Munca, martie 1957 (Anul 13, nr. 2908-2934)
1957-03-01 / nr. 2908
Pentru deplinul succes al muncilor agricole de primăvară * * Sunt gata pentru a ieşi la cîmp Staţiunea de maşini şi tractoare Sămaş este una din tinerele unităţi agricole de pe cuprinsul regiunii Cluj. La numai aproape doi ani de la înfiinţare, ea a devenit o puternică bază a agriculturii socialiste. Rezultatele de pînă acum ale pregătirii campaniei de primăvară redau aspectul muncii avîntate pe care o depune colectivul acestui S.M.T. pentru obţinerea unui succes deplin. Astfel, deaproape 15 zile aci s-au terminat reparaţiile şi recepţionând celor 49 de tractoare, 50 de pluguri, 10 semănători, 13 discuitori şi alte utilaje agricole care aşteaptă timpul prielnic pentru a fi folosite pe cîmp. Măsurile organizatorice au constituit şi ele una din preocupările de bază ale colectivului de conducere. Din cele 9 brigăzi existente în 1956 s-au constituit anul acesta 12, iar pentru prima dată aici s-au creat două brigăzi permanente. Personalul tehnic al atelierelor a fost şi el repartizat pe unităţi mici unde vor lucra pe tractoare. Pe lingă toate acestea un succes deosebit îl constituie şi înfiinţarea cursului de 9 luni pentru noi cadre de tractorişti. Elevii, tineri ţărani muncitori din gospodăriile colective din raionul Sărmaş vor avea aci o pregătire deosebită, multilaterală. Cu asemenea pregătiri S.M.T.-Sărmaş este gata pentru a începe muncile de primăvară pentru continuarea şi mai departe a succeselor lor. In fotografie: Şirul de tractoare gata pentru marşul pe ogoare. Ele mai sunt controlate de membrii brigăzii a 6-a de tractorişti în frunte cu brigadierul Vulpe Constantin care deţine primul loc în întrecerea pentru reparaţiile înainte de termen la tractoare. In medalion mecanicul Gliga Titus şi utemistul Kecskes Kalman, doi dintre fruntaşii atelierului mecanic care-şi depăşesc norma cu peste 50 la sută. Textul foto: EM. SIRZEA Vor executa un volum sporit de lucrări agricole mecanizate GALAŢI (coresp. „Munca“).Pentru ca în primăvara acestui ani să se execute în bune condiţiuni un volum de lucrări agricole de 156.440 hantri, ceea ce înseamnă cu 16.000 mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, conducerile celor 24 de S.M.T.-uri din regiune au luat măsurile necesare. Pînă la data de 22 februarie a.c. au şi fost încheiate contracte pentru o suprafaţă de circa 115.000 ha. Dezvoltarea sectorului socialist din agricultura regiunii Galaţi permite S.M.T.-urilor să încheie contracte şi să deservească cu 345 unităţi agricole socialiste mai mult ca in primăvara anului trecut. Peste 95 la sută din capacitatea de lucru a parcului de maşini şi tractoare din S.M.T. , vor avea acoperite sarcinile de producţie datorită sectorului socialist. Pînă în prezent un număr de 11 S.M.T.-uri dintre care cităm cele din Făurei, Viziru şi Şendreni, au terminat reparaţiile la maşini şi tractoare. In acest an celor 24 S.M.T.-uri din regiune li se vor adăuga încă două S.M.T.-uri — Pechea şi Jirlău — ale căror construcţii se află aproape ele faza de finisare. Cîteva cifre... BUZĂU (coresp. „Munca“).—Cîteva cifre... In actuala campanie de reparaţii, Centrul Mecanic Buzău a efectuat reparaţii la un număr de 226 motoare de tractor, cu 66 motoare reparate mai mult ca in anul trecut. Durata de reparaţii a unui tractor a fost redusă in medie cu 8 zile. Cifrele poate nu spun prea mult. Insă, tinind seama de faptul că ele au fost realizate in acelaşi spatiu de lucru, cu acelaşi utilaj şi cu acelaşi număr de oameni ca şi in perioada corespunzătoare din 1956, ele sunt deosebit de grăitoare. Ridicarea calificării mecanicilor prin specializarea lor, organizarea lucrului pe ansamble şi subansamble, aprovizionarea la timp cu piese şi materiale, îmbunătăţirea transportului intern, constituie secretul realizărilor obţinute Ştefan Zainea. Ion Romaniuc, Vasile Comşa sunt numai o parte din mecanizatorii care au contribuit la împlinirea cifrelor amintite. Se dezvoltă baza legumicolă locală GALAŢI (coresp. „Munca“). Sfatul popular regional Galaţi a pus recent la dispoziţia a 110 grădinari constituiţi într-o asociaţie denumită „Asociaţia legumicolă Brateşul“, suprafaţa de 200 ha., obţinută în preajma lacului Brateş in urma scăderii apelor. Prin înfiinţarea asociaţiei respective, baza legumicolă locală se lărgeşte, creindu-se astfel premize pentru mai buna aprovizionare a oraşului. „Asociaţia legumicolă Brateşul“ a contractat încă de pe acum 66 ha. cu O.C.L. Aprozar, şi 50 ha cu Agevacoop Galaţi. Proletari din toate ţările, uniti-vul ORCAN AL CONSILIULUI CENTRAI AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII - nr 2908 Vineri 1 Martie 1957 4 pagini 20 bani Cu aceleaşi maşini şi combustibil mai multă energie electrică In anul 1956, industria noastră energetică a obţinut o seamă de succese importante în creşterea producţiei de energie electrică şi în lupta pentru reducerea, în acelaşi timp a consumului specific de combustibil. Factorul motor care a contribuit la înfăptuirea realizărilor amintite a fost întrecerea socialistă între termocentralele electrice, întrecere care în cursul anului trecut avea ca obiectiv principal mersul economic şi neîntrerupt al uzinelor. Animat de dorinţa de a îmbunătăţi mereu formele de organizare a întrecerii, în scopul de a mări eficacitatea ei în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la termocentrala Cîmpina a luat, în acest an, iniţiativa ca în cadrul întrecerii socialiste între centrale să se pună accent pe realizarea unei producţii sporite, cu aceleaşi maşini şi cu aceeaşi cantitate de combustibil. Pornind întrecerea socialistă sub această lozincă nouă, colectivul de muncă de la termocentrala din Cîmpina s-a angajat ca în cursul anului 1957 să sporească producţia de abur a cazanelor cu 25 tone/oră, să scurteze timpul de execuţie a reparaţiilor capitale la Instalaţiile de cazane cu 30 de zile, să reducă consumul specific de combustil cu 110 Kcal/kWh faţă de realizările anului 1956, să reducă consumul propriu tehnologic cu 0,25 la sută faţă de indicele planificat, să sporească productivitatea muncii cu 11,8 la sută faţă de anul 1956 etc. Atenţiune! transmitem emisiunea „Ora femeii“ Semnalul acesta se poate auzi de trei ori pe zi, respectiv în fiecare schimb, la anumite ore, la difuzoarele din toate secţiile fabricii de pîine şi biscuiţi „Steagul Roşu“ din Capitală. Iniţiativa organizării unei asemenea emisiuni — inaugurată la 20 februarie — aparţine comisiei de femei de pe lingă comitetul de întreprindere. E drept că programul nu durează prea mult, însă el cuprinde lucruri interesante, instructive. Din el nu lipsesc informaţiile cu privire la rezultatele ce le înscriu muncitoarele din fabrică în întrecerea desfăşurată In cinstea zilei de 8 Martie, de modul cum le-au obţinut. In rîndul evidenţiatelor se numără cocătoarele Maria Năstăsache, Maria Dima, modelatoarele de franzelă Vasilica Tudor, Maria Grosu care depăşesc zilnic norma cu procente între 30—60 la sută — şi altele. In acelaşi timp, nu sunt cruţate nici muncitoarele ce se lasă pe tinteală, care sunt astfel ajutate să păşească alături de întregul colectiv. Un interes deosebit suscită sfaturile gospodăreşti ce se transmit în cadrul emisiunii „Ora femeii“, cît şi tratarea unor probleme de ordin casnic. Comisia de femei de la fabrica „Steagul Roşu“ a iniţiat şi alte acţiuni în întîmpinarea zilei de 8 Martie. Aşa sunt: discuţii cu tinerele muncitoare de la căminul fabricii, scurte şedinţe cu mamele copiilor de la creşă, întîlniri între muncitoarele pensionare şi tinerele muncitoare; de asemenea, brigada de agitaţie artistică pregăteşte un program-„surpriză“ ce va fi prezentat la şedinţa festivă dedicată Zilei Internaţionale a Femeii. Vă mai amintiţi de cuvintele cu care s-au despărţit tinerii veniţi din toate colţurile lumii la cel de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia ? Iată-le: „Ne revedem în 1957 la Moscova !“ Au trecut doi ani de atunci, dar amintirea minunatelor zile petrecute în Varşovia vor rămîne pentru totdeauna în inimile tineretului, ca un splendid simbol al prieteniei şi dragostei de viaţă. Acum reprezentanţii tinerei generaţii de pe toate meridianele globului se pregătesc pentru cel de-al VI-lea Festival Mondial pe care îl va găzdui minunata Moscovă. Din India şi Chile, din Japonia şi Canada, din Cehoslovacia şi Anglia, de pe toate cele cinci continente sosesc ştiri despre pregătirile tineretului lumii pentru mîndra şi entuziasta sa sărbătoare. Alături de ei — şi cu aceeaşi însufleţire — se pregăteşte pentru Festivalul de la Moscova şi tineretul ţării noastre. Curînd vor începe primele etape ale concursurilor republicane de selecţie, care vor desemna pe paricipanţii ţării noastre la cel de-al VI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Cu gîndul la Moscova, la splendidele zile ale Festivalului tinerii noştri se pregătesc de zor pentru concursurile republicane de selecţie. Primii lauri DAN IORDĂCHESCU n-a dezminţit nici de data aceasta obirgia sa moldovenească şi ne-a primit cu o amabilitate deosebită. Despre valoarea tînărului solist al Operei de Stat vorbesc mai bine decît cuvintele noastre, cele cinci premii cucerite la mari manifestaţii muzicale Internaţionale. Primii lauri l-a cucerit la cel de-al cincilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia. „Acest succes a fost de bun augur — ne spune zîmbind Dan Iordăchescu. Au urmat apoi „Concursul Schumann“ la Berlin, „Concursul Mozart“ la Salzburg... Geneva...". Toate aceste mari concursuri Internationale au însemnat consacrarea tînărului nostru solist in lumea muzicală mondială. „Păstrez cete mai frumoase amintiri de la Varşovia si cu multi din cei cu care m-am împrietenit atunci ca danezul Helmer Petersen, sovieticul Artur Eisen, bulgarul Kiril Kostov, cehoslovacul Antonín Svorc m-am intîlnit apoi la diferisante concursuri Internationale port cu ei corespondentă". Acum, Dan Iordăchescu lucrează la Comitetul naţional de pregătire a tineretului nostru pentru cel de-al VI-lea Festival. Şi nu numai atît......La Moscova vreau să cvit cele mai frumoase arii închinate dragostei de viaţă şi prieteniei. Pentru aceasta am început să mă pregătesc încă de pe acum...* Sintem convinşi că la Moscova tînărul şi talentatul nostru clntăreţ va continua seria succeselor Începută la Varşovia. : Un dans al prieteniei Numai trecind Intr-o dimineaţă pe culoarele Teatrului C.C.S. Iţi poli da seama de febrila activitate pe care o desfăşoară valorosul ansamblu al Consiliului Central al Sindicatelor. Dintr-o cameră răsună o frintură din „Aria antică" de Antonio Caldara, de alături se aude melodia suavă a unui cântec de dor, de jos ajung până la noi ecourile compoziţiei pe care o exersează orchestra şi, după ce cotim, zgomotul dintr-o sală ne dă ghies să deschidem uşa. Trei tineri dansatori repetă de zor. Distingem mai întîi cîteva fragmente din sprinţarul joc popular „Căluşarii" apoi, identificăm în jocul plin de viaţă frumoasa compoziţie populară „Trei ciobănaşi"... Ei se pregătesc pentru concursul de selecfie organizat In Întîmpinarea Festivalului. Unul dintre dansatori e o cunoştinţă mai veche: FLORIAN PARASCAN. In 1949 lucra ca ajustor de precizie la un atelier mecanic. Dragostea pentru artă l-a Îndreptat paşii către Ansamblul C.C.S. Aci a inceput să muncească cu aceeaşi conştiinciozitate şi în 1951 tînărul ajustor trăieşte satisfacţia primului succes: la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Berlin, ansamblul C.C.S., din care făcea şi el parte, a fost laureat. ...Dar scurta pauză s-a terminat şi cei trei dansatori au reluat repetiţiile. Florian Parascan cu Stoica Ovidiu şi Nichita Pop exersează acum o splendidă şi originală compoziţie , un dans al prieteniei inspirat de insigna F.M.T.D. Dar din ansamblul C.C.S. nu se pregătesc numai ei pentru concursul de selectie in vederea Festivalului. Instrumentistul Petre Drăghici (corn) ca şi soliştii Constantin Gabor, Emil Nanu, Matei Jipa, Mariana Mărculescu şi Gina Oprea pregătesc valoroase lucrări. Nu i-am putut Întrerupe din repetiţii, l-am recunoscut Insă după... compoziţiile pe care le exersau : Petre Drăghici — Sonata de Beethoven... Constantin Gabor — arta lui Don Battholo din „Bărbierul din Sevilla"... Emil Nanu — „De ce nu vii“ — de Gh. Dima Un cîntec pentru Festival Compozitorul EUGEN TEGER autorul cunoscutelor melodii de muzică ușoară „Mai știi", „Mi-e dor“, „Dîmboviță apă dulce" şi „Cintec de leagăn" este şi corepetitor la Ansamblul C.C.S. Zilele FLORIN ȘERBAN Desene de GH. MARINESCU Pregătiri pentru Festivalul de la Moscova FLORIAN PARASCAN (Continuare In pag. 8-a) DAN IORDĂCHESCU EUGEN TEGER INI ȚI AJ IV E CREATOARE ==== în lupta=== pentru produse mai multe, mai bune şi mai ieftine 1280 tone oţel în contul lunii martie # 1.000.000 lei economii La oţelăria Martin din Combinatul metalurgic Reşiţa, la cuptoare cit şi în hala de turnare întrecerea a cuprins pe toţi siderurgiştii. Fiecare muncitor şi tehnician uderurgist este animat acum de dorinţa de a munci mai bine, mai cu spor, ca angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai să nu rămină numai vorba, ci să devină lapte. Că oţelarii reşiţeni îşi vor respecta cuvîntul este cert. Cuptoarele Reşiţei produc acum mai mult metal. Iată şi rezultatele unui scurt bilanţ al întrecerii. Ca obiectiv principal pentru sporirea producţiei de oţel, echipele de topitori şi-au propus să ridice la un Înalt grad indicii de utilizare a cuptoarelor, să aplice experienţa cea mai avantajoasă în reducerea timpului de pregătire şi elaborare a şarjelor. Ca rezultat, între 1-25 februarie, producţia specifică pe metru pătrat suprafaţă vatră de cuptor ori zi nominală a sporit cu 9 la sută faţă de cea planificată pe întreaga oţelărie. Cei mai înalţi indici au fost obţinuţi la cuptoarele 5 şi 6, unde producţia specifică de oţel a fost sporită cu 22 şi respectiv 21 la sută. Pînă acum, oţelarii reşiţeni au elaborat 263 şarje rapide. Pa lingă aceste realizări, oţelarii reşiţeni au sărbătorit în ziua de 25 februarie un nou succes. In această zi ei au raportat că planul lunar de producţie a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen, dînd primele 1280 tone oţel in contul lunii marlia. Luptind pentru reducerea preţului de cost al oţe-----------------------lului printr-o justă folosire a materiei prime şi reducerea consumului specific pe tona de oţel, oţelarii reşiţeni au realizat pină acum o economie de 1 milion lei. In fruntea întrecerii pe întreaga oţelărie s-au clasat tinerii oţelari din brigăzile prim topitorilor Vasile Mocea, Moraru Constantin şi Bucaleci Alexandru de la cuptorul nr. 6 care au dat cu 618 tone mai mult oţel peste plan De asemenea şi echipele prim topitorilor Focht losif, Fiat Petru Şi Jemânaru Adam au elaborat cu 500 tone oţel mai mult peste prevederile planului. Mai mult oţel peste plan au dat şi echipele prim oţelarilor Garaş Ioan, Căpuţan Ioan, Köstner Latueaţiu şi alţii. Birou Rusalim şi Plăvitu Iancu corespondenţi voluntari Din succesele reşiţenilor CUVÎNTUL | METALURGIŞTILOR | BĂCĂUANI | BACAU (coresp. „Munca“) Du- minică s-a ţinut în localitate o con- x sfătuire cu muncitori şi cadre de conducere din întreprinderile meta- lurgice ale regiunii: uzinele „Meta- lurgica“ şi „Muncitorul Liber" din Bacău, I.M.S.Roman, I.M.S. „Ceah- X răul“-Piatra Neamţ. X Concentrîndu-şi atenţia asupra lip- X surilor care se mai manifestă in pro- X ducţie, participanţii la discuţii au dezbătut cu simţ de răspundere fie- x care problemă ridicată în consfătuire, X arătind şi căile pentru lichidarea de- X ficientelor. In acest scop au hotărlt să-şi insu-şească iniţiativa colectivului uzinelor „I. C. Frimu“-Sinaia, care are drept o lozincă: „Fiecare produs cu un preţ X de cost cit mai redus“. La sfirşit, participanţii la consfătui Are s-au angajat, în numele tuturor X muncitorilor, inginerilor și tehnicieni a lor din întreprinderile metalurgice pe A care le-au reprezentat, ca prin insu- A șirea tehnicii înaintate și aplicarea A metodelor avansate de muncă să rea- A lizeze planul pe 1957 cu cel puțin 10 A zile înainte de termen, să mărească productivitatea muncii cu 2 la sută o și să reducă prețul de cost cu 1 la sută rață de plan. d In primele 2 zile după luarea angajamentelor OŢELUL ROŞU (coresp. „Munca"). — După calendar, luna februarie are 28 de zile. După topitorii de la „Oţelul Roşu“ însă, numai 26 de zile. De ce? Nu-i greu de ghicit. La data de 26 ei au încheiat planul lunar. Incepînd din ziua de 27, producţia de oţel aparţine lunii martie. Intîmplarea face ca această zi să fie şi prima după luarea angajamentelor în cinstea lui 1 Mai. Oţelarii au pornit cu toate forţele bătălia pentru respectarea cuvîntului dat. Dar, ca întotdeauna, unii au reuşit să înregistreze rezultate mai bune decît ceilalţi. Astfel, echipele conduse de prim-topitorii Ilie Beucă, Iosif Farcăş şi Silviu Posipal de la cuptorul 4, în cele două zile după luarea angajamentelor, adică la 27 şi 28 februarie, au dat 50 de tone oţel peste prevederile planului. Prin aceasta ei au adus cea mai mare contribuţie la depăşirea cu 630 tone oţel a planului lunar al secţiei. Mulţi îşi pun întrebarea : cum au reuşit ? Răspunsul este simplu: încărcarea la maximum a cuptoarelor şi scurtarea timpului de elaborare a şarjelor. Tribuna participanţilor la întrecerea socialistă Largi posibilităţi de a mări producţia de peşte Cu multă atenţie am citit lucrările plenarei lărgite a C.C.S. din ianuarie 1957, în cadrul căreia s-au dezbătut sarcinile ce revin sindicatelor pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. Reiese din aceste lucrări importanţa ce trebuie să se acorde de acum înainte consfătuirilor de producţie şi, prin intermediul acestora, participării mult mai active a muncitorilor la conducerea treburilor întreprinderii. Şi pînă acum în consfătuirile noastre de producţie se făceau propuneri în legătură cu mai buna organizare a muncii în scopul sporirii producţiei de peşte şi a creşterii productivităţii. Dar, de aceste propuneri organele tehnice şi administrative n-au ţinut seama întotdeauna. De pildă, nu odată am propus în consfătuirile noastre să se sape o grilă din ghiolul Văcaru prin japşa Muziscina şi lăsaturile grindului Stipoc, care să facă posibilă retragerea puietului la scăderea apelor din anumite jepsi (ce rămîneau complet izolate) în ghiolul Ligheanu și apoi în Dunărea Veche. E drept că s-a trimis o dragă care să sape gîrla amintită, dar ea a venit în perioada apelor scăzute, astfel că n-a mai putut intra prin gîrla Ligheanca, pentru a ajunge în ghiolul Văcaru. De aceea, munca pescarilor de la secţia Mila 23 a fost îngreunată, întrucît ei pătrundeau mai anevoie într-o serie de ghioluri izolate, pentru a pescui. A sosit timpul ca propunerea aceasta să prindă viață. Săparea de noi gîrle este importantă prin faptul că ele vor duce apele dulci in ghiolurile izolate, sporind considerabil fondul piscicol. Totodată, aceasta înlesneşte pescuitul şi contribuie la sporirea productivităţii munci şi îmbunătăţirea calităţii peştelui prin reducerea timpului de deplasare a oamenilor în raza acestor bunuri de pescuit, cît şi a celui necesar pentru transportul peştelui vînat la cherhana. Dovadă o constituie faptul că prin săparea gîrlei Obretinul Mare din Dunărea Veche (Mila 23) s-a ajuns să se obţină o producţie sporită de peste anul trecut, ceea ce a contribuit ca secţia noastră să-şi depăşească planul anual cu aproape 1 milion kilograme, dînd statului în total 2.239.000 kg. peşte. Am reînnoit această propunere şi în cadrul recentei consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din sectorul industriei pescăreşti, pentru a grăbi traducerea, ei în viaţă. Am cerut de asemenea, ca atît conducerea întreprinderii cît şi aceea a sectorului nostru, să ţină in general seama de înfăptuirea neîntîrziată a propunerilor făcute în consfătuirile de producţie ale pescarilor, şi care sunt menite să contribuie la dezvoltarea fondului piscicol, la sporirea cantităţilor de peşte pescuit. In acelaşi timp, ţin să subliniez că avem nevoie de un sprijin mai mare din partea comitetului de întreprindere pentru punerea în practică a propunerilor noastre juste. Avlnd convingerea că propunerea de față va fi realizată la timpul potrivit, colectivul de muncitori pescari de la Mila 23 m-a delegat să mă angajez in numele său că secţia noastră va depăşi planul de producţie în 1957 cu 25 la sută. Personal”, îmi iau angajamentul să-mi depăşesc planul individual pe întregul an cu 50 la sută şi să contribui la calificarea a doi tineri pentru a deveni pescari destoinici. PERFIL COZLOV muncitor pescar, Mila 23, întreprinderea Piscicolă Tulcea A intrat în funcţiune un nou cuptor pentru var TURDA (coresp. „Munca“). Acum trei zile maistrul Ovidiu Sîrbu a aprins focul în noul cuptor pentru ars var de la fabrica „Victoria Socialistă" din Turda.Acesta este cel de al 4-lea cuptor care intră în funcţiune la această întreprindere. Cuptorul nr. 3 a fost dat în folosinţă în cursul anului trecut. Noul cuptor de var asigură sporirea considerabilă a producţiei, capacitatea sa zilnică fiind de circa 60 de tone. De menţionat că încărcarea cuptorului este mecanizată, ea realizîndu-se cu ajutorul unui vagonet basculant, acționat electric. Construcția noului cuptor de la „Victoria Sencialistă" a fost gata cu două săptămâni înainte de termen. MÂRŢIŞOARE... Un mărţişor pentru fata iubită? Poate! Foto-reporterul nostru a păstrat cea mai mare discreţie... 1 martie... In Magazinul Universal „Victoria" se vînd tradiţionalele mărţişoare. Fotografia : St. ALBESCU Pregătiri în staţiunile balneare de pe litoral In prezent, la Constanţa, Mamaia, Eforie, Vasile Roaită şi Techirghiol au început pregătirile pentru a se asigura cele mai bune condiţii de găzduire celor ce vor veni să-şi petreacă concediul sau pentru tratament balnear în aceste staţiuni. Odată cu lucrările de curăţire, reparare sau amenajare a vilelor şi caselor de odihnă existente, se lucrează la noi construcţii, urmărindu-se ca în acest an capacitatea staţiunilor de pe litoral să se mărească cu peste 8.000 de locuri faţă de anul trecut. Pe malul lacului Techirghiol, între Eforie şi Vasile Roaită, se construieşte un nou stabiliment pentru băi de nămol cu o capacitate de 800 de locuri şi un altul la Eforie. Tot la Eforie se construieşte şi o casă de odihnă cu o capacitate de 100 de locuri, la Vasile Roaită o casă sanatorială cu o capacitate de 200 de paturi, iar la Techirghiol vor fi date în curînd in folosinţă încă trei vile cu circa 110 locuri. La Vasile Roaită se amenajează un hotel cu 104 camere, iar la Eforie, odată cu amenajarea radicală a falezei, se construiesc un restaurant şi o cofetărie, iar pe plaje cabine de baie şi vestiare. Au început şi lucrările de înfrumuseţare a staţiunilor. La Constanţa se lucrează la amenajări horticole pe bd. „V. I. Lenin“, pe faleza „Mihai Eminescu“ şi la farul genovez; în staţiunea Vasile Roaită se lucrează la faleza Cazinoului, iar in staţiunea Techirghiol pe faleză, pe bd. „Tudor Vladimirescu“ și în parcul „Ovidiu".