Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-10 / nr. 3404

I „Oţelul Roşu“­­­­a graficul de întrecere I De cum treci poarta uzinei, prl-8 virile-ti sunt atrase de un grafic­­ mare care oglindeşte preocuparea I colectivului pentru intîmpinarea 8 zilei de 7 Noiembrie. Cu depăşiri­­importante se prezintă oţelarii, ia­­r minoriştii la rece, turnătorii de ci­­glindri şi secţia de bunuri dfi larg 8 consum. 8 Dincolo de cifrele graficului stau,­­ fireşte, oamenii, cu munca şi preo­­scupările lor. Ne-am interesat cine s sunt fruntaşii. La secţia de „pla­­y tine" ne-au fost prezentaţi ca cei­­ mai buni Ludovic Martin, Mihai­l Borugă şi Ştefan Blagoe. La sec- 11ia de laminat tablă, in fruntea in­­t­recerii se află schimbul condus de B lamineristul şef Zett Nicolae de la geafa I. La otelăria Martin, echipele B de la cuptorul 4 conduse de prim - topitorii Iosif Farcaş, Silviu Post­­ipal şi Gavrilă Marta au înscris cele si mai mari depăşiri.­ ­ Un nou bloc . Cartierul de locuinţe noi din Ofe- 8 j lui Roşu s-a întregit săptămlna tre- 8 j cută cu încă un bloc. Amenajat cu 8 i tot confortul, noul bloc oferă cele S l m­ai bune condiţii de locuit tineri­ g î lor muncitori. Printre locatarii a­­ j cestei noi construcţii se găsesc ofe- § i larii Ion Opriţescu şi Constantin 8 î Zamfir, la minoristul Petru Partenie 8­­ şi alţi 177 de tineri muncitori. § 1 Pînă la sfîrşitul anului se ting­­ termina încă un bloc cu 8 aparta- g­­­mente şi va începe construcţia a 10%­­ case in­dividuale. 8 î 8 . Instalaţie de călire­­ a cilindrilor ! Sec­ţia de laminare la rece a In- 3 uimplind de multe ori greutăţi da-­­ torită lipsei de cilindri la maşini- ° le reversibile. Repetatele încercări 8 de recondiţionare a acestor piese­­ n-au dat rezultate. In cele din 8 urmă s-a recurs la import. Chestiunea recondiţionării n-a­­ fost totuşi abandonată. Doi lăcă- 8 tuşi — pe nume Gh. Firdean şi­ Ion Haroszta de la atelierul me- g canic — au izbutit recent să con- g­struiască o instalaţie de călire a ci- 8 lindrilor care a dat rezultate bune. 8 Ea reuşeşte să satisfacă în pre- ji zent în întregime nevoile secției la­ g *­minat la rece cu cilindri­­g (Coresp. „Munca“) § . 8 VÍXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOIX, Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV — nr. 3404 VINERI 10 OCTOMBRIE 1958 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani Complexul C. F.R. Griviţa Roşie a primit Drapelul de producţie al Consiliului de Miniştri şi Steagul roşu de fruntaş pe ramură Felicitări. Mîini strînse cu căldură. Angajamente. Entuziasm. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“ din Capitală au primit ieri răsplata bine meritată a hărniciei lor. Pentru merite deosebite dobîndite în îndepli­nirea şi depăşirea planului pe anul 1957 li s-a conferit Drapelul de pro­ducţie al Consiliului de Miniştri, de întreprindere fruntaşă pe ţară, iar pentru succesele obţinute în primul semestru al anului în curs, pentru a treia oară consecutiv, Steagul roşu de fruntaş pe ramură. In prezidiul adunării au luat loc to­varăşii : Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Transporturilor şi Telecomu­nicaţiilor, Fl. Dănălache, prim-secre­­tar al Comitetului Orăşenesc Bucu­reşti al P.M.R., Mihai Marin, secretar al C.C.S., I. Diaconescu, adjunct al ministrului Transporturilor şi Teleco­municaţiilor, Dumitru Lucaci, vicepre­şedinte al C.C. al Sindicatului munci­torilor din transporturi şi telecomuni­caţii, V. Popescu, prim-secretar al Co­mitetului raional de partid Griviţa Ro­şie, Gh. Borş, secretarul comitetului de partid al Complexului, Dumitru Mi­ron, directorul Complexului, Pană Şi­­şea, vicepreşedinte al comitetului de întreprindere, Cornel Mihailovici, direc­tor general în Departamentul Căilor Ferate, Dionisie Vlase, secretarul co­mitetului U.T.M. al Complexului, Cos­­tina Radu, turnătoare, şi Constantin Stroescu, cazangiu. Traducînd în viaţă hiotărîrile celui de al îl-lea Congres al P.M.R., în anul 1957, colectivul Complexului „Griviţa Roşie“ a depăşit planul pro­ducţiei globale cu 6 la sută, produc­tivitatea muncii a crescut cu 6,30 la sută peste sarcina planificată, fondul de salarii s-a realizat în proporţie de 104,27 la sută, cîştigul mediu în pro­porţie de 105 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 6,30 la sută, rea­­lizîndu-se economii de peste, 13 mi­lioane lei. Aşa cum s-a arătat în darea de seamă prezentată de tovarăşul Dumitru Miron, directorul complexului, condu­cerea şi comitetul de întreprindere au acordat o atenţie deosebită respectării angajamentelor din contractul colec­tiv. Numai în cursul acestui an şi-a petrecut concediul în casele de odihnă un număr de 1.800 de salariaţi, s-a amenajat tabăra de la Ştefeşti, unde şi-au petrecut vacanţa 450 de copii, a fost prelungită hala oţelăriei, a ca­zangeriei şi s-a terminat construcţia unei cantine înzestrată cu cel mai mo­dern utilaj. Succese deosebite au fost obţinute şi în primul semestru al acestui an. Or­ganizarea mai bună a consfătuirilor de producţie, analizele făcute pe baza dă­rilor de seamă prezentate de orga­nele tehnico-administrative şi sindi­cale, au dat posibilitatea muncitori­lor să-şi concretizeze şi să-şi spo­rească angajamentele în întrecerea so­cialistă, să participe efectiv la condu­cerea producţiei. Toate acestea au creat condiţiile realizării unei corelaţii juste între principalii indici de plan. Planul producţiei globale a fost depă­şit cu 1,2 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 1,3 la sută. In numele constructorilor de trac­toare din Oraşul Stalin, a luat cuvîn­­tul tovarăşul Alexandru Dumitrescu, vicepreşedintele comitetului sindical. După ce a felicitat pe muncitorii com­plexului pentru minunatele lor reali­zări, a spus: „Colectivul uzinei de tractoare a pierdut drapelul datorită unor deficienţe ce s-au manifestat în ce priveşte calitatea produselor. Noi am tras însă învăţăminte serioase. Co­lectivul uzinei noastre nu va precupeţi nici un efort pentru a recîştiga înalta distincţie. Aşa că, la anul, vă aştep­tăm la Oraşul Stalin pentru a ne axa înapoi Drapelul pe care l-aţi cîşti­­gat...". Din sală au răsunat mai multe voci: „Vom veni la Oraşul Stalin, dar în vi­zită. Colectivul nostru este hotărît să menţină Drapelul şi nu-l va ceda uşor altei întreprinderi“. Au luat apoi cuvîntul fierarul Ion Grigore Stancu, inginerul Anatolie Dumitrescu şi montatorul Vasile Bîzgă. In numele colectivelor din care fac parte ei s-au angajat să intensifice e­­forturile pentru realizarea sarcinilor sporite care stau în faţa colectivului Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“. In aplauzele prelungite ale partici­panţilor a luat cuvîntul tovarăşul Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri. In numele C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri, tovarăşul Emil Bodnăraş a felicitat călduros colectivul de muncitori al Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie" pen­tru realizările obţinute, pentru înalta distincţie ce li s-a acordat, decernîn­­du-li-se Drapelul de producţie al Con­siliului de Miniştri. Tovarăşul Emil Bodnăraş a chemat pe ceferişti la lupta pentru obţinerea unor noi succese în producţie, pentru îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, ridi­carea productivităţii muncii, economia de materiale, pentru ridicarea de noi cadre calificate. Miile de ceferiști au manifestat în­delung pentru Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi guvernul Republicii Populare Romine. (Rep.) Scurtă incursiune In istoricul unor procente După relatările lui Dumitru Arjan, Erou al Muncii Socialiste L­a serviciul tehnic al schelei pe­trolifere din Tîrgovişte se află un grafic care vorbeşte în lim­bajul cifrelor despre munca brigăzi­­lor de intervenţie. Din el am aflat fcă lună de lună timpii de lucru la aceste operaţiuni scade­, ceea ce în­seamnă tone de ţiţei extrase în plus. Astfel, faţă de anul trecut — se desprinde din grafic — timpii de lucru la intervenţie reprezintă mai puţin de 50 la sută. Numărul brigă­zilor de intervenţie a scăzut de la z (cite erau in urmă cu doi ani) la 4 în anul acesta. Cifrele exprimă un procent și încă un procent destul de mare, dar... ră­­min totuşi cifre. Am încercat să le dezghioc, să le aflu tainele şi am pornit prin schelă. ...la biroul „400“ (aşa se numeşte locul unde sunt birourile sectorului Aninoasa, după numărul primei son­­de forate în urmă nu cu mulţi ani aici) mi s-a dat o îndrumare . ..Ar­ Jan cunoaşte bine această problemă. Cu el trebuie să vorbeşti !“ ★ Pe cunoscutul brigadier de inter­venţie Dumitru Arjan, Erou al Mun­cii Socialiste, l-am găsit la sonda 227 Aninoasa. Aici brigada pe care o conduce efectua o „curăţire“. Son­­da se înnisipase. M-a ascultat tăcut, bucuros că este întrebat de munca „doctorilor sondelor“. Aşa li se mai zice celor de la intervenţie. Şi pe bună dreptate. Cînd la o sondă se observă că a „obos­it“ ei intervin înainte ca ea să-şi dea „viaţa“. Apoi mi-a răspuns zîmbind: — „Taina“ procentului de 50 la sută n-o cunoşti ? „Taina“ asta e cu­­noscută de toţi cei care lucrează la intervenţie. Cine nu ştie că ea se datoreşte întrecerii socialiste ? Şi mai cu seamă acum, cînd fiecare sondor se străduieşte în aceste zile să întimpine cum se cuvine „Ziua petrolistului“. Sondorii din cele 3 echipe care lucrează cu maiştrii sondori Ion Nă­­stăsescu, Constantin Militari şi Du­mitru Dobre, de pildă, luna trecută (se referea la luna august) au scur­tat timpii la operaţiile de interven­­ţie cu 50 la sută­. Luna aceasta cu 55—60 la sută. — Nu se poate . —­ Nu crezi ? Ei bine ! Să facem o mică socoteală: schimbarea unei pompe de la 1300—1700 metri adin­­cime, operație care este programată in 9—12 ore, noi o realizăm hi 3—5 ore. Pentru înlocuirea unui topbloc, sunt stabilite 45—50 de ore (cazul sondelor 512, 227) dar s-au efectuat în numai 30 ore­— Dar cum aţi reuşit să realizaţi acest lucru ? — A fost nevoie de numeroase studii şi încercări, zile întregi de muncă, de frămîntare. O dată am observat că la sonda 754, cu toate că gaura era curăţată la timp, son­da se înfunda prea des. Cercetînd ne-am dat seama că spălarea cu pompele eu dă rezultatu­l bune. Nu tot nisipul era curăţat. An­ trecut spălăm prin lăcărit, încercarea a dat roade: timpul de funcţionare a son­dei între două intervenţii s-a dublat, cheltuielile s-au redus etc. Şi la organizarea muncii s-au făcut lucruri bune. Sculele sunt căutate, transpor­tate şi pregătite din timp la sonda unde urmează să intervenim, înainte de începerea operaţiei sondorii sunt informaţi asupra celor ce au de fă­cut, se dau sarcini precise fiecăruia. Rezultatul: mari economii de timp, tone de ţiţei în plus. Aceasta este în mare taina de care te interesezi. ★ Brigadierul D. Arjon ne-a vorbit şi despre munca celorlalte brigăzi de intervenţie din schelă. Alături de brigăzile de producţie, ele aduc schelei însemnate succese în produc­ţie. Schela Tîrgovişte, de altfel, se află printre întreprinderile fruntaşe pe ramură. El nu a vrut însă să ne pomenească toate „tainele“. Despre faptul că brigada care o conduce, a primit cu câteva luni în urmă tit­­lul de „cea mai bună“ brigadă de intervenţie din industria petroliferă şi un premiu de 10.000 lei, nu a suflat nici un cuvinţel. Acest lucru l-am aflat de la cei din schelă, care simt din plin ajutorul şi sprijinul pe care Dumitru Arjon, Erou al Muncii Socialiste, împreună cu bri­gada sa îl dă permanent tovarăşilor săi de muncă. L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploeşti La uzinele ,,23 August“ Cursurile universităţii populare muncitoreşti vor începe în bune condiţii Pregătirile au început cu mult timp în urmă, de îndată ce comitetul de întreprindere de la uzinele „23 Au­gust" a luat hotărîrea ca, împreună cu filiala orăşenească a S.R.S.C., să organizeze o universitate populară muncitorească. Atunci în întreaga uzină au apărut afişe care anun­au evenimentul. La prima şedinţă cu pre­şedinţii comitetelor de secţie, comite­tul de întreprindere ie-a cerut spriji­nul la mobilizarea muncitorilor şi funcţionarilor, pentru ca aceştia să se înscrie la cursuri. Au fost reparti­zate sarcinile pe sectii­ Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Membri ai comite­telor sindicale — şi în mod special activiştii culturali — împreună cu re­prezentanţi ai organizaţiilor U.T.M. au stat de vorbă cu oamenii, le-au explicat importanţa acestor cursuri. La staţia de amplificare se citeau zilnic, în pauze, articole pe aceeaşi temă. S-a organizat şi colectivul de con­ducere al universităţii: tovarăşul Dumitru Cioran, director, inginerul Ion Costin, locţiitorul său, profesorul Alexandru Roşu, director de studii, iar ca membri: ingineri, funcţionari, oa­meni pricepuţi. Colectivul şi-a înce­put activitatea încă înainte de înce­perea cursurilor. Au fost pregătite carnete de student, caiete de frecven­ţă pentru grupele ce se vor organiza, material didactic (hărţi, glob, cata­loage etc). Pînă în prezent, la cursuri s-au în­scris circa 150 muncitori. 9 G. A. S. din regiunea Craiova au terminat însămînțările de toamnă Mecanizatorii din cele 37 G.A.S. de pe întinsul regiunii Craiova, intensi­­ficînd lucrările agricole de toamnă au reușit să efectueze însămintările pe întregul trust Gostat în procent de 77,3 la sută, iar la cultura griului în procent de 75 la sută. Un număr de 9 G.A.S. au şi raportat de acum terminarea însăminţărilor : Botoşeşti- Paia, care a însămînţat 1.600 ha, Breasta 1.300 ha, Ciocăneşti 650 ha, Caracal, Goeşti, Turceni, Cărbuneşti, Bumbeşti-Piţic şi Stoeneşti. Mai sunt însă G.A.S. rămase în urmă. In această situaţie se găsesc G.A.S. Segarcea, care nu a realizat pînă acum din planul de însămînţări decît 55 la sută, Rogova, 54 la sută, Gîrla Mare, 42 la sută, Devesel, 55 la sută şi altele. E necesar să fie luate toate măsurile ce se impun, pentru a se urgenta şi aci terminarea însămințărilor de toamnă (Coresp. „Munca“) Noi gospodării agricole colective TIMIŞOARA (Coresp. „Munca“). — Tot mai multe întovărășiri agricole din regiunea Timișoara trec la forma supe­rioară de cultivare în comun a pămîn­­tului: gospodăria colectivă. In ultimele două luni la G.A.C. existente în regiu­ne s-au alăturat alte 6 noi. Două din ele s-au înfiinţat duminică 5 octombrie: una la Suştra, raionul Lugoj, iar cea­laltă la Urseni, raionul Timişoara. Din noua gospodărie colectivă din Suşna fac parte 115 familii care au adus 850 ha pămînt, 117 cai, 68 pluguri. îşi achită obligaţiile contractuale La bazele de recepţie din raionul Giurgiu a început din nou forfota. Colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori vin cu căruţe încărcate ochi, cu porumb şi floarea soarelui, pentru a-şi achita contractele înche­iate cu statul. Gospodăriile agricole colective „Ştefan Gheorghiu“ din comuna Putineiu şi „7 Noiembrie“ din comuna Ghizdaru, recoltînd din timp floarea soarelui, au predat prin­tre primele întreaga cantitate de să­­mînţă contractată cu I.R.A.C. ..Recol­ta“. In fruntea acestei acţiuni patrio­tice se situează şi întovărăşirile „Gh- Doja“, „Munca“, ,,Ilie Pintilie” (Coresp. „Munca“) Excelenţei Sale Domnului SEKU TURE, primul ministru al Republicii Guineea ' ' CONAKRY 1 Cu ocazia proclamării Independenţei Republicii Guineea, vă rog să pri­miţi, excelenţă, din partea guvernului român şi a mea personal, cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea Republicii Gui­­neea şi a poporului ţării Dumneavoastră. Guvernul rortiîn recunoaşte oficial Republica Guineea şi îşi exprimă convingerea că între Republica Populară Romina şi Republica Guineea se vor stabili relaţii de prietenie şi colaborare. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Intre 16 şi 19 octombrie la Bucureşti A doua Conferinţă mondială a muncitorilor agricoli şi forestieri Intre 16 şi 19 octombrie se vor desfăşura la Bucureşti lucrările celei de-a doua Conferinţe mondiale a muncitorilor agricoli şi forestieri. Potrivit hotărîrii Biroului executiv al Uniunii Internaţionale a Sindica­telor muncitorilor agricoli şi fores­tieri, conferinţa va discuta activita­tea Uniunii şi sarcinile U.A.S.M.A.F. în vederea întăririi unităţii şi dezvol­tării colaborării dintre oamenii mun­cii şi sindicatele agricole şi fores­tiere în lupta pentru îmbunătăţirea salariilor şi a asigurărilor sociale, pentru drepturi sindicale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la sate, pentru dezarmare şi pace în în­treaga lume; dezvoltarea unităţii oamenilor muncii de pe plantaţii în lupta împotriva dominaţiei monopo­lurilor străine, pentru independenţa naţională, pentru cucerirea şi lărgi­rea drepturilor economice şi sociale, pentu libertate şi progres. Totodată vor fi alese noile organe de condu­cere ale Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri. In ziua de 12 octombrie va avea loc sesiunea Comitetului Administra­tiv al Uniunii Internaţionale a Sindi­catelor muncitorilor agricoli şi fo­restieri. In cursul zilelor de miercuri şi joi au sosit în Capitală primii delegaţi­Printre oaspeţi se află Trugito, pre­şedintele Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri. (Agerpres), , Pe ultima lună, colectivul fabricii ,,Iosif Rangheţ" din Arad şi-a realizat planul producţiei-marfă în procent de 105,4 la sută, iar planul producţiei globale in procent de 102,24 la sută. In clişeu, tovarăşii Gh. Con­tras şi Ştefan Kovács, lucrând la montarea instalaţiei electrice la o freză „Universal“. Ei îşi depăşesc planul cu 10—15 la sută. INTR-O SCHELA PETROLIFERĂ Acum doi ani reporterii nu se duceau la Vedea. N-aveau — cum se spune — „subiect". Şi dacă întîmplarea ar fi purtat prin aceste meleaguri paşii vreunui foto-reporter, atunci desigur că şi-ar fi ales drept obiectiv frumuseţea peisajului de pădure, sau păscutul vitelor pe cimp. Azi insă există aci o schelă petro­liferă. Şi o aşezare nouă pentru petrolişti. Bravii muncitori de aci cinstesc cum se cuvine ziua lor. 350 000 lei economii au realizat pe luna trecută. lată numai un exemplu grăitor despre munca colectivului de aci. Ca pretutindeni pe cuprinsul ţării unde se nasc noi aşezări muncitoreşti, şi aci s-au construit pînă acum 16 apartamente. (In clişeul din dreapta , o parte din noile locu­inţe). Colţul roşu, lăcaş de cultură, posedă un televizor (după cum se vede în clişeul din mijloc) unde petroliştii îşi petrec orele libere in mod plăcut. Printre muncitorii care s-au afirmat in ultimul timp se află şi fruntaşul în producţie Ştefan Matei, son­dor intervenjic, care lucrează la reperforarea sondei 442 (clişeul din stingă). Fotoreportaj : P. COZIA (Continuări la gag. ?-a) Să realizăm la cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe fard! Întregul nostru colectiv, muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, ca­­dre de conducere şi activişti ob­şteşti — se află în momentul de faţă sub puternica impresie a entuzias­mului cu care a pornit de citeva zile în întreprindere o nouă iniţiativă. Esenţa ei se concentrează în lozinca: să realizăm la cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară ! Putem spune că pornirea unei ase­menea curajoase iniţiative este ur­­marea firească a eforturilor pe care colectivul nostru le face de ani de zile în vederea creşterii productivi­tăţii muncii, îmbunătăţirii calităţi şi aspectului exterior al produselor, îmbogăţirii sortimentelor, precum şi — la loc de frunte — în vederea economisirii materiilor prime şi au­­xilia­re. Eforturile de pînă acum s-au soldat cu succese incontestabile, in­cit din multe puncte de vedere uzina noastră înregistrează cele mai bune rezultate pe ţară. După cum ne învaţă însă partidul, noi nu avem niciodată dreptul să ne MILGESZ ŞTEFAN director general IOAN FAGARAŞAN preşedintele comitetului de între­prindere, uzinele „Ianoş Herbak“ Cluj socotim mulţumiţi. Intr-adevăr, o re­centă analiză ne-a îngăduit să ne dăm seama că în procesul nostru tehnologic se găsesc încă foarte mul­te posibilităţi de perfecţionare, şi aceasta mai ales în domeniul folo­sirii tot mai raţionale a materiilor prime şi auxiliare şi al îmbunătăţirii calităţii produselor. La un şir de produse consumurile specifice sunt încă prea ridicate faţă de posibili­tăţi ca şi faţă de ceea ce se obţine în alte părţi. Fie că se risipeşte, fie că nu s-au adaptat încă cele mai po­trivite sau moderne metode de lucru, fie că e vorba de alte scăderi în munca noastră, fapt este că mai avem în toate domeniile un larg cîmp de activitate în faţa noastră. De altfel, muncitorii şi tehnicienii noştri au sezisat de repetate ori în consfătuirile de producţie că nu s-a atins încă perfecţiunea şi au făcut propuneri corespunzătoare. Conduce­­rea uzinei şi comitetul de întreprin­dere — îndrumate de organizaţia de partid — au hotărît să dea un cadru organizat acestei străduinţe generale de a îmbunătăţi activitatea în pro­ducţie. In acest scop au fost făcute ample studii pregătitoare de către specialişti, urmate apoi de discuţii cu întreaga masă a salariaţilor. Cer­­cetările au fost făcute în mai multe direcţii : căutarea de posibilităţi de a obţine semifabricate cu un pro­­cent de utilizare cît mai mare, mă­­rirea randamentului de folosire a suprafeţei semifabricatelor, valorifi­carea cît mai intensă a subpro­duselor şi deşeurilor. Prin urmare, pe lingă cercetări şi studii care cre­ în competenţa specialiştilor cu calificare superioară, noi am pus în discuţia întregii mase numeroase probleme, la soluţionarea cărora am avut convingerea, că va putea aduce cea mai substanţială contribuţie. Urmarea celor întreprinse a dove­dit că nu am procedat greşit. Bună­­oară, prin stabilirea unei cenuşări diferenţiate la mai multe categorii de piei, am obţinut semifabricate cu posbilităţi de utilizare mai mari, de unde rezultă o îmbunătăţire a coefi­cientului de utilizare a suprafeţei cu circa 1,5 la sută. De asemenea, prin extinderea procedeului de tra­tare a pieilor cu produse din petrol la bizon, bovine şi piei feţe porc s-a îmbunătăţit randamentul de supra­faţă cu circa 5 la sută, ceea ce a adus întreprinderii economii de piei crude de circa 500.000 lei în semes­trul I 1958. In afară de aceasta, numeroşi ram­,­citori din toate sectoarele uzinei au gîndit asupra celor mai potrivite po­sibilităţi de valorificare a resurselor locurilor de muncă şi au făcut pro­puneri preţioase. Vom aminti propu­nerile de raţionalizare a consumuri­lor specifice, printr-o croire cit mai economică, făcute în secţia de croit I, în urma cărora tovarăşul Engi Ion, maistrul principal al secţiei, s-a pu­tut angaja în numele întregii secţii la o economie de 720.000 d.m. pă­traţi (echivalenţi cu 36.000 perechi încălţăminte). Tovarăşul Fritz Fran­­cisc de la secţia curele s-a an­gajat că va modifica tiparele in aşa fel incit să obţină o economie luna­ră de 4.000 lei. Demn de reţinut este

Next