Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)
1920-09-18 / nr. 203
.CiUOTECA Hk VF 7cf* . ANUL XIV No. 203 50Bani Abonamente: Un an ...............................80 de lei Șase luni.............................40 de lei Trei luni............................20 de lei Redacţia şi Administraţia Anunciuri şi Reclame 1 Iaşi, Piaţa tînirei No. fi, Se primesc în condiţiuni pv,-ntaioase direct la Adm!- Orele de leiuri's: 8—12 a. m. sînistraţia ziarului, Iaşi Pi ţa Unirei 6. 30 p. m. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. $AMBATA 18 SEPTEMBRIE 1920 Apare zinic Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie 50 Bani âKi&aaa'' w* Generalul Averescu a întocmit, pentru studiarea şi redactarea proectelor de legi, comisiuni parlamentare. Sistemul nu este nou , el condiţionează însuşi regimul parlamentar. In ţările în care constituţionalismul este o realitate, iar parlamentul un adevărat for de competenţe şi de oameni cu autoritate politică incontestabilă,comisiunile parlamentare funcţionează în mod permanent având o activitate care concordă cu necesităţile politice şi sociale ce trebuesc legiferate. Pentru ţara noastra şi mai ales pentru parlamentul actual, hotărârea generalului Averescu de a-şi alcătui comisiunile care să-i pregătească reformele — constitue dacă nu o inovaţie, cel puţin o surprindere. Au fost şi la 1914 comisiuni parlamentare. Activitatea acestor comisiuni a fost întreruptă de război — dar reformele au fost pregătite în vara anului 1918 de aceiaşi parlamentari din 1914, asupra cărora guvernul Marghiloman deslânţuise urgia nemţească. De atunci şi până astăzi nu s’a mai adus nimic nou reformei agrare şi nici celei electorale. Expropierea din 1917 întrodusă în Constituţie de liberali, a fost urmată de decretul lege de împroprietărire din toamna anului 1918, pe care-l pregătise foştii parlamentari liberali şi care a rămas singura lege agrară, întrucât, nici guvernul Vaida şi nici guvernul Averescu, n’au făcut nimic în această direcţiune. Chiar lucrările de împroprietărire continuate parţial în vara anului acestuia au fost făcute după legea liberală. Acelaşi lucru s’a petrecut cu reforma electorală, care de doi ani n'a putut fi trecută prin parlament, iar aplicaţiunea ei, în cele două alegeri, n’a fost altceva de căt consacrarea legei liberale a cărei largă democraţie nu poate fi contestată de nimeni. Iată prin urmare, activitatea reală şi serioasă a unor confusiuni cari au fost la început parlamentare, dar care şi-au terminat opera în vremea când singura autoritate recunoscută în ţară era mareşalul Mackenzen şi aghiotantul acestuia, d. Marghiloman. * * * Parlamentul actual, după un scandal de aproape trei luni de zile,alcătuieşte, din ordinul generalului Averesc comisiuni care să pregătească reformele... Dacă n’am cunoaşte compoziţia corpurilor legiuitoare pe care se sprijină generalul Averescu și dacă n’am ști ce fel de capacitate politică au cola-boratorii săi din guvern—am acorda, probabil, o încredere mai apreciabilă comisiundor parlamentare, cărora li s'a dat misiunea “Tie a pregăti proectele de legi pentru sesiunea de toamnă a parlamentului. Dar aşa — cine poate crede că reformele vor fi studiate, înţelese şi legiferate de oameni cari n’au dovedit, pînă acum, nici o pregătire şi nici o autoritate politica socială ? Au aceşti oameni o doctrină, urmăresc îndeplinirea unui program bine axat, sînt călăuziţi de disciplina unor principii îndeajuns de precizate ? Se ştie doar că generalul Averescu a declarat-o de atîtea ori că nu are program şi că nu se interesează deocamdată decît de cinste, de legalitate şi de muncă..... In astfel de condiţiuni e greu de găsit pentru comisiunile generalului. Averescu, o justificare serioasă. Cel mult se poate spune că pentru o ştirbire a reformelor, care urmează sâ fie ratificate de parlament,—se va stabili o înţelegere... A restrînge votul universal şi a atenua pînă la reacţionarism reforma agrară — este ceva firesc pentru regimul generalului... Dar ce importanţă mai pot avea comisiunele parlamentare pe care maturitate tîrzie a guvernului Ie-a hărăzit ţărei după ce opinia publică a înţeles ce valoare şi ce prestigiu înfăţişează actualele corpuri legiuitoare ? * # * Ţara nu poate accepta experienţele pe care avea să le facă generalul Averescu —pentru a şi da seamă de ceia ce trebuie să fie partidul sâu. Regimul de astăzi—este un regim condamnat şi oricîte comisiuni parlamentare s'ar mai întocmi, ceasul prăbuşirei definitive nu poate întîrzia multă vreme. Pii nevoile Iaşului Firul telefonic Bucureşti — O datorie a guvernului — Desigur că aşa zisul fir telefonic „special“ Iaşi-Bucureşti, a ajuns cea mai mare calamitate pentru public ca şi pentru personalul oficiului telefonic. Starea aceasta care durează de doi ani de zile, fără încetare, a exasperat pe ieşeni dar nu şi autorităţile de la Bucureşti. La intervale de 2—3 săptămâni telefonul acesta învie pentru câteva ore, pentru ca să moară din nou,în timp ce publicul aşteaptă o îmbunătăţire radicală în direcţiunea generală a P. T. T. a scumpit enorm de mult taxele respective. După cum ni se comunică, inginerii specialişti din direcţiunea P. T. T. studiază chestiunea reparărei acestui fir de calamitate specială, inginerii studiază cam de mult—de vreo doi ani!—şi până acum nu au dat de rost. Căci chiar la rarele intervale când oficiul Bucureşti răspunde la chemare, nu se aude la Iaşi —şi viceversa. Sau când şi Bucureştiul şi Iaşul sunt în legătură—se ivesc în mod spontaneu alte defecte cari împiedecă convorbirile. Concluzia? După doi ani de examinări şi studii, inginerii de la direcţiunea generală a P. T. T. declară că... nu-i pot da de rost. Sportul acesta trebuie să înceteze. De aceea cerem guvernului să ia o hotărâre definitivă. Sau să apeleze la inginerii particulari, specialiști, cari să examineze și să constate cauzele, sau să suprime pur și simplu telefonul cu Bucureștii, iar personalul să fie întrebuinţat la telegraf, pentru ca cel puţin telegramele şi să expedieze ca în vremuri normale, iar nu ca acum când taica e aşa de scumpă iar publicul este deservit în modul cel mai detestabil. S’au împlinit ieri treizeci şi trei de ani de la moartea lui Thnotet Cipariu, marele canonic al Blajului, care a luptat cu energie şi pietate pe tărâmul nostru cultural. Pentru a nu persifla deadreptul numirea făcută în persoana d-lui V. Eftimiu ca director general al teatrelor, — dr. Al. Davila semnează un articol în care atacă oficialitatea care a făcut această numire, pentru că „a rupt pana lui V. Eftimiu”. Dintre două rele, d. Davila preferă pe cel mai puţin reu: pe d. Eftimiu ca scriitor! „O Halima‘ este titlul unei operete originale a cărei muzică a fost scrisă de un talentat absolvent al Conservatorului ieşan. „ Halima“ este o operetă,—ca muzică,— în genul vechilor operete franceze, cu coruri şi orchestraţie, şi cu toate nuanţările de efect. Proza se datoreşte deasemenea unui talentat publicist ieşan. Opereta a fost prezentată companiei lirice Maximilian-Leonard, care o va reprezetta în stagiunea de iarnă. La Bucureşti se proectează înfiinţarea unui nou teatru, în genul teatrului „ Vieux Colombia* din Paris. Noul teatru va fi dirijat de un grup care s’a intitulat „Noi*—grup din care face parte şi marea dansatoare Lucienne Caravillet. D. C. GSSAS! SOCIETATEA SIMFONICA „EMESCU“ Vouă fii ai laşului cultural, ai laşului martir al tuturor suferinţelor de totdeauna, vouă mă adresez prin aceste rânduri si vă arăt că rana dureroasă ce se adaugă la multele ce le aveţi încă nevindecate, vă va aduce la sugrumarea aspiraţiuniior voastre culturale. Nu cred necesar să md fac istoricul societăţei „George Baesu“, îl cunoaşteţi, ştiţi greutăţile ce a în itimpinat dar ştiţi şi rezulta-.tele şi foloasele binefăcătoare’aduse lacului. In urma acestor rezultate reale, societatea s’a ridicat în scurt timp, atingând nivelul unei formaţiuni similare ce exista în Bucureşti de vreo 13 ani şi mai bine, dar aceia era subvenţionată de Minister. In fine ministerul fiind convins de necesitatea acestei societăţi îi acordă şi ei anul trecut o minimă subvenţie, precum şi recunoaşterea de „persoană morala“, consfinţându-i prin acestea dreptul şi necesitatea de viaţă. Dar ca la noi, la nimeni. Se schimbă ministrul, vine un altul, se înfiinţează un minister al Artelor, frumos şi desigur cu menirea de a ocroti şi încuraja artele. Să mai adaug că s-au mai înfiinţat alte multe ministere sau subsecreteriate? Noul minister al Artelor par’că spre a nu’şi desminţi menirea pentru care a fost creat, prima grijă a avut să taie mnica subvenţie ce o avea societatea ca astfel să asigure distrugerea ei. Ei bine nu se poate, nu se va putea ca laşului sâ i se svârle această lovitură şi mai cu seamă nu trebuie permis să v-o trimită Bucureştiul care vă datorează recunoştinţă pentru multe şi nenumărate motive. Aveţi dreptatea cu voi, aveţi suferinţele îndurate, încă neşterse din suflete, aveţi mai presus de toate amintirea neştearsă a frumoaselor şi înălţătoarelor momente ce v-au prilejuit audierea concertelor societăţei. Fac apel la distinşii cetăţeni ai Iaşului să se unească cu toţii, mari şi mici, fără distincţie de culoare politică să facă zid de apărare în jurul nepermisului at ce vi se impune nemotivat, că nu se pot invoca motive bugetare pentru neaprecabilă sumă ce o primea Societatea, acum când se creiază ministere nesfârşite cu tot aparatatul de funcţionari mari şi mici necesari ori nu. Aveţi reprezentanţi în Parlament, aveţi chiar miniştri,dm eu semnalul de la distanţă, voi veni chiar la nevoie să spun sus şi tare tuturor că sunt datori să-şi îndeplinească nasu ,ea scutind la şuile o nedreptate. Întrunească-se la o altă toţi oamenii cu gânduri sănătoase şi sincere, cnemaţi voi cei direct loviţi pe puternicii zilei—trebuie sâ răspundă chiemărei voastre—chiemaţi în văzul şi’ auzul tuturor pe distinşii domni Grecianu, Mârzescu, Petrovit, Cuza tic reprezentanţi în Parlament, arataţi le modestele voastre doleanţe, puneţ-te în faţâ, voi falanga apostolilor Artei rezultatele, strălucite obţinute cu sacrificii imense de timp şi energie în cauza stârtă a progresului, faceţi-o de grabă , reuşita va fi sigură dar acum cât ma e timp. Mă adresez şi distinsului de un profesor universitar I. Simionescu care din început s’a interesat de societate şi care îmbrăţişează manifestările frumoase şi serioase sâ se alipească cu toată dragostea cauzei ce o cunoaşte aşa de bine. Dar şi mai mult, asociaţiunile femenine din Iaşi cari au dat probe de interesul ce-l poartă cultural în general, au datoria şi acum să se mişte cu cea mai puternică energie spre a readuce la viaţa de odnioarâ societatea care e legată de numele maestrului iubit, cetăţean de onoare al laşului „George Enescu“, iar dacă rândurile ce le aveţi în faţă nu vor redeştepta sentimentul datoriei, veţi confirna prin aceasta că orice jicnire şi loviturâ daată laşului vă iaa nepăsători şi reci, iar suferinţele vor năpădi asupra voastră sistematic impuse şi fără murmur prime. Nucu Theodorescu profesor la Conservatorul din Cluj Pentru Iaşul Istoric-Vechea arhivă Comunală Am anunţat faptul că din cauza reparaţiuni palatului Comunal, vechia arhivă a fost evacuată ,la atenanşele din curtea Primăriei. Oferită spre depozitarea arhivei Statului , ea nu a fost primită, din cauză că din direcţiunea Arivele nu are încăperea necesară pentru depozitare. Vt.hi o arhivă a Comunei Iaşi cuprinde toate dosarul anilor 1832- 1863, deci toate, actele cari s’au fâsut înainte de 1864, când s’a întâlniit prin lege, starea civilă. Dacă funcţionarii Primăriei sunt mulţumiţi că se pot descărca de aceste vechi dosare, — cu cari rai mai au nici o treabă ! — în schimb e de datoria autorităţii să păstreze, pentru interesul istoric al laşului, toată arhiva veche a Comunei având in vedere că ea cuprinde acte acele cari nu se pot găsi la alte autorităţi şi care pot servi ca ade de stare civilă. De aceia cerem ca această arhivă sa fie conservata cu tot interesul ce comportă din care scop atragem biruvoitoasa atenţiune a d-lor M. Negruţi primarul oraşuli, Sever Zita şi prof. Baleanu, directorii Arhivă Statului din Iaşi. Primăria ar trebui să însărcineze specialişti cari să facă un triaj al acestor documente, spre a se păstra pe cele cu Interes Istoric pentru Iașul de atădată. _ . — Oficiosul guvernului desmine ştirea că s’ar fi do delegaţii de uul membru al cabinetului să facă o anchetă la departamentul d-lui Tazlăoanu. Exact. Cuci artid ar însemna să se atiiliteze și afacerea Schuller, can hipică direct pe d-nii Averescu și C. Argioianu. — Luni nr. 20 atunci, comisiunea de expropiere pe lângă Curtea de Apel, se va ocupa de expropiria domeniului comunei, care servește de imaș pentru vitele locuitorilor de la periferie și dat lor pentru acest scop prin hirov domnise. Dezbutirile par a fi interesante. CITITI IN FAOINA a ji-u ULTIMELE STIRI TEIFONICE Faţă da gravitatea faptului că guvernul a trecut in seama Ministerului de Industrie uzinei, tramvaiului şi a luminei electrice,—cerem d-lui M. Negruzi să dele publicităţei întreaga corespondenţă a acestei chestiuni, sau sâ convoace reprezentanţii presei ce să ie dea cuvenitele lămuriri. — Direcţiunea şcoalei profesionale de fete „Elena Gh. Mârzescu“ a Reuniunei Femeilor Române din Iaşi, aduce la cunoştinţă că şcoala se va deschide la 1 Octombrie a. c. şi că pentru clasa I se mai primesc cereri de înscriere. — Eri Tanasă cu un număr de sindicalişti s’au prezentat la fabrica Horan, şi au vrut să ţie acolo o întrunire. . Proprietul fabricei a răspuns că lucrătorii sunt liberi a se duce unde vor, însă după terminarea lucrului. Sindicaliştii nemulţămiţi cu răspunsul, au părăsit fabrica, atrăgând cu ei şi pe lucrătorii fabricei, cari ca urmare au declarat greva. — Miss Caterine A. Damele din misiunea „Crucea Roşie“ Americană, sfârşindu-şi delegţiunea ce avea de îndeplinit a părăsit Lşul. D-sa a adus prin scris călduroase mulţumiri tuturor persoanelor cu care a intrat şi în deosebi atât prin viu grain cât şi prin o adresă oficială d-nei Măria al. Gavrilescu, oganizatoarea şi directoara dispensarului Socola care în timp numai de 3 luni a adus splendide rezultate. Locul lui Miss Daniele este ocupat de Miss Rmed , o distinsă engleză din misiunea „Crucea Roşie“ internaţională care a şi sosit în localitate începând imediat lucru. De la începutul lunei Septembrie Dispensarul Socola din lipsă de iorai a fost strămutat în str. Nicolina No. 57 unde funcţionează în mod foarte regula.Lunea de la 11 ore a. m. până la ora 1 p. m. şi Joia de la ora 2 p. m. — D. Lazar Teodorescu a fost numit avocat al ministerului de război, pentru instanțele judecătorești din Iași. O propunere sensaţionlă Avantajul oferit PH"măriei de tătic un frunte feverescan Ni se relatează un fapt: " Un dorm P. N calau, membru fruntaş al grupărei a'ere scana din localiate, a făcut Primă doi o ofertă în care arată că „neavând nevoie dinurbă și fiind un membru marcant al partidului“ cere ca în schimbul unui teren mlăştinos ce-l posedă în apoprierea abatorului, Primăria sa-i cedeze pentru vecie terenul din Piaţă Unire, în care se află instalat Cinematograful Modern şi o parte a berăriei Azuga, cu tot terenul care corespunde în dosul acestor localuri, până în ograda Primăriei. Chestiunea a fost discutată de către membii Comisinei interimare, care urmează a se pronuţa asupra acestei originale propuneri! !!... — Contractai foire comună, pentru aducerea unei cantităţi de zahăr din Ucraina, a fost încheiat. Prim.il transport de zahar va sosi peste zece zile. — Rolul principal din „Ghika“, cunoscuta piesă a lui Beraticui şi care se repetă a teatru! Naţion-J, va fi interpretat de d. Radu Demetrescu, valorosul artist. — Starea sanitară în localitate s’a îmbunătăţit. In ultimele zile nu s’a mai constatat ni un caz nou de febră tifoida. Cei doi bolnavi de tifos exantematic au intrat în convalescență. S\.u con-.tatat că ambii bolnavi, s’a contaminat în Basarabia. — In ursul lunii Octombrie vor avea Ioc marele concursuri spotive organizate de câtre d. general Ghebuiescu comandantul garnizoanei locale. Credem că „Jokty-Cmbul“ din Iaşi— care dispune de ramuri speciale pentru asemenea scopuri va destina o sumă necesară, ca serbane sportive sâ aibă un desăvârşit succes. . Car?,e . c-^ juri. — La 28 Septembrie se va deschide seziunea Curtei cu juri. Curtea va fi prezidata de d. consilier Macri, asistat de d-ni judecători St. Culianu şi C. G- Lupu. Grefier d. Costin, latre procesele mai importate, este acela cu privire la banda B.nci, în care figurează mulţi reclamanţi, şi peste o sută de motori. Condicttţa Galbenă _____ numi uiimm CuiO«Ddi»'—lin te priveşte coroanele reţinute li Banca N ton..lâca rău stampilare, comisiunea iastiutâ de ministerul de finanţe le va revizui tamânunţit. Vor rămânea ca false toate coroanele stampilate în feluqţiunea Am-ti o-ungjrâ. Toate coroanele cari vor putta ştampili „România, timbru special“, indiferent de culoarea tuşului vor fi achitate. Schimbai rublelor la Iaşi.De ieri au început la Banca Naţională din localitate depunereadeclaraţiunilor pentru schimbarea rublelor. Aceste aeclaraţuni se fac, conform Instrucţiunilor date, până L 20 Septembrie m. luai v. In contra tuturor aşteptărilor pe ziua de ernu s’au depus apte preschimbare la Baca Naţională de cât numai un milion de ruble. Sa aştepta ca să fie o adevărată năval , jure aici că în Iaşi se găsesc mari depozte de ruble, deoarece la noi s’au luau ceie m i muite trancţiuni. Se piei poate ca elentele știri despre succesul Generalului Vrangel în contra bolcevieilor și începe rea tratativelor de pace de linge, să îndemne pe unii de a păstra roblie. Rămâne sa ved-.m ce va aduce ziua de azi. — La c-Iitatea sa de agitator comunist, revoluţionar, d. Gh. lon.-.sa, îşi mai adaogă şi pe cea de „deputat“ atuncea când intervine, cu maniera cunoscută, la autorităţi. Aşa pe ziua de 15 Septembrie „deputatul“ Tamaia, atându-se în biroul directorului manufacture! de tutun, a lovit p.c tu..rătoarea Virginia Ionescu care venite să se piârgâ împotriva sindicaliştilor ruşi cari o maltratează pentru faptul că nu înlocuește tricolorul cu cocarda lui Ilie Moscovici ! Carul se anchetează.