Munca, noiembrie 1954 (Anul 10, nr. 2192-2216)
1954-11-02 / nr. 2192
pag. 2-a îmbunătăţirea calităţii maşinilor agricole) preocuparea noastră centrală înzestrarea agriculturii cu maşini şi Utilaje cu o mare productivitate constituie pentru muncitorii şi tehnicienii uzinei noastre o sarcină de onoare. Şi înainte, —■ dar mai ales în urma măsurilor economice elaborate de Comitetul Central al partidului în august 1953 — colectivul nostru de muncă s-a străduit neobosit să mărească producţia şi să creeze noi maşini şi utilaje pentru agricultura noasstră în plină dezvoltare. Datorită eforturilor depuse, de la începutul anului şi pînă în prezent planul lunar a fost îndeplinit cu regularitate. Constructorii de maşini agricole au datoria să dea nu numai maşini cu o înaltă productivitate, ci şi de calitate superioară. In această direcţie, colectivul uzinei noastre a obţinut unele succese. Faţă de anul trecut, calitatea maşinilor livrate agriculturii a crescut cu peste 30 la sută şi continuă să crească de la o zi la alta. Dar pînă să ajungem aici, munca n-a fost deloc uşoară. Problema pentru a cărei rezolvare conducerea şi comitetul de întreprindere au depus multă străduinţă a fost aceea a calificării oamenilor. In uzina noastră, mult timp de la înfiinţarea ei, au existat muncitori fără o calificare precisă. Folosind cele mai variate metode: munca de lămurire de la om la om, consfătuirile de producţie, gazetele de perete etc., am reuşit să trezim interesul muncitorilor pentru ridicarea nivelului lor tehnico-profesional si să-i atragem astfel în diferite forme de învătămînt. Astăzi, în afară de brigăzile de calitate în componenta cărora intră si cîte unul sau doi tehnicieni, funcţionează în uzină cu bune rezultate o şcoală de minimum tehnic cu o durată de 3 luni şi o altă şcoală de ridicarea calificării. Ridicarea calificării muncitorilor a dus la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii produselor. îmbunătăţirea calităţii necesită o răspundere mare din partea maiştrilor. La noi au existat pînă nu de mult serioase lipsuri în această direcţie. In secţia tur-Ing. LAZAR DUMITRU directorul uzinei de construcţii de maşini agricole „7 Noiembrie“Craiova nătorie, de pildă, datorită neglijenţei tovarăşilor Ion Olaru, Filip Marin şi Nicolae Şarpe cît şi a serviciului de control, procesul de uscare a miezurilor se făcea greoi, iar piesele turnate nu erau uniforme, prezentînd suprafeţe neregulate şi porozităţi din care cauză rebuturile creşteau. Tot ca urmare a neglijenţei — de astă dată a maiştrilor Ion Munteanu, Radu Alexe şi a controlorilor Dumitru Craioveanu şi Radu Răscrăcea — în sectoarele III Montaj şi Sudură sistemul de cuplare a roţilor la grapele stelate a fost defectuos montat, o serie de verigi de tracţiune la grapele cu colţi, şaibele pătrate ,ghid de la colţii grapelor şi roţilor erau superficial sudate. Faţă de această situaţie, conducerea în colaborare cu comitetul de întreprindere a aiuat o serie de măsuri practice menite să asigure un control tehnic calificat asupra produselor semifabricate şi finite. Sub îndrumarea organizaţiei de partid s-au format colective de ingineri, tehnicieni şi fruntaşi în producţie care consultîndu-se cu muncitorii asupra greutăţilor ce le au în executarea diferitelor repere, i-au ajutat să le înlăture. Odată cu aceasta a fost întărit controlul interfazic şi final. Un aport preţios la îmbunătăţirea calităţii produselor îi aduce munca politică, ce a căpătat la noi forme diferite. Gazeta de perete „Ţepuşa", de pildă, satirizează pe chiulangii şi pe cei ce nu se preocupă de calitate. Vitrinete de rebuturi din secţii dau de asemenea rezultate bune deoarece alături de piesele bine executate aşezăm în ele rebuturile însoţite cu un scurt comentariu asupra cauzelor care le-au provocat. Tot pentru îmbunătăţirea calităţii produselor comitetul nostru de întreprindere foloseşte tribuna consfătuirilor de producţie şi schimburile de experienţă. Pline de învăţăminte au fost îndeosebi schimburile de experienţă organizate între turnătoria noastră şi aceea a uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, şi pe aceeaşi temă cu uzina „Electroputere“ din Craiova. Succesele uzinei noastre puteau fi mai mari dacă comitetul de întreprindere ar fi acordat mai multă atenţie întrecerii socialiste, dacă în cadrul acesteia obiectivul principal ar fi fost totdeauna calitatea produselor. De altfel într-o şedinţă de analiză a muncii în care comitetul de întreprindere a prezentat un raport asupra activităţii sale, a reieşit cu limpezime acest lucru. Sub îndrumarea organizaţiei de partid şi sprijinit de aceasta, comitetul a luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii sale. De pildă, au fost înfiinţate noi brigăzi de calitate şi reorganizate cele vechi. Insecţii s-a introdus graficul orar ,pe schimburi care dă posibilitate muncitorilor să compare din două în două ore rezultatele muncii lor faţă de plan şi faţă de realizările tovarăşilor lor. Insuşindu-şi iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ din Bucureşti, comitetul de întreprindere a extins-o organizat în acelegrupe sindicale în care unii muncitori, îndeosebi dintre absolvenţii şcolilor profesionale, îşi îndeplinesc cu greu sarcinile de plan. Ajutînd celor rămaşi în urmă să se alinieze cu fruntaşii în producţie vom obţine un avînt general în întrecere, productivitatea va creşte, calitatea se va îmbunătăţi. Proiectul de Directive ale celui de-al II-lea Congres al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani a pus în faţa constructorilor de margini agricole sarcini noi. Ei au datoria să livreze agriculturii în termenele stabilite, maşini şi utilaje de calitate superioară. Colectivul nostru de muncă s-a angajat să se achite de aceste sarcini. De pe acum putem raporta că am creat oj..ţjfţjjă maşină agricolă, tăvălugul dintat. liLiniînfl vom raporta despre noi succesel' ! Staţiunile de maşini şi tractoare au un rol deosebit de important în realizarea sarcinilor trasate de partid în cadrul campaniei agricole de toamnă. Ele au de efectuat arături şi însămînţări pe suprafeţe întinse. Sunt însă unele staţiuni de maşini şi tractoare care nu-şi îndeplinesc aceste sarcini. Printre ele se numără şi S.M.T.Apa, din regiunea Baia Mare. Bogatul utilaj agricol cu care a fost înzestrată staţiunea nu este folosit cu suficient randament. Conducerea staţiunii nu reuşeşte să asigure respectarea şi aplicarea regulilor agrotehnice pe terenurile lucrate. Intîrzierea în efectuarea lucrărilor agricole de toamnă provoacă, pe bună dreptate, nemulţumirea ţăranilor muncitori. Mecanizatorii de la S.M.T-Apa încalcă contractele încheiate cu colectiviştii din Livada, Turulung, Oraşu Nou şi alte comune, nu fac lucrări de calitate şi la timpii optimi, spre a obţine producţii mari la hectar. Pînă în prezent staţiunea a efectuat un volum mic de lucrări, necorespunzător capacităţii de care dispune. Suprafeţele însămînţate sînt de asemenea mici. Din cele 400 hectare contractate pentru a fi desţelenite nu s-a realizat aproape nimic. Ce împiedică staţiunea de a-şi îndeplini obligaţiile asumate prin contractele de lucrări, ce face ca mecanizatorii să ţin şi realizeze viteza medie zilnică planificată la arături şi însămînţări? Principala cauză care frînează buna desfăşurare a activităţii staţiunii este slaba organizare a muncii. Lipsurile organizatorice s-au manifestat chiar de la începutul pregătirilor pentru campania agricolă de toamnă. Deosebit de grav este faptul că serviciul tehnic al acestui S.M.T. nu a acordat atenţie îngrijirii tractoarelor şi calităţii reparaţiilor. Multe dintre ele au fost reparate de mîntuială. Din această cauză există aproape la fiecare brigadă tractoare care stau în brazdă. Mai mult încă, nici cele care funcţionează nu lucrează cu randament. Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere nu s-au îngrijit ca mecanizatorii să aibă asigurate condiţii bune de muncă pentru a desfăşura cu succes lupta pentru folosirea maximă a parcului de maşini şi tractoare. Aprovizionarea cu carburanţi şi lubrefianţi se face defectuos, fără un plan şi un itinerariu bine stabilite. Nu s-a desfăşurat la timp o muncă politică, de convingere a ţăranilor muncitori, care-şi lucrează pămînturile ,cu tractoarele, de a elibera terenurile de culturile de toamnă Deplasările mari de la o tarla la alta duc la pierderea a zeci şi sute de ore productive. Conducerea staţiunii caută să motiveze lipsurile grave existente prin nepriceperea mecanizatorilor. Ea nu vede însă că neîndeplinirea planului de lucrări se datoreşte insuficientei îndrumări a tractoriştilor de către aparatul tehnic, pentru ca aceştia să îngrijească bine maşinile, să respecte normativele de îngrijiri tehnice, să aplice metode avansate de înaltă productivitate. Comitetul de întreprindere prin activitatea nesatisfăcătoare pe care o depune îşi are partea sa de vină pentru ritmul neîngăduit de încet în care se desfăşoară arăturile şi însămînţările de toamnă. La S.M-T.-Apa munca sindicală se desfăşoară pe calea mersului de la sine, fără nici un fel de obiective precise. Preşedintele comitetului, Ilieş Sigismund, şi secretarul Ioan Fericean neglijează activitatea sindicală. Ei nu şi-au găsit timp pentru a întocmi un plan de muncă în care să prevadă felul în care vor organiza şi conduce întrecerea, care şi aşa are în ea o doză puternică de formalism. Cea mai bună dovadă o constituie felul cum s-a dat răspunsul la chemarea la întrecere a unor unităţi agricole din regiunea Galaţi. Comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă (nu muncitorii) s-au angajat să termine pînă la 20 octombrie planul de însămînţări, să aplice graficul orar la două brigăzi, să pună la 13 pluguri antetrupită. Nefiind izvorîte din masă, pe baza cunoaşterii adînci a posibilităţilor existente, este şi firesc ca angajamentele luate să rămînă numai pe hîrtie. Comitetul de întreprindere nu şi-a dat seama că la baza îndeplinirii sarcinilor de plan ce revin staţiunii stă munca politică dusă cu stăruinţă în rîndurile muncitorilor. El n-a înţeles că fără a întări activitatea în grupa sindicală şi fără a analizaperiodic în consfătuiri de producţie mersul lucrărilor, nu se pot înlătura gravele deficienţe care există în activitatea brigăzilor, nu pot fi cuprinşi mecanizatorii în întrecere. Numai aşa se explică neîndeplinirea normelor de către tractorişti, risipa de piese şi carburanţi, lipsa de grijă faţă de maşini, de muncitorii veniţi din industrie, ca şi faţă de cei din staţiune-Comitetul sindical regional al muncitorilor agricoli din Baia Mare nu a sprijinit comitetul de întreprindere de la S.M.T.-Apa. Activiştii comitetului regional nu au dat prin această staţiune de luni de zile. Nici serviciul regional S.M.T. şi Direcţia Generală S.M.T. din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii nu au îndrumat şi controlat activitatea S.M.T.-Apa. Ei s-au mulţumit să mute fără încetare cadrele fără a lua măsuri hotărîte pentru îmbunătăţirea radicală a muncii de aici. Pentru lichidarea lipsurilor arătate Directia Generală S.M.T., serviciul regional S.M.T. cît și comitetul sindical regional al muncitorilor agricoli din Baia Mare au datoria să ia măsuri grabnice de îndreptare. V. STANCU ---------------------------- ,-ig ,?■ De ce S.M.T.-Apa nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale MUNKA Lupta pentru ridicarea productivităţii mmm şi reducerea preţului de cest . Romfala populară In urma eforturilor depuse de puterea populară, datorită muncii pline de abnegaţie a oamenilor muncii, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, Romînia s-a transformat dintr-o ţară agrară înapoiată într-un stat industrial agrar dezvoltat. Industria grea din Republica Populară Romînă — si în principal aceea a constructiilor de maşini, — este în continuă dezvoltare. In prezent greutatea specifică a producţiei acestei industrii reprezintă aproape 57% din întreaga producţie a industriei socialiste. Paralel cu industria grea s-a dezvoltat (deşi într-o măsură mult mai mică) şi industria producătoare de bunuri de consum. In toate ramurile industriei s-au făcut în ultimii ani investiţii importante. Drept urmare, au fost construite numeroase întreprinderi, au fost reconstruite ,si considerabil lărgite o mare parte din cele existente. Nivelul înzestrării tehnice a întreprinderilor industriale din țară a crescut de asemenea foarte mult. Astfel, la începutul acestui, an, fată de 1948, valoarea utilajului a fost de 7,3 ori mai mare în industria metalurgică, de 5 ori — in industria petroliferă, de 4 ori — în industria carboniferă, de 12,6 ori — în industria electrotehnică şi a producţiei de energie electrică, de 1,2 ori — în sectorul transporturilor, ■de 1,4 ori — în industria textilă, de 1,2 ori — în industria forestieră. In fata industriei socialiste Partidul Muncitoresc Român si guvernul au pus sarcini importante în ceea ce priveste înzestrarea mai departe a tuturor ramurilor economiei nationale cu tehnică modernă. Aceasta va da posibilitatea de a mecaniza agricultura şi de a obţine o creştere a producţiei agricole, de a asigura creşterea neîntreruptă a producţiei bunurilor de consum popular. Anul acesta producţia industriei grele urmează să crească cu 5,4% , iar cea a industriei producătoare de bunuri de consum — cu 11,8% faţă de anul trecut. O atenţie deosebită se dă în perioada actuală producţiei de inventar şi maşini necesare agriculturii. Comitetul Central al partidului nostru atrage atenţia oamenilor muncii şi cadrelor conducătoare din aparatul de partid şi din economie că creşterea mai departe a producţiei industriale trebuie să fie asi-CHIVU STOICA membru în Biroul Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne gurată atit pe seama noilor investiţii cît şi mai ales prin ridicarea productivităţii muncii. In celebra sa lucrare „Marea iniţiativă“, V.I. Lenin arăta că : „productivitatea muncii este, în ultimă analiză, factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orînduiri sociale. Capitalismul a creat o productivitate a muncii pe care n-a cunoscut-o feudalismul. Capitalismul poate fi şi va fi învins definitiv prin aceea că socialismul creează o productivitate nouă a muncii, o productivitate cu mult mai înaltă“, îndeplinind indicaţiile leniniste şi răspunzînd chemării partidului, colectivele întreprinderilor noastre socialiste desfăşoară o activitate multilaterală pentru ridicarea productivităţii muncii sociale şi reducerea sistematică a preţului de cost, pentru folosirea deplină şi raţională a capacităţilor de producţie, pentru economisirea timpului de lucru. Oamenii muncii din diferite ramuri ale industriei îşi dau seama tot mai ■mult că de ridicarea productivităţii muncii depinde dezvoltarea mai departe a economiei naţionale şi creşterea bunei lor stări. Eforturile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprinderile noastre urmăresc în primul rînd o cît mai bună folosire a tehnicii cu care este înzestrată industria Acest lucru dă rezultate pozitive. Astfel, în primul semestru al acestui an, datorită unei mai bune utilizări a maşinilor şi agregatelor, în numeroase întreprinderi a fost obţinută o producţie suplimentară cu acelaşi utilaj şi pe aceleaşi suprafeţe de producţie. In industria petroliferă, de pildă, indicele de utilizare a agregatelor de forare a fost în trimestrul II al acestui an cu €6% mai mare decît în perioada corespunzătoare a anului 1953. In siderurgie volumul util pe zi al furnalelor a crescut cu 11,6% faţă de anul trecut- A crescut si producţia de oţel pe metru pătrat de vatră la cuptoarele Siemens-Martin. In industria constructoare de maşini se aplică pe scară tot mai largă metodele de înaltă productivitate ale muncitorilor sovietici : metoda Bîkov-Bortkevici de tăiere rapidă a metalelor, metoda Kolesov de aşchiere intensivă a metalelor, precum şi metodele fruntaşilor în producţie din ţara noastră Nicolae Vasu şi Constantin Vasilache, din a căror iniţiativă a fost introdusă folosirea tehnică complexă a maşinilor. In urma introducerii acestor metode productivitatea muncii a crescut simţitor. Numărul muncitorilor care aplică metoda tăierii rapide a metalelor este acum de 3 ori mai mare în comparaţie cu anul 1951. Muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile industriale din republicia noastră arată un interes deosebit faţă de problema accelerării proceselor de producţie prin folosirea unei tehnologii mai înaintate, care le permite să producă o cantitate mai mare de produse în aceeaşi unitate de timp. In mod deosebit trebuie subliniată iniţiativa muncitorilor petrolişti din regiunea Piteşti, care au realizat un ritm înalt de forare a sondelor. Brigada de sondori condusă de Mirea Ion, a izbutit să sape o sondă în mai puţin de 5 zile. O asemenea pildă de înaltă productivitate a muncii constituie un puternic factor mobilizator şi pentru ceilalţi muncitori petrolişti. In industria textilă, la Uzinele textile „7 Noiembrie“ din Bucureşti brigada condusă de Antoaneta Alexovici, datorită măririi turaţiei la ringuri, realizează zilnic un plus de fire pe schimb de 12,5 kg. Un alt factor important al creşterii productivităţii muncii şi al reducerii preţului de cost îl constituie introducerea în producţie a inovaţiilor şi perfecţionărilor tehnice realizate de muncitori. In industria noastră socialistă mişcarea inovatorilor si raţionalizatorilor în producţie devine tot mai mult o largă mişcare de masă. Astfel, numai în1953, datorită introducerii în producţie a propunerilor de raţionalizare au fost realizate economii de 260 milioane lei. Dar organele de conducere ale industriei nu luptă încă în suficientă măsură pentru răspîndirea metodelor fruntaşe’pr in producţie şi pentru folosirea pe scară tot mai largă a raţionalizărilor şi inovaţiilor. Unii conducători de întreprinderi industriale se mulţumesc cu realizările înalte obţinute de diferiţi muncitori şi nu iau măsurile necesare pentru răspîndirea metodelor înaintate de muncă în rîndurile maselor largi. Un important factor pentru creşterea productivităţii muncii în industria noastră este mecanizarea lucrărilor grele si cu mare volum de muncă. In industria carboniferă mecanizarea lucrărilor de tăiere în abataj a crescut la 80%, iar mecanizarea transportului — la 74,62%. In siderurgie a fost realizată mecanizarea încărcării furnalelor si cuptoarelor Siemens-Martin, precum si turnarea mecanizată a fontei. Drept urmare, pentru deservirea unui furnal cu alimentare şi evacuare mecanizate automat sînt necesari în 24 de ore 42 de muncitori cu 2 ingineri şi 3 ■maiştri, faţă de 960 de muncitori, 7 ingineri şi 22 de maiştri şi şefi de echipă nti deserveau furnalul vechi. Productivitatea furnalului automatizat depăşeşte considerabil productivitatea furnalului vechi. însușirea tehnicii furnalului nou automatizat va da în scurt timp posibilitatea de a ajunge la o tonă de fontă pe m.c. volum util pe zi. Mecanizarea se aplică pe scară tot mai largă și în sectorul minier. Astfel, la minele feroase s-au mecanizat transporturile subterane şi la suprafaţă în proporţie de 89%• Încărcatul mecanic al vagoanelor uşurează considerabil munca, ridică productivitatea muncii, micşorează necesarul de forţe de muncă şi contribuie la reducerea preţului de cost. O mare dezvoltare a luat mecanizarea şi la minele neferoase Dar, cu toate succesele obţinute în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii, în întreprinderile industriei noastre socialiste există importante rezerve nefolosite încă. Intr-o serie de ramuri industriale, ritmul de creştere a productivităţii muncii rămîne în urma ritmului de creştere a înzestrării tehnice. In industria construcţiilor de maşini, de pildă, productivitatea muncii a crescut în 1953 cu 96% faţă de 1949. Ţinînd seamă de nivelul înalt al înzestrării tehnice atins în ultimii ani în industria construcţiilor de maşini, trebuie să constatăm că indicele acesta ar fi putut să fie mai marein multe întreprinderi nu se acordă încă o atenţie suficientă mecanizării complexe a muncii. In timp ce procesele de bază ale producţiei sunt mecanizate într-o măsură considerabilă, muncile auxiliare, inclusiv asemenea munci cu mare volum de muncă cum sînt încărcarea şi descărcarea materialelor, sînt slab mecanizate. Adeseori este neglijată mica mecanizare, a cărei folosire este extrem de importantă pentru creşterea productivităţii muncii, însuşirea tehnicii şi perfecţionarea ei, constituind condiţia principală pentru creşterea productivităţii muncii,depind în primul rînd de nivelul de calificare al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. In ultimii ani Partidul Muncitoresc Român a acordat o deosebită atenţie problemei pregătirii cadrelor. Printr-o vastă reţea de şcoli de toate gradele au fost pregătiţi zeci de mii de muncitori, tehnicieni şi ingineri , constructori ,activi ai socialismului. Tocmai această creştere considerabilă a cadrelor calificate ne-a permis să folosim numeroasele maşini noi cu care au fost înzestrate întreprinderile, să ridicăm nivelul conducerii producţiei. Un factor tot atît de important în creşterea continuă a productivităţii muncii este îmbunătăţirea organizării muncii şi a producţiei. îmbunătăţirea organizării muncii dă posibilitatea de a munci mai raţional, de a evita folosirea neproductivă a timpului şi, deci, de a economisi timpul de muncă. In ultimii ani în industria Republicii Populare Române au fost obţinute succese însemnate şi în această privinţă. La unele întreprinderi a fost organizată producţia pe bază de grafe. Munca pe bază de grafic a fost introdusă în industria constructoare de maşini şi tractoare, în industria textilă, a pielăriei şi în alte ramuri ale industriei uşoare. Organizarea muncii pe bază de grafic a permis să fie înlăturată delăsarea de la începutul lunii sau trimestrului şi asaltul de la sfîrsitul perioadei de plan, să fie asigurată îndeplinirea si depăşirea ritmică a planului de productie. In alte întreprinderi au fost obţinute realizări de seamă în organizarea producţiei pe bandă sau semibandă, precum si în organizarea de linii tehnologice cu mers continuu Toate acestea au adus o contribuţie serioasă la creşterea productivităţii muncii ’ Ridicarea productivităţii muncii este o condiţie neapărate pentru scăderea necontenită a preţului de cost al produselor. Iată de ce partidul pune în fata întreprinderilor industriale sarcina de a urmări necontenit reducerea consumurilor specifice de material, de materii prime, de energie electrică și combustibil, reducerea normelortimp, de a stabili si introduce în productie norme tehnico-economice progresive. Deosebit de importantă pentru reducerea preţului de cost este de asemenea organizarea horasciotului socialist înlăuntrul întreprinderilor ( în secţiile de fabricaţie), a cărui introducere va da posibilitatea de a asigura evidenţa şi controlul atit la cheltuirea materialelor, cît şi la folosirea forţei de muncă. Experienţa întreprinderilor noastre industriale arată că un factor hotărîtor al creşterii productivităţii muncii îl constituie întrecerea socialistă, iniţiativa rodnică şi multilaterală a oamenilor muncii. Dar, după cum ne învaţă practica de fiecare zi, iniţiativa maselor dă rezultate preţioase numai dacă ea este sprijinită de către organele de partid, organele sindicale, şi conducerile întreprinderilor, şi dacă este orientată spre realizarea acelor sarcini care asigură creşterea necontenită a producţiei şi a productivităţii muncii Astfel, datorită conducerii juste a întrecerii socialiste şi justei ei organizări, la uzina de tractoare „Ernst Thälmann“ (Oraşul Stalin), unde 97% din muncitori sînt în întrecere, iar 57,4 la sută din muncitori aplică înaintatele metode sovietice de muncă, productivitatea muncii a crescut în primul semestru al acestui an cu peste 11% faţă de sarcina de plan, iar la uzina de maşini agricole „Semănătoarea“ — cu 16,3%. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Rormn pune în faţa organizaţiilor de partid din întreprinderile industriale sarcina de a dezvolta larg şi de aci înainte în trecerea socialistă, de a răspîndi larg metodele de muncă de înaltă productivitate ale inovatorilor în producţie-sovietici. Comuniştii trebuie să sprijine tot ce este nou şi înaintat în producţie, să combată cu hotarîre formalismul în organizarea întrecerii, încercările de frînare a iniţiativei creatoare a maselor, tendinţa de conservatorism şi rutină în folosirea şi perfectionarea tehnicii, nepăsarea faţă de calitatea produselor şi preţul lor de cost. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile noastre industriale au întîmpinat cu multă însufleţire chemarea partidului de a folosi în întregime toate posibilităţile de producţie existente în întreprinderi. In zilele pregătirii pentru marea sărbătoare a întregului popor — a 37-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — şi pentru Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, oamenii muncii din România desfăşoară şi mai larg întrecerea socialistă pentru o nouă ridicare a productivităţii muncii, care să asigure creşterea mai departe a economiei naţionale a tării şi ridicarea bunei stări a poporului. (Articol apărut in „PENTRU PACE TRAINICA. PENTRU DEMOCRATIE POPULARA ” nr. 44 (312). I Nepăsare faţă de nevoile tractoriştilor Tractoriştii. S.M.T.-Adjud au folosit din plin în această perioadă capacitatea de lucru a tractoarelor, executînd lucrări de calitate, ceea ce a dus la depăşiri şi economii de combustibil. In acest mod ei şi-au îndeplinit o parte din angajamentele luate. Anumite obligaţii faţă de tractorişti şi-a asumat şi conducerea staţiunii; deosebirea e că ea a considerat că suficientă trecerea acestora in contractul colectiv şi în diferite procese verbale, fără a socoti necesară, traducerea lor în viaţă. Aşa s-a întîmplat cu angajamentul de a se servi hrană caldă mecanizatorilor aflaţi la muncă departe de S.M.T. In jurul acestei probleme se făcuse multă vorbărie.. .într-un timp luîndu-se chiar şi „măsuri“. Contabilul cantinei, C. Cetăţeanu, şi Virgil Ionaşcu, gestionarul ei, au strîts cu aprobarea directorului staţiunii, cartelele tractoriştilor cu scopul de a le îmbunătăţi — după cum spuneau ei — calitatea meselor. Dar ca şi în trecut,tractoriştii n-au gustat pic de mîncare caldă, primind tot timpul numai hrană rece, ca brînză, peşte, marmeladă şi pîine, încercări de soiul celei de sus, pentru a „mulţumi“ mecanizatorii se mai fac şi în preajma întocmirii dărilor de seamă. Atunci se depun străduinţe, nu pentru realizarea angajamentelor, ci pentru justificarea nerealizărilor. Urmează apoi noi procese-verbale, din nou consemnarea angajamentelor, şi pînă la urmă, nepăsarea. Nu crede conducerea S.M.T.Adjud că ar trebui să facă mai mult şi în special că ar trebui să înveţe de la tractoriştii cum se aue la bun sfârşit angajamentele? Clement Dobre corespondent voluntar Din scrisorile cititorilor şi corespondenţilor noştri BUCUREŞTI. Pentru prima dată în anul acesta, la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“ din Giurgiu s-a aplicat metoda sovietică Iarovoi. Folosirea acestei metode a înlesnit fabricarea în curs de numai 5 zile a 38,8 tone zahăr peste plan. Schimbul condus de tov. Ion Bogatu, de pildă, a tăiat într-o singură oră mai mult cu 1.340 kg sfeclă. La purificarea zemei dedifuzie, brigăzile conduse de Gh. Ilia, Gh. Aurora şi Petra Tancof, au economisit în 5 zile 20 tone piatră de var şi 1,7 tone cocs. Vasile Velcea GALAŢI. — La întreprinderea „1 Mai“ din Brăila, pregătirile de iarnă sînt pe sfîrşite. In sala cantinei şi la staţionar au fost instalate caloriferele. Se revizuiesc şi se repară uşile şi ferestrele atelierelor şi se lucrează la punerea în funcţiune a unei spălătorii mecanice şi la repararea pivniţelor pentru depozitarea zarzavaturilor. Vasilica Tăsîăoanu •ATULCEA. — La halele frigorifere din oraşul Tulcea se remarcă în această perioadă o însufleţire puţin obişnuită. Cantităţile mari de peşte, care sosesc cu regularitate, sînt sortate şi pregătite pentru prelucrat într-un timp record. Brigada lila, condusă de comunistul Ion Gherasim, îşi depăşeşte zilnic norma cu 80% şi exemplul ei este urmat de multe alte brigăzi, ceea ce a permis ca angajamentul luat de colectivul halelor frigorifere să fie supraîndeplinit la asigurarea stocului pentru conservare cu 17% şi la livrări cu 25,6%. O contribuţie însemnată la obţinerea acestui succes a adus echipajul vasului „Mahmudia“, care a asigurat transportul peştelui de la secţiile piscicole din Deltă la timp Gh. Cristofor ★ Mart!2 noiembrie î$51 *** «fe 21ffî Gazeta satirică „Urzica" a întreprinderii „Drum Nou" din Capitală constituie un mijloc eficace de îndreptare a lipsurilor manifestate în procesul de producţie, şi în general în viaţa fabricii. Multe din caricaturile publicate în ea au contribuit direct la înlăturarea absenţelor neoroivate, la combaterea îngîmfării, a atitudinii nejuste faţă de muncă etc. Numărul actual al gazetei conţine o seamă de caricaturi din care reproducem două. Noul spectacol Un birou ca toate birourile. O masă, un dulap, scaune. In jurul mesei stau şi discută cîţiva oameni. — Eu zic că despre Turcu trebuie să spunem ceva neapărat. — Eu nu, că doar nu numai Turcu de la „7“ munceşte în zilele acestea cu mai mult spor! Mai sînt şi alţii. De pildă, Daniel Stan... Şi Iorgu Sima înşiră vreo 10—11 nume. Erau numele celor mai de frunte muncitori şi muncitoare din fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, care, cinstind ziua de 7 Noiembrie obţinuseră rezultate deosebite în muncă. — Bine, bine, i-om populariza noi pe toţi, nu zic, dar ce formă să întrebuinţăm ? — De, poate ghicitorile ar fi bune... — Dar de o poezie ce-aţi spune ? — Poezie ? Da cin’ s-o facă ? — Aş încerca, eu... Pentru spectacolul ăsta nou am pregătit, în taina, o poezie — e despre 7 Noiembrie... — S-o auzim ! Şi Iorgu Sima scoase din buzunar o coală de hîrtie scrisă de mînă, îşi drese glasul, — de emoţie, nu de altceva — şi începu să citească. Poezia vorbea despre Marea Revoluţie Socialistă, despre Uniunea Sovietică, ţara care ne-a eliberat şi pe noi ,de sub robia fascistă şi ne ajută să ne construim o viaţă nouă. Apoi aducea vorba despre fabrica unde el, Iorgu Sima, lucrează — o construcţie înfăptuită în anii de după eliberare. „Pe dealul Cotroceni crescu zidire nouţi. Ce străluceşte-n soare ca boabele de rouă. Păşii pe poarta-i largă cu inima voioasă, Cu gînd şi dor de faptă măreaţă-n casă nouă !" — Bravo, Iorguée... frumoasă, mă !... Au mai continuat încă multă vreme discuţiile. Colectivul de creaţie al brigăzii artistice de agitaţie stabilea fiece punct al spectacolului care va fi dat în cinstea celor mai destoinici muncitori din fabrică. C. MIHAI La o bibliotecă De tînăra bibliotecară Elena Piele se apropie sfioasă o fetiţă de vreo 12 ani. — Vreau şi eu cartea „Robinson Crusoe“. O aveţi în bibliotecă ? Marioara Dănceanu este elevă în clasa V-a a şcolii elementare nr. 2 şi o perseverentă cititoare a cărţilor din biblioteca clubului uzinei metalurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Târgovişte. Bibliotecara i-a dat, Marioarei cartea cerută. Fetiţa a luat-o şi a plecat. „Fata aceasta — a spus bibliotecara — este o frecventă vizitatoare a bibliotecii. Ca ea mai sunt încă mulţi copii. Sunt fiii muncitorilor din uzină. Un fapt îmbucurător: creşte mereu numărul cititorilor dintre muncitori“. Şi deschizînd un registru adăugă: „De la 1 şi pînă la 20 octombrie avem peste 300 de cititori“. Printre ei era şi tatăl Marioarei, muncitorul Ion Dănceanu, care citise în luna octombrie 10 cărţi- Multe cărţi au citit şi tovarăşii Mircea Niculescu, Marin Topîrceanu, Marin Giurăescu, Andrei Stănescu şi alţii. Biblioteca are peste 10.800 de volume. Nu de mult au fost cumpărate ultimele noutăţi de literatură beletristică şi tehnică, fapt care a stîrnit interesul cititorilor. Cărţile sovietice sînt foarte mult îndrăgite. Rezultatele obţinute se datoresc muncii depuse de bibliotecară. Zilele trecute ea a organizat o discuţie asupra cărţii „Lelo“ de A. Ceişvili, la care au luat parte mulţi muncitori. N-a trecut nici o zi şi toate cele şase exemplare ale cărţii, existente în bibliotecă, au fost luate de cititori. Asemenea discuţii au lopt destul de des. In fiecăre atelier sunt afişate panouri cu coperte de cărţi. Dar munca bibliotecarei nu se mărgineşte numai la atît. Aproape în fiecare zi ea merge în fabrică şi stă de vorbă cu oamenii despre conţinutul unor cărţi. Cînţi muncitorii îşi exprimă dorinţa de a citi anumite cărţi, ea notează titlurile într-un carneţel şi pune volumele respective de-o parte. Seara, muncitorii trec pe la bibliotecă şi le ridică. Despre cărţi pierdute sau nerestituite la vreme, nici nu poate fi vorba. Bibliotecara nu îngăduie acest lucru. Ea iubeşte cartea şi îi place munca încredinţată,, iar faptul acesta constituie o siguranţă că şi pe viitor, biblioteca clubului uzinei metalurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Tîrgovişte va avea o activitate rodnică. I. CEZAR