de acte acele cari nu se pot găsi la alte autorităţi şi care pot servi ca ade de stare civilă. De aceia cerem ca această arhivă sa fie conservata cu tot interesul ce com­portă d­in care scop atragem biru­­voitoasa atenţiune a d-lor M. Negruţi primarul oraşuli, Sever Z­ita şi prof. Baleanu, directorii Arhivă Statului din Iaşi. Primăria ar trebui să însărcineze specialişti cari să facă un triaj al aces­tor documente, spre a se păstra pe cele cu Interes Istoric pentru Iașul de a­tă­­dată. _ . — Oficiosul guvernului desmine şti­rea că s’ar fi do delegaţii de uul membru al cabinetului să facă o anche­tă la departamentul d-lui Tazlăoanu. Exact. Cuci artid ar însemna să se atiili­teze și afacerea Schuller, can hi­pică direct pe d-nii Averescu și C. Ar­­gioianu. — Luni nr. 20 a­tunci, comisiunea de expropiere pe lângă Curtea de Apel, se va ocupa de expropiria domeniului co­munei, care servește de imaș pentru vi­tele locuitorilor de la periferie și dat lor pentru acest scop prin hir­ov domnise. Dezbutirile par a fi interesante. CITITI IN FAOINA a ji-u ULTIMELE STIRI TEI­FONICE Faţă da gravitatea faptului că guvernul a trecut in seama Mi­nisterului de Industrie uzinei­, tramvaiului şi a luminei elec­­trice,—cerem d-lui M. Negruzi să dele publicit­ăţei întreaga co­respondenţă a acestei chestiuni, sau sâ convoace reprezentanţii presei ce să ie dea cuvenitele­ lă­muriri. —­ Direcţiunea şcoalei profesio­nale de­ fete „Elena Gh. Mârzescu­“ a Reuniunei Femeilor Române din Iaşi, aduce la cunoştinţă că şcoala se va deschide la 1 Octombrie a. c. şi că pentru clasa I se mai pri­mesc cereri de înscriere. — Eri Tanasă cu un număr de sindi­calişti s’au prezentat la fabrica Ho­ran, şi au vrut să ţie acolo o întrunire. . Proprietul fabricei a răspuns că lu­crătorii sunt liberi a se duce unde vor, însă după terminarea lucrului. Sindicaliştii nemulţămiţi cu răspunsul, au părăsit fabrica, atrăgând cu ei şi pe lucrătorii fabricei, cari ca urmare au de­clarat greva. — Miss Caterine A. Damele din mi­siunea „Crucea Roşie“ Americană, sfâr­­şindu-şi deleg­ţiunea ce avea de înde­plinit a părăsit Lşul. D-sa a adus prin scris călduroase mulţu­miri tuturor persoanelor cu care a int­rat şi în deose­bi atât prin viu grain cât şi prin o ad­resă oficială d-nei Măria al. Gavrilescu, o­g­aniz­atoarea şi direc­­toara dispensarului Socola care în timp numai de 3 luni a adus splendide rezultate.­­ Locul lui Miss Daniele este ocupat de Miss Rmed­ , o distinsă engleză din misiunea „Crucea Roşie“ internaţională care a şi sosit în localitate începând imediat lucru. De la începutul lunei Septembrie Dis­pensarul Socola din lipsă de io­rai a fost strămutat în str. Nicolina No. 57 unde funcţionează în mod foarte regula.Lunea de la 11 ore a. m. până la ora 1 p. m. şi Joia de la ora 2 p. m­. — D. Lazar Teodorescu a fost numit avocat al ministerului de război, pentru instanțele judecătorești din Iași. O propunere se­nsaţionlă Avant­ajul oferit PH"m­ăriei de t­ătic un frunt­e feverescan Ni se relatează un fapt: " Un do­rm P. N calau, membru fruntaş al grupă­rei a'­e­re scana din localiate, a făcut Primă do­i o ofertă în care arată că „neavând nevoie di­n­urbă și fiind un membru mar­cant al partidului“ cere ca în schim­bul unui teren mlăştinos ce-l pose­dă în ap­o­prie­rea abatorului, Pri­măria sa-i cedeze pentru vecie te­renul din Piaţă Unire­, în care se află instalat Cinematograful Mo­dern şi o parte a berăriei Azuga, cu tot terenul care cores­punde în dosul acestor localuri, până în o­­grada Primăriei. Chestiunea a fost discutată de către memb­ii Comisinei interimare, care urmează a se pronuţa asupra acestei originale propuneri! !!... — Contractai foire comună, pentru a­­ducerea unei cantităţi de zahăr din Ucrai­na, a fost încheiat. Prim.il transport de zahar va sosi peste zece zile. — Rolul principal din „Ghik­a“, cu­noscuta piesă a lui Beraticui şi care se repetă a teatru! Naţion-J, va fi inter­pretat de d. Radu Demetrescu, valorosul artist. — Starea sanitară în localitate s’a îm­bunătăţit. In ultimele zile nu s’a m­ai constatat ni­­ un caz nou de febră ti­foida. Cei doi bolnavi de tifos exantematic au intrat în convalescență. S\.u con-.tatat că ambii bolnavi, s’a contaminat în Basarabia. — In ursul lunii Octombrie vor avea Ioc marele concursuri spotive organiza­te de câtre d. general Gheb­uiescu co­mandantul garnizoanei locale. Cred­em că „Jokty-Cmbul“ din Iaşi— care dispune de ram­uri speciale pentru asemenea scopuri va destina o sumă ne­cesară, ca serba­n­e sportive sâ aibă un desăvârşit succes. . Car?,e . c-^ juri. — La 28 Septembrie se va deschide seziunea Curtei cu juri. Curtea va fi prezidata de d. consilier Macri, asistat de d-ni judecători St. Cu­­lianu şi C. G- Lupu­. Grefier d. Costin, latre procesele mai importate, este a­­cela cu privire la banda B.n­ci, în care fi­gurează mulţi reclamanţi, şi peste o sută de m­otori. Condicttţa Galbenă _____ numi uiimm CuiO­«Ddi»'—lin te priveşte coroanele reţinute li Banca N ton.­.lâca rău stam­­pilare, comisiunea iastiutâ de ministerul de finanţe le va revizui tamânunţit. Vor rămânea ca false toate coroanele stampilate în feluqţiunea Am-ti o-un­gjrâ. Toate coroanele cari vor put­ta ştam­­­pil­i „România, timbru special“,­­ indi­ferent de culoarea tuşului vor fi ac­hitate. Schimbai rublelor la Iaşi.­De ieri au început la Banca Naţională din loca­litate depunerea­­declara­ţiunilor pentru schimbarea rublelor. Aceste aeclaraţuni se fac, conform Instrucţiunilor date, până L 20 Septem­brie m. luai v. In contra tuturor aşteptărilor pe ziua de ern­u s’au depus apte preschimbare la Ba­ca Naţională de cât numai un mi­lion de ruble. Sa aştepta ca să fie o adevărată nă­­val , ju­re a­ici că în Iaşi se găsesc mari depoz­te de ruble, de­oarece la noi s’au luau ceie m i muite tran­­cţiuni. Se piei poate ca e­lentele știri despre succesul Generalului Vrangel în contra bolcevieilor și începe rea tratativelor de pace de li­nge, să îndemne pe unii de a păstra robl­ie. Rămâne sa ved-.m ce va aduce ziua de azi. — La c-Iitatea sa de agitator comunist, revoluţionar, d. Gh. l­on.-.sa, îşi mai a­­daogă şi pe cea de „deputat“ atuncea când intervine­, cu maniera­­ cunoscută, la autorităţi. Aşa pe ziua de 15 Septembrie „depu­tatul“ Tam­a­ia, atându-se în biroul di­rectorului manufacture! de tutun, a lovit p.c tu.­.rătoarea Virginia Ionescu care ve­nite să se piârgâ împotriva sindicalişti­lor ruşi cari o maltratează pentru faptul că nu înlocuește tricolorul cu co­carda lui Ilie Moscovici ! Carul se anchetează.

Next