Constituanta Desbaterile Senatului, ianuarie 1916 (nr. 17-20)
1916-01-22 / nr. 17
132 DEZBATERILE CONSTITUANTEI 22 Ianuarie timu lare, adresată d-lui ministru de justiție și d-lui ministru al agriculturii și comerțului. Interpelare La 8 (opt) Iunie 1916, potrivit dispozițiunilor art. 132 din Constituțiune, încetează inalienabilitatea pământurilor foștilor clăcași, ale însurățeilor și ale locuitorilor cari au cumpărat în loturi mici proprietăți de ale Statului. Față cu împrejurările grele prin cari trecem, interpelez pe d-nii miniștrii de justiție și de agricultură și domenii, dacă nu cred că ar trebui prelungită starea de inalienabilitate până la vremuri mai bune decât cele de azi. In special, în ce privește proprietatea mică acordată de legea rurală locuitorilor foști clăcași, întreb pe guvern dacă nu crede că a sosit momentul ca să se execute dispozițiunile atât de înțelepte ale art. 15 și 46 din legea rurală. B. M. Dimitropol, Senator al colegiului I de Dâmbovița. 20 ianuarie 1916. Voiu comunică guvernului această interpelare și o voiu pune la ordinea zilei. D. V. Dimitropol : Sunt gata să desvolt interpelarea oricând vor voi d-nii miniștri. D. G. C. Dobrescu : D-le președinte, un ziar. Ziua, cu data de 21 Ianuarie, face o serie de aprecieri și o serie de delațiuni. Le voiu ceti ca să luați cunoștință și să vedeți dacă nu e bine a nu se mai Îngădui apucăturile ticăloase și murdare ale unei asemenea prese, luându-sa măsuri. Iată ce scrie acest ziar: »In fața acestei situațiuni care constituie »O provocare la adresa Puterilor Centale, »e de datoria acestor Puteri să someze pe »Guvernul nostru să lămurească cu un minut mai înainte atitudinea României«. Vedeți, d-lar, toate acestea sunt scrise int’un ziar care apare în românește. Și, ceea ce este mai grav, este faptul că prin acest articol România este amenințată și forțele armatelor române sunt denunțate. Căci iată, în adevăr, în ce mod se termină acest articol : »Voiți să suferim și noi ce a suferit Serbia ? ! « »Ce, oare credeți că puterile centrale nu știu că nu avem decât 10 corpuri de armată ? Că nu posedăm munițiuni ? Că nu există în realitate cei 700.000 soldați ? «. După cum vedeți, d-lor, faptele sunt de o gravitate extraordinară, și eu socotesc că nici un german n’ar indrăsni să scrie asemenea enormități în presa germană la adresa Stauului român. Autorul articolului fără îndoială nu poate să fie decât un renegat. După cum vedeți prin acest articol mizerabil se calomniază mai întâi țara românească, iar în al doilea rând se scade cu intenție prestigiul armatei. Pot să fie între noi diviziuni, dar in ce privește armata nu permitem nimănui, și mai puțin unui renegat, să facă delațiuni cari ar prezentă forța armată a țării românești ca inferioară, pentru ca să justifice orice obrașnicie fie dintr’o parte, fie dintr’asta. De aceia rog pe d. ministru de externe să denunțe acest fapt colegului său de la interne, ca să poată să se ia aceleași măsuri cari pe vreme s’au luat contra ziarelor din țară, atunci când abuzau de libertatea presei, și în special să facă aceleași acte de guvernământ pe cari le-a făcut față de ziarul * Adevărul* acum câțiva ani, atunci când acest ziar avea o atitudine incalificabila, după părerea guvernului de atunci. Aceasta este ceea ce am avut de spus. D. președinte B. M. Missir: La această comunicare d. ministru de externe voiește să răspunză ? D. Em. Porumbaru, ministru de externe . Deocamdată nu veți binevoi să mi-o comunicați. D. Barbu Păltineanu : D-le președinte, am onoarea vă rugă să binevoiți a interveni pe lângă d. ministru de interne ca să mi pună la dispoziție un tabel statistic al procentului de mortalitate în ultimii cinci ani la fiecare din serviciile chirurgicale ale diferitelor spitale dependințe de acel onor, ministru sau puse sub controlul său. Am onoarea vă rugă, de asemenea, să binevoiți a interveni pe lângă d. ministru de interne ca să mi se pună la dispoziție actele de gestiune ale primăriei comunei Ploiești din timpul primariatului d-lui G. C. Dobrescu și hotărirea pronunțată asupra acelei gestiuni de către înalta Curte de conturi, precum și lucrările relative la aducerea la îndeplinire a acelei hotărîri. D. președinte B. M. Missir : Se va interveni. D. I. Plessia : D-le președinte, pentru că relativ la obiectul interpelării d-lui Argetoianu am anunțat și eu o interpelare guvernului in aceeaș privință ; vă rog ca această interpelare a mea care este astăzi la ordinea zilei să o fixați pentru când se va fixă interpelarea d-lui Argetoianu și dacă se poate după acea interpelare. D. președinte B. M. Missir . D. Argetoianu nefiind de față interpelarea d-sale se amână; când se va fixă ziua pentru a se pune din nou la ordinea zilei, voiu pune alături și interpelarea d-voastre. Vine acum la rând interpelarea d-lui dr. Thoma Ionescu adresată d-lui ministru al instrucțiunii. D. Dr. Thoma Ionescu : Nu am știut că se va pune chiar pentru azi la ordinea zilei interpelarea mea, dar am convenit cu d. ministru să se amâne interpelarea mea pentru Vineri. D. președinte B. M. Missir : O vom pune la ordinea zilei pentru Vineri. — D. I. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunii, dă cetire Mesajului regal, prin care se aduce în desbaterile Senatului proiectul de legi din inițiativă parlamentară, votat și adoptat de Adunarea deputaților, prin care se recunoaște calitatea de persoană juridică societății corpului absolvenților școalelor superioare de comerț. —Se trimite la secțiuni. D. președinte B. M. Missir . A treia interpelare la ordinea zilei este a d-lui I. Grădișteanu. Voiți să o desvoltați acum d-le Grădișteanu ? D. I. Grădișteanu . Cum să o desvolț acum când d. ministru de răsboi nu este act? D. președinte B. M. Missir: Atunci voiți să o lăsați pentru mâine. D. I. Grădișteanu : In tot cazul țin să fie de față d. ministru de răsboi. D. președinte B. M. Missir : Vine apoi interpelarea d lui Filipescu, care nefiind prezent rămâne a se pune la ordinea zilei pentru mâine. Mai este interpelarea d-lui senator Dobrescu, adresată d-lui ministru al lucrărilor publice. D. Dr. C. Angelescu, ministrul lucrărilor publice . Răspund imediat interpelării d-lm Dobrescu. D. președinte B. M. Missir: Daur cuvântul d-lui Dobrescu pentru a-și desvoltă interpelarea. D. G. C. Dobrescu . D lor senatori, nu fac din această interpelare nici o acuzațiune d-lui ministru al lucrărilor publice, fiindcă actele pe cari le voiu atacă înaintea d-voastre, nu sunt acte făcute de actualul domn ministru al lucrărilor publice, ci este o serie de acte făcute de câțiva miniștri de lucrări publice în interval de mai bine de 20 ani, acte de favoritism făcute pentru un tip de acelaș calibru și valoare morală ca și tipul al cărui articol l-am cetit adinea grea, căci am ajuns, din nenorocire, la noi in țară, d-lor senatori, ca să suferim și această inferioritate morală ca oamenii pe cari noi ii umplem de glorie și de bani să se erijeze într’un fel de epitropi morali ai noștri, ca să ne învețe pe noi ce avem de făcut atât in politica noastră externă, cât și in politica noastră internă. Cazul d-lui Slavici are să fie desvoltat pe cale de interpelare. Am acum cazul teoreticianului neutralității și al socialismului dela noi, al d-lui Costică Cassu, zis și Dobrogeanu Gherea, fiindcă am să cer dosarul d-lui ministru ca să văd pe care bază a fost Împământenit, acest domn ca aparținând religiunii creștine-ortodoxe, întrucât sunt dovezi de netăgăduit că acest domn este de rasă semitică. Această dovadă va veni cât de curând. D-lor, la 1881 s’a comis, după cum știți, un atentat groaznic, urmat de moarte, împotriva țarului Rusiei și in țară la noi se găsea o mulțime de români din Basarabia. Repausatul ministru de interne, marele patriot Rosetti, pentru ca să garanteze liniștea țării, care eră necesară, a dat ordin prefectului de poliție, Radu Mihai, și i-a autorizat ca pe toți românii basarabeni să-i