Desbaterile Senatului, februarie 1925 (nr. 28-35)

1925-02-06 / nr. 28

&ENPURUI-. 2 LEU MONITORUL OFICIAL t1 Fevruarie 192b BISBATEN­U ABUSSIM NATIONALE CONSTITUANTA 4 SMUN­ No. 28. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1924 —1925 ȘEDINȚA OS MARTI, 27 IANUARIE 1925 Ședința se deschide la ora 15,20 sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai bturoului Dr. I­. Hasnaș și Gh. Popescu-Tulcea. —Pe banca ministerială se află prezenți d-nii miniștri : I. G. Duca, ministrul afa­cerilor străine și General George Mărdă­­rescu, ministru de răsboi. —­ Prezenți 162 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 35 d-nii senatori și anume : I. P. S. Lor Mitropoliții : Nectarie Cotlarciuc și Ni­­colae Bălan ; P. S S. Lor Episcopii : Gu­­rie, Lucian Triteanu, Duma Nikita, Jo­sef Tr. Bădescu, Roman Giorogariu, Gus­tav Carol Majlath, Tiburtiu Boromisza și Iosef Ferencz ; d-nii senatori : Baciu Mihai, Borzea Nicolae, Botnariuc Ștefan, Cantacuzino Matei, Constantinescu N. general, Cosma Gavril, Fulopp Biella, Geza Szoecs, Groppa Alexandru, Ilarion Robert, Lupescu M. C., Liviu Micșa, Möl­ler von Karl, Mureșan Iovian, Matei An­drei, Onciul Constantin, Pal Ștefan, Pascu Ion, Percec Pavel, Polony Artur, Popo­­vici Eftimie, Rusu Nicolae, Sassu Ion, Stepanov Grigore și Weisel­berger Salo. — D. dr.­ N Hasnaș, secretar al biu­­roului, citește sumarul ședinței prece­dente, care se aprobă. — Se acordă următoarele concedii : D-lui Ion Sassu.....................3 zile . D. Mihail Pherekyde, președinte . D-lor senatori, s’a depus rapoartele ce­lor 3 proiecte asupra cărora s’a votat ieri urgența. Se pun astăzi la ordinea zilei. D. Gussi are cuvântul la comunicări. D. Alexandru­­ Jussi : D-­e președinte, d-lor senatori, am intențiunea și pentru aceasta m’am ridicat la această tribună, ca să adresez o foarte respectoasă între­bare guvernului. Cred că nu este nici unul dintre d-voa­­stre pe care în cursul vacanței trecute, să nu-i fi întrebat vre-un prieten sau vre-un cunoscut, dacă s’a pregătit și dacă se va votă în această sesiune noua lege a pensiilor, pe care o așteaptă cu legi­timă nerăbdare atâtea mii de persoane, demne de toată solicitudinea noastră și a guvernului. (Aplause). Știu că legea pensiilor este de sortul d-lui ministru de finanțe, care actual­mente lipsește din țară, și ar fi fost poate normal ca să aștept înapoierea d-sale ■ dar chestia este prea urgentă și de prea mare importanță și ea interesează de­sigur — și trebuie să intereseze — în­tregul guvern. Noua lege a pensiilor a fost anunțată prin Mesajul Regal și știm cu siguranță că a făcut obiectul unui studiu destul de minuțios al unei comisiuni, care a lucrat —« paremi­se — la ministerul de finanțe și mi s’a afirmat că dacă timpul o va per­mite, ea va fi adusă în discuția Parlamen­tului, după legea administrativă și alte legi importante, cari vor fi prezentate în această sesiune. Dar tocmai această condiție , »dacă tim­ul o va permite«, face obiectul în­trebării mele și rugăciunei pe care o a­­dresez guvernului. " In timpii din urmă viața s’a scumpit în­grozitor și continuă mereu să se scum­pească în proporții cari nu mai cunosc margini, spectrul lipsei, și al foametei chiar, apare tot mai hidos și mai amenin­țător în fața slujitorilor Statului și mai cu seamă în fața nenorociților de bătrâni și bătrâne pensionare, ale căror pensii — după legea actualmente în vigoare — sunt mai mult decât insuficiente, și chiar derizorii. Despre pensionari și pesionare se poate spune, cu drept cuvânt și fără exagerare că legea care este destinată ca să-i ocro­tească, abia le dă dreptul ca să nu moară de foame. In curând — mi se pare la 1 Fevruarie curent — se va ține in Capitala țării un mare congres al salariaților Statului, cu care ocazie se spune că se va lua în dis­­cuțiune și situația îngrijitoare — ca să nu zie lamentabilă — a pensionarilor Statului ; este bine, cred, că mai înainte de această dată, guvernul să pună în dis­cuția primului consiliu de mi­nștri acea­stă chestie și să dea un comunicat, prin care să asigure pe cei interesați că uni­ficarea și sporirea pensiilor va fi adusă în discuția Parlamentului în chiar a­­ceastă sesiune, dacă, după cum spe­răm și credem cu toții, aceasta este intenția guvernului. Rog dlar guvernul, nu numai în nu­mele meu personal, dar și al d-voastre al tuturor, cari de­sigur vă asociați la ru­găciunea mea... Voci : Toți ne asociem. D. Al. Gussi : .... ca, cât mai urgent posibil, și chiar în aceasta sesiune și imediat după legea administrativă, să aducă în discuția Corpurilor legiuitoare legea pentru unificarea pensiilor și fixa­rea unui minimum de pensiune, minimum care să poată asigura un trai omenesc acelora cari și-au consacrat întreaga vi­ață și activitatea lor bunului mers al administrațiunilor publice. Oricât de importante și de urgente ar fi legile cari se vor propune, legea pen­tru unificarea pensiilor este așa de im­perios necesară, încât ea trebuie să pri­meze. De aceea cred că rugăciunea mea va avea ecou pe lângă guvernul țării care a dovedit, în atâtea împrejurări recente, că are solicitudine pentru slujitorii Sta­tului. (Aplause). D. Mihail Pherekyde, președinte . Se va comunica D. Ghiață are cuvântul D. Gheorghe Ghiață : D-lor senatori, am să fac o comunicare pentru d. mi­nistru al instrucțiunii publice. Am onoare­a întrebă pe d. ministru al instrucțiunii publice dacă e dispus a veni cu un proiect de lege, în unire cu d. ministru de finanțe, pentru crearea unui impozit cultural, măcar de un leu pe tri­mestru, fie pus asupra cifrei de afaceri, fie asupra venitului funciar, etc.—nu im­portă modalitatea, — spre a *e veni în ajutorul tineretului universitar ? Admirăm inițiativa patriotică între­prinsă de ziarul »Universul«, spre a strânge fonduri pentru educația tinere­tului universitar, însă nu se poate face față cheltuelilo­r ce se cer pentru edu­cația tineretului. Un leu pus pe trime­stru, ar fi câteva milioane pe an. Și orice sacrificiu tăcut pentru cultura unui po­por, e un sacrificiu bine plasat și pa­triotic. (Aplause). D-lor senatori, am făcut o mică soco­teală, că dacă s’ar da măcar 1 la sută asupra celor ce se consumă în cafenele, aceasta ar da cam 18—20 de milioane lei pe an, și ar fi deci cu mult mai mult decât suma pe care, cu atâta străduință, a putut o adună ziarul »Universul« până în prezent. Și acest impozit, d-lor, nu ar fi aproape nimic, față de sumele cari se aruncă prin cafenele. Va aduceți aminte că și Take Ionescu la început a pus un impo­zit de 4 lei pentru poporu­, de aceea cred că suntem cu toții de acord ca, în inte­resul culturii românești, să se pună acest impozit pe care-1 cer.­­ D. Mihail Pherekyde, președinte . Se­natul nu poate propune impozite. D. Em. Racoviță are cuvântul. D. Em. Racoviță . D-le președinte și d loi colegi, un grup de intelectuali și de buni români a luat inițiativa erijării unui monument lui Mihail Eminescu, aci în București. (Aplause). Președintele acestui grup de inițiativă este s­impaticul nostru ministru genera­lul Moșoiu. Nu voiesc să vă indic datoria noastră, căci o cunoașteți cu toții, voiesc numai să vâ propun ca să vă asociați și d-voastre, cum s’a asociat Camera depu­ » Liviu Micșa.................5 » » Grigore Procopiu . . 5 » și » M. C. Lupescu .... 5 » 36»

Next