Constituanta Desbaterile Senatului, ianuarie 1916 (nr. 17-20)

1916-01-22 / nr. 17

132 DEZBATERILE CONSTITUANTEI 22 Ianuarie tim­u­ lare, adresată d-lui ministru de justiție și d-lui ministru al agriculturii și comerțului. Interpelare La 8 (opt) Iunie 1916, potrivit dispozi­țiunilor art. 132 din Constituțiune, înce­tează inalienabilitatea pământurilor foștilor clăcași, ale însurățeilor și ale locuitorilor cari au cumpărat în loturi mici proprietăți de ale Statului. Față cu împrejurările grele prin cari trecem, interpelez pe d-nii miniștrii de justiție și de agricultură și domenii, dacă nu cred că ar trebui prelungită starea de inalienabilitate până la vremuri mai bune decât cele de azi. In special, în ce privește proprietatea mică acordată de legea rurală locuitorilor foști clăcași, întreb pe guvern dacă nu crede că a so­sit momentul ca să se execute dispozițiu­­nile atât de înțelepte ale art. 15 și 46 din legea rurală. B. M. Dimitropol, Senator al colegiului I de Dâmbovița. 20 ianuarie 1916. Voiu comunică guvernului această inter­pelare și o voiu pune la ordinea zilei. D. V. Dimitropol : Sunt gata să desvolt interpelarea oricând vor voi d-nii miniștri. D. G. C. Dobrescu : D-le președinte, un ziar. Ziua, cu data de 21 Ianuarie, face o serie de aprecieri și o serie de delațiuni. Le voiu ceti ca să luați cunoștință și să ve­deți dacă nu e bine a nu se mai Îngădui apucăturile ticăloase și murdare ale unei asemenea prese, luându-sa măsuri. Iată ce scrie acest ziar: »In fața acestei situațiuni care constituie »O provocare la adresa Puterilor Cen­tale, »e de datoria acestor Puteri să someze pe »Guvernul nostru să lămurească cu un mi­­­nut mai înainte atitudinea României«. Vedeți, d-lar, toate acestea sunt scrise int’un ziar care apare în românește. Și, ceea ce este mai grav, este faptul că prin acest articol România este amenințată și forțele armatelor române sunt denun­țate. Căci iată, în adevăr, în ce mod se termină acest articol : »Voiți să suferim și noi ce a suferit Serbia ? ! « »Ce, oare credeți că puterile centrale nu știu că nu avem decât 10 corpuri de ar­mată ? Că nu posedăm munițiuni ? Că nu există în realitate cei 700.000 soldați ? «. După cum vedeți, d-lor, faptele sunt de o gravitate extraordinară, și eu socotesc că nici un german n’ar indrăsni să scrie ase­menea enormități în presa germană la adresa Stauului român. Autorul articolului fără îndoială nu poate să fie de­cât un renegat. După cum vedeți prin acest articol mi­zerabil se calomniază mai întâi țara ro­mânească, iar în al doilea rând se scade cu intenție prestigiul armatei. Pot să fie între noi diviziuni, dar in ce privește ar­mata nu permitem nimănui, și mai puțin unui renegat, să facă delațiuni cari ar prezentă forța armată a țării românești ca inferioară, pentru ca să justifice orice o­­brașnicie fie dintr’o parte, fie dintr’asta. De aceia rog pe d. ministru de externe să denunțe acest fapt colegului său de la interne, ca să poată să se ia aceleași mă­suri cari pe vreme s’au luat contra ziare­lor din țară, atunci când abuzau de liber­tatea presei, și în special să facă aceleași ac­te de guvernământ pe cari le-a făcut față de ziarul * Adevărul* acum câțiva ani, atunci când acest ziar avea o atitudine in­calificabila, după părerea guvernului de atunci. Aceasta este ceea ce am avut de spus. D. președinte B. M. Missir: La această comunicare d. ministru de externe voiește să răspunză ? D. Em. Porumbaru, ministru de ex­­terne . Deocamdată nu­­ veți binevoi să mi-o comunicați. D. Barbu Păltineanu : D-le președinte, am onoare­a vă rugă să binevoiți a inter­veni pe lângă d. ministru de interne ca să mi pună la dispoziție un tabel statistic al procentului de mortalitate în ultimii cinci ani la fiecare din serviciile chirurgi­cale ale diferitelor spitale dependințe de acel onor, ministru sau puse sub controlul său. Am onoare­a vă rugă, de asemenea, să binevoiți a interveni pe lângă d. ministru de interne ca să mi se pună la dispoziție actele de gestiune ale primăriei comunei Ploiești din timpul primariatului d-lui G. C. Dobrescu și hotărirea pronunțată asupra acelei gestiuni de către înalta Curte de conturi, precum și lucrările relative la adu­cerea la îndeplinire a acelei hotărîri. D. președinte B. M. Missir : Se va in­terveni. D. I. Plessia : D-le președinte, pentru că relativ la obiectul interpelării d-lui Argetoianu am anunțat și eu o inter­­pelare guvernului in aceeaș privință ; vă rog ca această interpelare a mea care este astăzi la ordinea zilei să o fixați pentru când se va fixă interpelarea d-lui Argeto­ianu și dacă se poate după acea inter­pelare. D. președinte B. M. Missir . D. Argeto­ianu nefiind de față interpelarea d-sale se amână; când se va fixă ziua pentru a se pune din nou la ordinea zilei, voiu pune ală­turi și interpelarea d-voastre. Vine acum la rând interpelarea d-lui dr. Thoma Ionescu adresată d-lui ministru al instrucțiunii. D. Dr. Thoma Ionescu : Nu am știut că se va pune chiar pentru azi la ordinea zilei interpelarea mea, dar am convenit cu d. ministru să se amâne interpelarea mea pentru Vineri. D. președinte B. M. Missir : O vom pune la ordinea zilei pentru Vineri. — D. I. G. Duca, ministrul culte­lor și instrucțiunii, dă cetire Mesajului regal, prin care se aduce în desbaterile Se­natului proiectul de legi din inițiativă par­lamentară, votat și adoptat de Adunarea deputaților, prin care se recunoaște calita­tea de persoană juridică societății corpului absolvenților școalelor superioare de co­merț. —Se trimite la secțiuni. D. președinte B. M. Missir . A treia in­terpelare la ordinea zilei este a d-lui I. Grădișteanu. Voiți să o desvoltați acum d-le Grădișteanu ? D. I. Grădișteanu . Cum să o desvolț acum când d. ministru de răsboi nu este act? D. președinte B. M. Missir: Atunci voiți să o lăsați pentru mâine. D. I. Grădișteanu : In tot cazul țin să fie de față d. ministru de răsboi. D. președinte B. M. Missir : Vine apoi interpelarea d lui Filipescu, care nefiind prezent rămâne a se pune la ordinea zilei pentru mâine. Mai este interpelarea d-lui senator Do­brescu, adresată d-lui ministru al lucrărilor publice. D. Dr. C. Angelescu, ministrul lucrări­lor publice . Răspund imediat interpelării d-lm Dobrescu. D. președinte B. M. Missir: Daur cuvân­­tul d-lui Dobrescu pentru a-și desvoltă in­terpelarea. D. G. C. Dobrescu . D lor senatori, nu fac din această interpelare nici o acuzațiune d-lui ministru al lucrărilor publice, fiindcă actele pe cari le voiu atacă înaintea d-voa­stre, nu sunt acte făcute de actualul domn ministru al lucrărilor publice, ci este o se­rie de acte făcute de câțiva miniștri de lucrări publice în interval de mai bine de 20 ani, acte de favoritism făcute pentru un tip de acelaș calibru și valoare morală ca și tipul al cărui articol l-am cetit adinea g­­rea, căci am ajuns, din nenorocire, la noi in țară, d-lor senatori, ca să suferim și această inferioritate morală ca oamenii pe cari noi ii umplem de glorie și de bani să se erijeze într’un fel de epitropi morali ai noștri, ca să ne învețe pe noi ce avem de făcut atât in politica noastră externă, cât și in politica noastră internă. Cazul d-lui Slavici are să fie desvoltat pe cale de interpelare. Am acum cazul teoreticianului neutrali­tății și al socialismului dela noi, al d-lui Costică Cassu, zis și Dobrogeanu Gherea, fiindcă am să cer dosarul d-lui ministru ca să văd pe care bază a fost Împământenit, acest domn ca aparținând religiunii creș­tine-ortodoxe, întrucât sunt dovezi de netă­găduit că acest domn este de rasă semi­tică. Această dovadă va veni cât de curând. D-lor, la 1881 s’a comis, după cum știți, un atentat groaznic, urmat de moarte, îm­potriva țarului Rusiei și in țară la noi se găsea o mulțime de români din Basarabia. Repausatul ministru de interne, marele patriot Rosetti, pentru ca să garanteze li­niștea țării, care eră necesară, a dat ordin prefectului de poliție, Radu Mihai, și i-a autorizat ca pe toți românii basarabeni să-i

Next