Munca, februarie 1954 (Anul 10, nr. 1961-1983)
1954-02-02 / nr. 1961
Proletari din toate țările anlfl-văl ORCAN Al CONSIUilI.lIl CENTRAI. Al. SINDICATELOR DIN R.P.R Nr. 1961 Marți 2 februarie 1954 4 pagini 20 bani Dările de seamă şi alegerile organelor sindicale In urma hotăririi plenarei Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. din 13-14 ianuarie a.c., de la 10 februarie şi până la 15 martie vor avea loc dările de seamă şi alegerile organelor sindicale, începând de la grupa sindicală, comitete de secţie şi comitete de întreprindere, precum şi ale delegaţilor la conferinţele regionale, raionale, orăşeneşti şi ale consiliilor sindicale regionale. Pregătirea dărilor de seamă şi a alegerilor organelor sindicale se desfăşoară în condiţiile unui avint crescînd în muncă al poporului muncitor, pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Îndreptate spre dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea într-un timp apropiat a condiţiilor de trai şi de cultură ale celor ce muncesc. A fi în fruntea avântului puternic al maselor, a încuraja şi sprijini iniţiativele nenumărate ale celor ce muncesc spre realizarea acestui ţel, iată misiunea principală a sindicatelor. Sindicatele noastre sunt chemate să desfăşoare şi să conducă la un nivel tot mai înalt întrecerea socialistă, să atragă în întrecere pe toţii muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii pentru scoaterea la iveală şi folosirea rezervelor interne, pentru sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost. Ele trebuie să se îngrijească în permanenţă de satisfacerea cerinţelor şi nevoilor oamenilor muncii şi să ducă o tot mai rodnică activitate culturală şi educativ-politică. îndeplinirea acestor sarcini face necesară ridicarea nivelului muncii organizatorice de masă a organizaţiilor sindicale, întărirea legăturii lor cu masele — izvorul forţei şi tăriei lor. Dările de seamă şi alegerile organelor sindicale constituie un prilej de a exercita controlul membrilor de sindicat asupra organelor alese, de a-i atrage la o participare şi mai vie în activitatea sindicală ; ele întăresc legăturile organelor sindicale cu sutele de mii de muncitori şi funcţionari, contribuie la îmbunătăţirea muncii lor. Democraţia muncitorească este principiul de neclintit al activităţii sindicatelor noastre, garanţia întăririi necontenite a legăturii cu masele, a atragerii acestora la o participare tot mai activă în construirea socialismului. In ţara noastră toate organele sindicale sunt alese de jos în sus de către membrii de sindicat şi ele dau continuu socoteală în faţa lor; hotăirile se iau prin majoritatea voturilor de către membrii de sindicat; organizaţiile sindicale rezolvă toate problemele în conformitate cu statutul şi hotările organelor superioare. Adunările generale şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri trebuie să se desfăşoare sub semnul respectării depline a democraţiei muncitoreşti. Membrii de sindicat, stăpâni incontestabili ai organizaţiilor lor, au dreptul să cunoască cum au lucrat conducătorii acestor organizaţii, cum au tradus în viaţă Hotărîrile partidului şi ale Congresului Sindicatelor, ale adunărilor generale şi conferinţelor, şi să judece astfel în ce măsură au justificat încrederea acordată. Organele sindicale şi activiştii sindicali au datoria — aşa cum arată statutul — să înlesnească controlul muncitorilor, funcţionarilor şi tehnicienilor asupra întregii activităţi dusă de organizaţiile sindicale, să asigure desfăşurarea larga a autocriticii şi în special a criticii de jos. Fără critică şi autocritică se creează condiţii prielnice pentru stagnare, nu se poate împiedica apariţia şi creşterea birocratismului. Arătînd în dările de seamă, în mod cinstit, neajunsurile muncii noastre şi stimulatd critica de jos, vom putea vedea în mod just care ne sunt succesele şi lipsurile şi să găsim mijloacele pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii sindicale. C.C. ale Sindicatelor, comitetele regionale şi raionale sunt obligate să educe activul din întreprinderi şi instituţii în spiritul respectării drepturilor membrilor de sindicat, să-l ajute să-şi însuşească instrucţiunile C.C.S. privitoare la alegeri şi să le aplice. Instruirea atentă a activului sindical va face să se evite o serie A ı-‚ line* («.fi p! ”-*.*•/**r* r\ I î A i nnîî 4«. . 4- î . ' V» um unu wwuyi, va contribui la respectarea strictă a statutului. Pregătirea și prezentarea dărilor de seamă și desfășurarea alegerilor organelor sindicale, constituie un examen serios pentru organele sindicale. Este necesar să se desfășoare o largă muncă politică de lămurire a rolului şi însemnătăţii alegerilor sindicale, ca şi o muncă concretă de organizare. Această sarcină nu poate fi dusă la îndeplinire numai cu forţele câtorva activişti din comitetul de întreprindere şi nici nu ar fi just să se procedeze astfel. Este necesar să fie atras în măsură mare activul grupelor sindicale, al comitetelor de secţie, al comisiilor pe probleme. Acţiunea începe cu dările de seamă şi alegerea organizatorilor de grupă sindicala, a delegaţilor cu asigurările sociale, a inspectorilor obşteşti de protecţie a muncii şia delegaţilor cu munca culturală de masă. Activul grupelor sindicale este cel mai numeros detaşament al activului sindical, iar importanţa lui pentru îmbunătăţirea întregii munci sindicale este deosebită. Acolo, la locul de muncă, ia naştere şi se dezvoltă întrecerea socialistă, acolo se cunosc mai bine preocupările şi năzuinţele fiecărui om în parte, acolo se poate desfăşura cu succes educaţia socialistă. Ca sarcină de mare răspundere se pune, deci în faţa tuturor organelor sindicale, buna pregătire a adunărilor şi a dărilor de seamă în aceste verigi ale activităţii sindicale, pentru ca grupa să devină o unitate vis, cu iniţiativă, capabilă să dezbată şi să rezolve operativ, la locul de muncă, problemele producţiei şi nevoile personale ale membrilor de sindicat. Pentru îmbunătăţirea activităţii grupelor sindicale, a comitetelor de secţie şi de întreprindere, pentru a face ca activitatea lor să fie mai operativă şi mai eficace, trebuie promovaţi o conducere reprezentanţi înaintaţi ai clasei muncitoare şi ai intelectualilor, ai femeilor şi tineretului, activişti sindicali buni, oameni capabili, legaţi de masă şi iubiţi de din sa, care prin munca lor de zi cu zi, dovedesc că vor putea fi la înălţimea sarcinilor care li se vor încredinţa. Pentru ca organizaţiile sindicale din sectorul socialist de stat al agriculturii să poată da un ajutor mai calificat la înflorirea unităţilor respective, este necesar ca în organele sindicale din aceste unităţi să fie promovaţi un număr mai mare de mecanizatori, agronomi, zootehnicieni, buni cunoscători ai problemelor agricole. In aprecierea muncii organelor sindicale şi a activiştilor lor trebue să se ţină seamă de ceea ce s-a făcut în mod concret pentru realizarea angajamentelor înscrise în contractul colectiv, de înfăptuirea sarcinilor puse de partid pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, de felul cum se rezolvă problemele legate de îmbunătăţirea traiului celor ce muncesc, întreaga acţiune de pregătire şi desfăşurare a dărilor de seamă şi alegerilor, trebuie să ducă la un şi mai mare avânt politic şi în muncă al maselor, la intensificarea activităţii organizaţiilor sindicale în toate domeniile. Ea va trebui să însemne o acţiune largă de mobilizare a maselor pentru înfăptuirea sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953 şi a hotărârilor ulterioare ale partidului şi guvernului, care prevăd un avânt puternic al agriculturii şi creşterii vitelor, sporirea în mare măsură a produselor de consum popular. Ea trebuie să ducă la sporirea grijii fiecărui activist sindical faţă de cerinţele oamenilor muncii, faţă de nevoile lor materiale şi culturale. Trebuie curmată pentru totdeauna practica unor organe sindicale, izvorîtă adesea chiar de la unele Comitete Centrale ale Sindicatelor şi anume ca odată terminate alegerile să-şi considere misiunea îndeplinită, să tărăgăneze instruirea activului sindical, să-l lipsească de un ajutor operativ şi concret. Pe măsura alegerii organizatorilor de grupă şi a delegaţilor din grupă, a comitetelor de secţie şi de întreprindere, fiecare muncitor şi funcţionar nou ales de către membrii de sindicat, trebuie instruit şi ajutat pentru a şti ce are de făcut; el trebuie să folosească cele mai bune metode pentru ca să-şi poată îndeplini sarcina frumoasă, dar de mare răspundere, de activist în slujba tovarăşilor săi de muncă, în slujba intereselor şi năzuinţelor lor spre o viaţă tot mai îmbelşugată, spre făurirea orânduirii socialiste. Ei trebuiesc educaţi în spiritul unei înalte principialităţi, al neîmpăcării cu lipsurile, în spiritul luptei intransigente pentru respectarea legilor statului nostru democrat-popular, al muncii perseverente pentru aplicarea contractelor colective care stau la baza întregii activităţi sindicale din întreprindere. Sub conducerea înţeleaptă a avantgardei clasei muncitoare, Partidul Muncitoresc Român, care uneşte puternic în jurul său milioane de oameni ai muncii, sindicatele noastre îşi vor îndeplini cu tot mai mult succes rolul lor de şcoală a comunismului, îşi vor mări contribuţia lor la construirea socialismului și apărarea păcii. Consfătuirea cadrelor de conducere ale şcolilor medii tehnice din ţară In aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Capitală, luni dimineaţa au început lucrările consfătuirii cadrelor de conducere ale şcolilor medii tehnice din ţară. In cuvântul de deschidere, acad. prof. ile Murgulescu, ministrul învăţământului, a arătat că scopul acestei consfătuiri, prima la care participă cadrele de conducere din întreaga ţară, este de a analiza activitatea desfăşurată in primul semestru al acestui an şcolar, de a lua măsuri în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţămint în şcolile medii tehnice din ţara noastră. A luat apoi cuvîntul Nicolae Bologan, directorul şcolilor medii tehnice din Ministerul învăţământului, care în darea de seamă prezentată a analizat rezultatele obţinute în primul semestru şi sarcinile ce se pun in vederea închiderii cu bune rezultate a anului şcolar în învățămîntul mediu tehnic. Muncitoarea Crişan Maria de la fabrica „Flamura Roşie“-Sibiu, printr-o mai bună organizare a locului de muncă după metoda sovietică Voroşin, reuşeşte să-şi depăşească norma zilnică cu peste 80 la sută. ★ * Să asigurăm succesul campaniei agricole de primăvară Sprijinul întreprinderilor din regiunea Stalin In vederea reparării la timp a parcului de mașini agricole, comitetul executiv al sfatului popular regional Stalin, a luat un şir însemnat de măsuri. Printre altele, pentru a asigura necesarul de piese de schimb, el a făcut un apel către toate întreprinderile din regiune, cerîndu-le sprijinul în rezolvarea acestei probleme de bază. Participarea numeroasă la consfătuirea ţinută zilele trecute în acest scop aarătat că majoritatea covârşitoare a întreprinderilor au înţeles că este o datorie patriotică a lor să contribue la acţiunea de reparare a întregului parc de maşini şi tractoare, la grăbirea ritmului de reparaţii, prin care vor da ţăranilor muncitori un serios ajutor în lupta pentru ridicarea producţiei agricole. Reratul prezentat din partea serviciului regional S.M.T. a arătat de ce cantităţi de materiale şi piese de schimb e nevoie pentru repararea întregului parc de tractoare şi maşini agricole din S.M.T. Rind pe rînd, toţi cei prezenţi în sală într-o atmosferă de entuziasm şi-au luat angajamente concrete în vederea sprijinirii acestei acţiuni. Directorul fabricii „Ion Fonaghi“ s-a angajat, de pildă, să pună la dispoziţie în cel mai scurt timp o serie de scule şi 500 buc. elemenţi. Fabrica „Drum Nou“ din Mediaş, va contribui cuaproape 50.000 şuruburi de diferite dimensiuni. „Strungul“ din Oraşul Stalin va livra 300 m. bandă ferodon, 700 rondele de oprire la role, 3 buc. universale de strung, 7 garnituri cuţite Vidia pentru strung, etc. Este de remarcat ajutorul pe care s-a oferit să-l acorde atelierul Gostat Oraşul Stalin. In numele colectivului său şeful acestui mic atelier s-a angajat să recondiţioneze 30 pompe de injecţie K.D. 35, să recondiţioneze orice cantităţi de pompe de alimentare, 300 duze pentru injector K.D. 35. Deasemeni va preda din surplusul său 100 buc. role pentru tractoare, 50 şuruburi de întindere etc. Cooperativa „Metalul“ — o instituţie mică—va da ventile de valvă auto într-o cantitate suficientă pe întregul an şi 250 pistoane de motoraş brute. Un sprijin valoros îl va primi regionala S.M.T. şi din partea fabricii de scule „Rrîşnov“, „Independenţa“-Sibiu, „Elctroprecizia“, Centrul Mecanic din Codlea, etc. Vom fi gata la timp Odată cu terminarea lucrărilor de cîmp, în gospodăria noastră , au început lucrările de iarnă pentru asigurarea succesului în campania agricolă de primăvară. Pentru ca selecţionarea seminţelor să decurgă în bune condiţiuni, s-au organizat în gospodărie trei centre de selecţionare pe sortimente. Astfel, în centrul Bărjoveni, se selecţionează seminţe de ierburi perene, în centrul Cuciuleţi-Unceşti, seminţe legumicola şi în centrul Secueni — seminţe pentru cereale şi leguminoase boabe. La centrul Cuciuleţi-Unceşti, unde, după cum ara arătat, se selecţionează seminţe legumicole, care sunt cele mai pretenţioase, s-a raţionalizat procesul de producţie, prin cuplarea a 4 selectoare, a unui aspirator de praf şi a unei pompe de apă la un singur motor. Datorită acesteiraţionalizări, precum şi elanului cu care au lucrat muncitorii, s-a terminat complect selecţionarea seminţelor, o parte din ele fiind de-acum valorificate. O atenţie deosebită s-a acordat şi reparării tractoarelor, uneltelor şi agregatelor agricole. Pentru ca lucrările să decurgă în bune condiţiuni s-a hotărît ca toate reparaţiile să se facă la atelierul central sub directa supraveghere a şefului mecanic şi a mecanicului de atelier. Pînă acum s-au reparat 12 tractoare, 2 rutiere, 18 pluguri de tractor, 17 grape stelate, 3 remorci rutiere, 185 grape cu colţi, 27 semănători, precum şi multe alte atelaje şi unelte agricole. Toate aceste pregătiri nu ar da niciun rezultat în cadrul campaniei de primăvară dacă nu s-ar fi întocmit un judicios plan tehnic şi de producţie. Acest lucru l-a făcut conducerea gospodăriei. Astfel, la 16 ianuarie planul de producţie a fost definitivat, iar cel de cultură pentru campania de primăvară a fost defalcat pe secţii. Avînd în faţă Hotărârile partidului şi guvernului, călăuzindu-se după bogata experienţă a oamenilor muncii din U.R.S.S., muncitorii, inginerii şi tehnicienii din gospodăria noastră vor asigura o recoltă bogată în anul 1954. Alexandru Obadă Directorul G.A.S.-Secueni regiunea Iași Economii prin inovaţii PETROŞANI (de la corespondentul nostru). Mişcarea inovatorilor de la uzina de utilaj minier din Petroşani a luat in ultimul timp o dezvoltare serioasă. Anul trecut au fost aplicate în producţie peste 40 inovaţii care au adus uzinei o economie de 213.476 lei. Printre inovaţiile cele mai de seamă se află cea a maistrului fierar Bretfeld Alexandru, care a realizat un dispozitiv pentru fabricarea de crampoane necesare căii ferate înguste din mină, a tovarăşului Jurca Alexandru, maistru turnător, datorita căreia manopera şi materialul necesar producerii roţilor dinţate la cutiile de angrenaje ale craterelor au scăzut la jumătate, etc O economie de 70.160 Kw. a adus uzinei şi inovaţia tovarăşilor Csibula Iosif şi Visanovschi Ştefan. In prima lună din noul an inovatorii acestei uzine au pornit cu şi mai mult avânt la muncă. Numărul curior care prin diferite inovaţii sau raţionalizări aduc întreprinderii însemnate economii a crescut. Una din cele rări de seamă inovaţii realizată în această lună şi care va aduce o economie de 352.000 lei, este cea a tovarăşului Bucinschi Constantin. Este vorbade confecţionarea pereţilor frontali pentru vagonete de mină dintr’o singură bucată de tablă, nu din două ca până acum. Deasemenea, o economia de circa 20.000 lei aduce uzinei dispozitivul pentru confecţionarea mânerelor lămpilor de mină, realizat de lăcătuşul Brândan Petru. La fel de preţioasă este şi inovaţia tovarăşului Utaş Iosif. El a construit o mandrină pentru strunguri, care măreşte randamentul maşinii cu 120 la sută. Mişcarea inovatorilor şi raţionalizatorilor de la uzina de utilaj minor din Petroşani este în plin avânt. Ea este una din cele mai de seamă rezerve interne ale întreprinderii. Folosirea acestora aduce uzinei lună de lună economii însemnate. Valorifica produsele prin cooperation TECUCI. In urma muncii depuse, colectivul cooperativei Umbrăreşti a reuşit să achiziţioneze în cursul lunii ianuarie 1.836 kg. floarea soarelui, 2.466 kg. grîu şi 420 kg. porumb. Au valorificat produse prin această cooperativă ţăranii muncitori Nicolae Popa, Ion Stănilă, Marin Ioniţă, Costică Brat şi alţii. G. Cocoş corespondent voluntar Brigăzile în întrecere La S.M.T.-Săveni, regiunea Suceava, pregătirile pentru campania agricolă de primăvară se desfăşoară în bune condiţiuni. Aci s-au organizat 10 posturi de reparaţii pe ansamble, care lucrează în vederea punerii la punct a tractoarelor şi maşinilor agricole. Pentru intensificarea ritmului reparaţiilor, comitetul de întreprindere al staţiunii s-a preocupat temeinic de organizarea întrecerii socialiste între brigăzi, echipe şi fiecare om in parte. Ca urmare a bunei organizări a muncii, este faptul că pînă la 20 ianuarie a. c. s-au reparat la S.M.T-Săveni 8 tractoare, 30 pluguri, 4 semănători, 4 cultivatoare, 3 remorci-dormitor, numeroase grapa, etc. S-au evidenţiat tovarăşii Vasile Cuseac, Constantin Manolescu, Petru Bădiliţă, Dumitru Hriniuc şi Ştefan Apălioaie, toţi şefi de brigadă care muncesc efectiv în cadrul brigăzilor de tractoare, antrenînd pe tractoriști la efectuarea unor lucrări de bună calitate, la realizarea de economii de piese și materiale. Emil Solomon corespondent voluntar Pregătirile colectiviştilor ROMAN. Membrii gospodăriei agricole colective „6 Martie“ din comuna Ion Creangă, raionul Roman, se pregătesc cu însufleţire pentru reuşita campaniei agricole de primăvară. Pentru însăminţărilede primăvară, ei au pregătit şi condiţionat pînă acum 900 kg. de ovăz, 620 kg. de orz şi 600 kg. de mazăre. Pe terenurile destinate cultivării de legume şi zarzavaturi, colectiviştii au transportat 4 vagoane gunoi de grajd. Colectiviştii participă acum cu regularitate la cursul agro-zootehinic ce funcţionează în cadrul gospodăriei agricole colective, unde îşi însuşesc numeroase cunoştinţe agrotehnice pe care le vor folosi în muncile agricole. Un grup de pioniere de la Şcoala elementară de fete nr. 2 bis din Capitală, care frecventează cursul F.G.P.A.S., studiază o planşă de anatomie sub îndrumarea unei eleve din clasa XI-a a Şcolii medii tehnice sanitare. Produse fabricate din deşeuri PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Acordând o atenţie deosebită valorificării deşeurilor, muncitorii şi tehnicienii dem uzina de reparaţii mecanice „Sovromutilaj-petrolifer“ din oraşul Ploeşti au reuşit să aducă întreprinderii importante economii. Din bucăţile de tablă groasă rămase de la croiala termo-epuratoarelor, colectivul format din Elena Dumitrescu, Ion Ardeieanu şi Ene Niculina, confecţionează balamale pentru uşi şi ferestre. De curând, uzina a primit din partea O.C.L. „Produse Industrials“ o comandă de 12.000 balamale diferitePentru a le livra din vreme, la propunerea colectivului, în secţie se lucrează o matriţă ce va scurta cu peste 60 la sută timpul necesar la operaţia de perforare a balamalelor. De asemenea, această secţie va trimite în curând spre desfacere făraşe, care vor fi confecţionate din resturile de tablă de la fabricarea barăcilor metalice destinate schelelor petrolifere, apoi cuie ştift pentru cismărie, precum şi cărucioare pentru transportul buteliilor de aragaz. Şi colectivul întreprinderii „Cablul Romînesc“ se preocupă de valorificarea deşeurilor. Din capetele de sârmă rămase de la fabricarea cablurilor, din sârmă încurcată sau ruginită, precum şi din alte deşeuri care înainte nu aveau nicio întrebuinţare, tovarăşele Georgeta Panait şi Florentina Morărescu confecţionează perii de sârmă de diferite forme. Din aceleași deșeuri se mai fac apărători pentru becuri, apărători pentru hornuri, etc. O expoziţie apicola BRAILA (dela corespondentul nostru). — Cu câtva timp în urmă sta deschis în centrul oraşului Brăila o expoziţie apicolă. Ea este vizitată cu interes de numeroşi oameni ai muncii din oraş şi raion. Planşele, machetele, fagurii de miere frumos rînduiţi, oferă vizitatorilor imaginea reală a dezvoltării pe care a luat-o apicultura în oraş şi raion. Numărul coloniilor de albine a ajuns în 1953 la 1086 în comunele raionului, extrăgîndu-se mai mult de 10.000 kg. misie şi o importantă cantitate de ceară. Deasemeni, în oraş, creşterea albinelor a devenit o îndeletnicire plăcută şi folositoare pentru numeroşi muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari. Peste 2.000 de colonii de albine posedă oamenii muncii din Brăila. Datorită bogatelor resurse de hrană ce le oferă rodurile din vecinătatea oraşului şi în special balta, ei recoltează an de an cantități tot mai mari de miere. Aşa se realizează un film de desene animate... Sala este ocupată până la ultimul loc. De la cei de-o şchioapă până la cei vârstnici, toţi urmăresc încântaţi peripeţiile eroilor filmului de desene animate. Râsetele cristaline ale celor mici întovărăşesc veselia părinţilor. ...Filmul s’a terminat. Iepuraşul neascultător s’a cuminţit. In holul cinematografului, pe stradă, încep discuţii între micii spectatori. Ei îşi amintesc de năzbâtiile iepuraşului, de minunatele decoruri de basm în cadrul cărora s’au desfăşurat atâtea întâmplări de neuitat... Dar cum sunt redate cu atâta iscusinţă minunatele povestiri in filmele de desene animate? Cine penelează eroii şi imaginile respective? Să păşim pe şantierul de .1 -------1..‘. -i- r: I — : Vil li UUUCUUl gen uc iunie t l bd IU" mărim munca celor care aduc atâtea clipe de bucurie copiilor... Iată-ne în sala de lectură a studioului cinematografic de desene animate. Se toarnă filmul satiric „Marinică“. ...Ceasornicul a sbârnâit prelung, amintindu-i lui Marinică cum că e vremea să se scoale pentru a merge la lucru, îmbufnat, somnorosul îl trântește pe aparatul de radio. Dar vai!... Nici acesta din urmă nu-i dă pace, când din difuzor izbucneşte melodia „Marinică, Marinică“, înconjurat de atâţia „vrăjmaşi“, Marinică se hotărăşte s-o pornească spre fabrică. Dar e târziu şi pe stradă megafoande, în tramvai copiii, îi cântă aceeaşi melodie buclucaşă. Necazurile eroului nostru se ţin lanţ. Ajunge la fabrică. Aici, strungul lui e plin de fire de păianjen şi atunci când Marinică începe să lucreze, dă numai rebuturi. Supărat, el pleacă acasă, unde se culcă din nou. Afişează... Iată-l codaş, prieten bun al rebuturilor. Dar, pe urmă, firul visului se schimbă. Muncind bine, Marinică ajunge fruntaş în producţie, iar săgeata graficului său saltă necontenit, arătând succese după succese... Aceasta este, pe scurt, povestea lui Marinică. După ce scenariul e complectat cu unele sugestii şi propuneri ale pictorilor, regizorilor şi operatorilor, se trece la realizarea lui. Pătrundem într’o sală mare, luminoasă. De jur-împrejur, zeci de planşete ,de desen şi reflectoare. Pe hârtiile de calc, maeştrii penelului, pictorii principali Ion Popescu-Gopo, Matty şi Pascal Rădulescu, încep a-i da viaţă lui Marinică. Iată-l cu bascul tras şmechereşte pe ochi, cu pantalonul strâns pe picior şi pantofi roşcaţi, privind semeţ. Pictorii studiază poziţiile principale ale mişcării personagiului, căutând să-l redea cât mai tipic. ...încet, încet, pe hârtia de calc, Marinică prinde viaţă, începe să se „mişte“ -- cum spun desenatorii Marinca Catrici, Liviu Ligori şi alţii care descompun cu răbdare şi pricepere mişcările eroului, creând alte zeci de desene. Fiecare desen, fiecare mişcare redată pe hârtie, este prinsă pe peliculă de operatori şi regizori. E o muncă foarte migăloasă pentru aceşti creatori, dar în acelaş timp şi frumoasă. Ea cere mult simţ artistic, multă frământare pentru executarea desenelor viitoarelor imagini proiectate pe ecran. Pentru realizarea acestui film s-au efectuat nu mai puţin de 32.000 desene. După ce toate au fost filmate, aparatul de proiecţie poartă pe erou printre minunatele decoruri executate de Octav Catrici şi Nicolae Hizan, care redau în mod realist atmosfera şi locul unde se desfăşoară acţiunea. Şi în timp ce povestea lui Marinică se deapănă pe ecran, compozitorul H. Mălineanu încheagă, în ritmul desfăşurării acţiunii, acordurile melodioase ale cântecelor... Ultimul metru de peliculă a fost filmat, întregul colectiv care a urmărit creiarea filmului, face acum ultimele observaţii ,din punct de vedere tehnic. După ce se fac cele din urmă retuşări, se trece la operaţiunea numită micşaj. Intr’un laborator special amenajat se întâlnesc cele trei benzi pe care s’au înregistrat desenul, muzica şi sunetele auxiliare. Aici, ele se suprapun, filmul închegându-se definitiv. O ultimă proiectare pe ecran pentru controlul final, apoi filmul este copiat în mai ITI111 l/i Qvomnlnrn c* i-1 î F« t .■ 1 4 ~ —«•»£.*. v---- • * . v, yi UMU/^UI V1IIV.IUUIU^I arce lor din Capitală și din țară. Opt luni a durat, turnarea lui „Marinică“, după scenariul satiric scris de Ion Popescu-Gopo. Opt luni de muncă încordată, care a necesitat eforturi şi o măestrie deosebită. Şi cu fiecare nouă realizare cinematografică în domeniul filmelor de desene animate, colectivul de pictori, regizori şi operatori, îşi îmbogăţesc experienţa, contribuind în felul acesta la dezvoltarea tinerei noastre cinematografii, după exemplul celei sovietice. Nu de mult s’a început aci realizarea unor noi filme de desene animate: „Lacătul buclucaş“ de P. Luscarov şi „Fetiţa cu codiţe“, după scenariul lui Florin Iordăchescu. M. GALAŢEANU Două imagini din noul film de desene animate „Marinică“