Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)
1958-10-10 / nr. 3404
I „Oţelul Roşu“a graficul de întrecere I De cum treci poarta uzinei, prl-8 virile-ti sunt atrase de un grafic mare care oglindeşte preocuparea I colectivului pentru intîmpinarea 8 zilei de 7 Noiembrie. Cu depăşiriimportante se prezintă oţelarii, iar minoriştii la rece, turnătorii de ciglindri şi secţia de bunuri dfi larg 8 consum. 8 Dincolo de cifrele graficului stau, fireşte, oamenii, cu munca şi preoscupările lor. Ne-am interesat cine s sunt fruntaşii. La secţia de „play tine" ne-au fost prezentaţi ca cei mai buni Ludovic Martin, Mihail Borugă şi Ştefan Blagoe. La sec- 11ia de laminat tablă, in fruntea intrecerii se află schimbul condus de B lamineristul şef Zett Nicolae de la geafa I. La otelăria Martin, echipele B de la cuptorul 4 conduse de prim - topitorii Iosif Farcaş, Silviu Postipal şi Gavrilă Marta au înscris cele si mai mari depăşiri. Un nou bloc . Cartierul de locuinţe noi din Ofe- 8 j lui Roşu s-a întregit săptămlna tre- 8 j cută cu încă un bloc. Amenajat cu 8 i tot confortul, noul bloc oferă cele S l mai bune condiţii de locuit tineri g î lor muncitori. Printre locatarii a j cestei noi construcţii se găsesc ofe- § i larii Ion Opriţescu şi Constantin 8 î Zamfir, la minoristul Petru Partenie 8 şi alţi 177 de tineri muncitori. § 1 Pînă la sfîrşitul anului se ting termina încă un bloc cu 8 aparta- gmente şi va începe construcţia a 10% case individuale. 8 î 8 . Instalaţie de călire a cilindrilor ! Secţia de laminare la rece a In- 3 uimplind de multe ori greutăţi da- torită lipsei de cilindri la maşini- ° le reversibile. Repetatele încercări 8 de recondiţionare a acestor piese n-au dat rezultate. In cele din 8 urmă s-a recurs la import. Chestiunea recondiţionării n-a fost totuşi abandonată. Doi lăcă- 8 tuşi — pe nume Gh. Firdean şi Ion Haroszta de la atelierul me- g canic — au izbutit recent să con- gstruiască o instalaţie de călire a ci- 8 lindrilor care a dat rezultate bune. 8 Ea reuşeşte să satisfacă în pre- ji zent în întregime nevoile secției la g *minat la rece cu cilindrig (Coresp. „Munca“) § . 8 VÍXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOIX, Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV — nr. 3404 VINERI 10 OCTOMBRIE 1958 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani Complexul C. F.R. Griviţa Roşie a primit Drapelul de producţie al Consiliului de Miniştri şi Steagul roşu de fruntaş pe ramură Felicitări. Mîini strînse cu căldură. Angajamente. Entuziasm. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“ din Capitală au primit ieri răsplata bine meritată a hărniciei lor. Pentru merite deosebite dobîndite în îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1957 li s-a conferit Drapelul de producţie al Consiliului de Miniştri, de întreprindere fruntaşă pe ţară, iar pentru succesele obţinute în primul semestru al anului în curs, pentru a treia oară consecutiv, Steagul roşu de fruntaş pe ramură. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii : Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Fl. Dănălache, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Mihai Marin, secretar al C.C.S., I. Diaconescu, adjunct al ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Dumitru Lucaci, vicepreşedinte al C.C. al Sindicatului muncitorilor din transporturi şi telecomunicaţii, V. Popescu, prim-secretar al Comitetului raional de partid Griviţa Roşie, Gh. Borş, secretarul comitetului de partid al Complexului, Dumitru Miron, directorul Complexului, Pană Şişea, vicepreşedinte al comitetului de întreprindere, Cornel Mihailovici, director general în Departamentul Căilor Ferate, Dionisie Vlase, secretarul comitetului U.T.M. al Complexului, Costina Radu, turnătoare, şi Constantin Stroescu, cazangiu. Traducînd în viaţă hiotărîrile celui de al îl-lea Congres al P.M.R., în anul 1957, colectivul Complexului „Griviţa Roşie“ a depăşit planul producţiei globale cu 6 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 6,30 la sută peste sarcina planificată, fondul de salarii s-a realizat în proporţie de 104,27 la sută, cîştigul mediu în proporţie de 105 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 6,30 la sută, realizîndu-se economii de peste, 13 milioane lei. Aşa cum s-a arătat în darea de seamă prezentată de tovarăşul Dumitru Miron, directorul complexului, conducerea şi comitetul de întreprindere au acordat o atenţie deosebită respectării angajamentelor din contractul colectiv. Numai în cursul acestui an şi-a petrecut concediul în casele de odihnă un număr de 1.800 de salariaţi, s-a amenajat tabăra de la Ştefeşti, unde şi-au petrecut vacanţa 450 de copii, a fost prelungită hala oţelăriei, a cazangeriei şi s-a terminat construcţia unei cantine înzestrată cu cel mai modern utilaj. Succese deosebite au fost obţinute şi în primul semestru al acestui an. Organizarea mai bună a consfătuirilor de producţie, analizele făcute pe baza dărilor de seamă prezentate de organele tehnico-administrative şi sindicale, au dat posibilitatea muncitorilor să-şi concretizeze şi să-şi sporească angajamentele în întrecerea socialistă, să participe efectiv la conducerea producţiei. Toate acestea au creat condiţiile realizării unei corelaţii juste între principalii indici de plan. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 1,2 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 1,3 la sută. In numele constructorilor de tractoare din Oraşul Stalin, a luat cuvîntul tovarăşul Alexandru Dumitrescu, vicepreşedintele comitetului sindical. După ce a felicitat pe muncitorii complexului pentru minunatele lor realizări, a spus: „Colectivul uzinei de tractoare a pierdut drapelul datorită unor deficienţe ce s-au manifestat în ce priveşte calitatea produselor. Noi am tras însă învăţăminte serioase. Colectivul uzinei noastre nu va precupeţi nici un efort pentru a recîştiga înalta distincţie. Aşa că, la anul, vă aşteptăm la Oraşul Stalin pentru a ne axa înapoi Drapelul pe care l-aţi cîştigat...". Din sală au răsunat mai multe voci: „Vom veni la Oraşul Stalin, dar în vizită. Colectivul nostru este hotărît să menţină Drapelul şi nu-l va ceda uşor altei întreprinderi“. Au luat apoi cuvîntul fierarul Ion Grigore Stancu, inginerul Anatolie Dumitrescu şi montatorul Vasile Bîzgă. In numele colectivelor din care fac parte ei s-au angajat să intensifice eforturile pentru realizarea sarcinilor sporite care stau în faţa colectivului Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“. In aplauzele prelungite ale participanţilor a luat cuvîntul tovarăşul Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. In numele C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri, tovarăşul Emil Bodnăraş a felicitat călduros colectivul de muncitori al Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie" pentru realizările obţinute, pentru înalta distincţie ce li s-a acordat, decernîndu-li-se Drapelul de producţie al Consiliului de Miniştri. Tovarăşul Emil Bodnăraş a chemat pe ceferişti la lupta pentru obţinerea unor noi succese în producţie, pentru îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, ridicarea productivităţii muncii, economia de materiale, pentru ridicarea de noi cadre calificate. Miile de ceferiști au manifestat îndelung pentru Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi guvernul Republicii Populare Romine. (Rep.) Scurtă incursiune In istoricul unor procente După relatările lui Dumitru Arjan, Erou al Muncii Socialiste La serviciul tehnic al schelei petrolifere din Tîrgovişte se află un grafic care vorbeşte în limbajul cifrelor despre munca brigăzilor de intervenţie. Din el am aflat fcă lună de lună timpii de lucru la aceste operaţiuni scade, ceea ce înseamnă tone de ţiţei extrase în plus. Astfel, faţă de anul trecut — se desprinde din grafic — timpii de lucru la intervenţie reprezintă mai puţin de 50 la sută. Numărul brigăzilor de intervenţie a scăzut de la z (cite erau in urmă cu doi ani) la 4 în anul acesta. Cifrele exprimă un procent și încă un procent destul de mare, dar... rămin totuşi cifre. Am încercat să le dezghioc, să le aflu tainele şi am pornit prin schelă. ...la biroul „400“ (aşa se numeşte locul unde sunt birourile sectorului Aninoasa, după numărul primei sonde forate în urmă nu cu mulţi ani aici) mi s-a dat o îndrumare . ..Ar Jan cunoaşte bine această problemă. Cu el trebuie să vorbeşti !“ ★ Pe cunoscutul brigadier de intervenţie Dumitru Arjan, Erou al Muncii Socialiste, l-am găsit la sonda 227 Aninoasa. Aici brigada pe care o conduce efectua o „curăţire“. Sonda se înnisipase. M-a ascultat tăcut, bucuros că este întrebat de munca „doctorilor sondelor“. Aşa li se mai zice celor de la intervenţie. Şi pe bună dreptate. Cînd la o sondă se observă că a „obosit“ ei intervin înainte ca ea să-şi dea „viaţa“. Apoi mi-a răspuns zîmbind: — „Taina“ procentului de 50 la sută n-o cunoşti ? „Taina“ asta e cunoscută de toţi cei care lucrează la intervenţie. Cine nu ştie că ea se datoreşte întrecerii socialiste ? Şi mai cu seamă acum, cînd fiecare sondor se străduieşte în aceste zile să întimpine cum se cuvine „Ziua petrolistului“. Sondorii din cele 3 echipe care lucrează cu maiştrii sondori Ion Năstăsescu, Constantin Militari şi Dumitru Dobre, de pildă, luna trecută (se referea la luna august) au scurtat timpii la operaţiile de intervenţie cu 50 la sută. Luna aceasta cu 55—60 la sută. — Nu se poate . — Nu crezi ? Ei bine ! Să facem o mică socoteală: schimbarea unei pompe de la 1300—1700 metri adincime, operație care este programată in 9—12 ore, noi o realizăm hi 3—5 ore. Pentru înlocuirea unui topbloc, sunt stabilite 45—50 de ore (cazul sondelor 512, 227) dar s-au efectuat în numai 30 ore— Dar cum aţi reuşit să realizaţi acest lucru ? — A fost nevoie de numeroase studii şi încercări, zile întregi de muncă, de frămîntare. O dată am observat că la sonda 754, cu toate că gaura era curăţată la timp, sonda se înfunda prea des. Cercetînd ne-am dat seama că spălarea cu pompele eu dă rezultatul bune. Nu tot nisipul era curăţat. An trecut spălăm prin lăcărit, încercarea a dat roade: timpul de funcţionare a sondei între două intervenţii s-a dublat, cheltuielile s-au redus etc. Şi la organizarea muncii s-au făcut lucruri bune. Sculele sunt căutate, transportate şi pregătite din timp la sonda unde urmează să intervenim, înainte de începerea operaţiei sondorii sunt informaţi asupra celor ce au de făcut, se dau sarcini precise fiecăruia. Rezultatul: mari economii de timp, tone de ţiţei în plus. Aceasta este în mare taina de care te interesezi. ★ Brigadierul D. Arjon ne-a vorbit şi despre munca celorlalte brigăzi de intervenţie din schelă. Alături de brigăzile de producţie, ele aduc schelei însemnate succese în producţie. Schela Tîrgovişte, de altfel, se află printre întreprinderile fruntaşe pe ramură. El nu a vrut însă să ne pomenească toate „tainele“. Despre faptul că brigada care o conduce, a primit cu câteva luni în urmă titlul de „cea mai bună“ brigadă de intervenţie din industria petroliferă şi un premiu de 10.000 lei, nu a suflat nici un cuvinţel. Acest lucru l-am aflat de la cei din schelă, care simt din plin ajutorul şi sprijinul pe care Dumitru Arjon, Erou al Muncii Socialiste, împreună cu brigada sa îl dă permanent tovarăşilor săi de muncă. L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploeşti La uzinele ,,23 August“ Cursurile universităţii populare muncitoreşti vor începe în bune condiţii Pregătirile au început cu mult timp în urmă, de îndată ce comitetul de întreprindere de la uzinele „23 August" a luat hotărîrea ca, împreună cu filiala orăşenească a S.R.S.C., să organizeze o universitate populară muncitorească. Atunci în întreaga uzină au apărut afişe care anunau evenimentul. La prima şedinţă cu preşedinţii comitetelor de secţie, comitetul de întreprindere ie-a cerut sprijinul la mobilizarea muncitorilor şi funcţionarilor, pentru ca aceştia să se înscrie la cursuri. Au fost repartizate sarcinile pe sectii Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Membri ai comitetelor sindicale — şi în mod special activiştii culturali — împreună cu reprezentanţi ai organizaţiilor U.T.M. au stat de vorbă cu oamenii, le-au explicat importanţa acestor cursuri. La staţia de amplificare se citeau zilnic, în pauze, articole pe aceeaşi temă. S-a organizat şi colectivul de conducere al universităţii: tovarăşul Dumitru Cioran, director, inginerul Ion Costin, locţiitorul său, profesorul Alexandru Roşu, director de studii, iar ca membri: ingineri, funcţionari, oameni pricepuţi. Colectivul şi-a început activitatea încă înainte de începerea cursurilor. Au fost pregătite carnete de student, caiete de frecvenţă pentru grupele ce se vor organiza, material didactic (hărţi, glob, cataloage etc). Pînă în prezent, la cursuri s-au înscris circa 150 muncitori. 9 G. A. S. din regiunea Craiova au terminat însămînțările de toamnă Mecanizatorii din cele 37 G.A.S. de pe întinsul regiunii Craiova, intensificînd lucrările agricole de toamnă au reușit să efectueze însămintările pe întregul trust Gostat în procent de 77,3 la sută, iar la cultura griului în procent de 75 la sută. Un număr de 9 G.A.S. au şi raportat de acum terminarea însăminţărilor : Botoşeşti- Paia, care a însămînţat 1.600 ha, Breasta 1.300 ha, Ciocăneşti 650 ha, Caracal, Goeşti, Turceni, Cărbuneşti, Bumbeşti-Piţic şi Stoeneşti. Mai sunt însă G.A.S. rămase în urmă. In această situaţie se găsesc G.A.S. Segarcea, care nu a realizat pînă acum din planul de însămînţări decît 55 la sută, Rogova, 54 la sută, Gîrla Mare, 42 la sută, Devesel, 55 la sută şi altele. E necesar să fie luate toate măsurile ce se impun, pentru a se urgenta şi aci terminarea însămințărilor de toamnă (Coresp. „Munca“) Noi gospodării agricole colective TIMIŞOARA (Coresp. „Munca“). — Tot mai multe întovărășiri agricole din regiunea Timișoara trec la forma superioară de cultivare în comun a pămîntului: gospodăria colectivă. In ultimele două luni la G.A.C. existente în regiune s-au alăturat alte 6 noi. Două din ele s-au înfiinţat duminică 5 octombrie: una la Suştra, raionul Lugoj, iar cealaltă la Urseni, raionul Timişoara. Din noua gospodărie colectivă din Suşna fac parte 115 familii care au adus 850 ha pămînt, 117 cai, 68 pluguri. îşi achită obligaţiile contractuale La bazele de recepţie din raionul Giurgiu a început din nou forfota. Colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori vin cu căruţe încărcate ochi, cu porumb şi floarea soarelui, pentru a-şi achita contractele încheiate cu statul. Gospodăriile agricole colective „Ştefan Gheorghiu“ din comuna Putineiu şi „7 Noiembrie“ din comuna Ghizdaru, recoltînd din timp floarea soarelui, au predat printre primele întreaga cantitate de sămînţă contractată cu I.R.A.C. ..Recolta“. In fruntea acestei acţiuni patriotice se situează şi întovărăşirile „Gh- Doja“, „Munca“, ,,Ilie Pintilie” (Coresp. „Munca“) Excelenţei Sale Domnului SEKU TURE, primul ministru al Republicii Guineea ' ' CONAKRY 1 Cu ocazia proclamării Independenţei Republicii Guineea, vă rog să primiţi, excelenţă, din partea guvernului român şi a mea personal, cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea Republicii Guineea şi a poporului ţării Dumneavoastră. Guvernul rortiîn recunoaşte oficial Republica Guineea şi îşi exprimă convingerea că între Republica Populară Romina şi Republica Guineea se vor stabili relaţii de prietenie şi colaborare. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Intre 16 şi 19 octombrie la Bucureşti A doua Conferinţă mondială a muncitorilor agricoli şi forestieri Intre 16 şi 19 octombrie se vor desfăşura la Bucureşti lucrările celei de-a doua Conferinţe mondiale a muncitorilor agricoli şi forestieri. Potrivit hotărîrii Biroului executiv al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri, conferinţa va discuta activitatea Uniunii şi sarcinile U.A.S.M.A.F. în vederea întăririi unităţii şi dezvoltării colaborării dintre oamenii muncii şi sindicatele agricole şi forestiere în lupta pentru îmbunătăţirea salariilor şi a asigurărilor sociale, pentru drepturi sindicale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la sate, pentru dezarmare şi pace în întreaga lume; dezvoltarea unităţii oamenilor muncii de pe plantaţii în lupta împotriva dominaţiei monopolurilor străine, pentru independenţa naţională, pentru cucerirea şi lărgirea drepturilor economice şi sociale, pentu libertate şi progres. Totodată vor fi alese noile organe de conducere ale Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri. In ziua de 12 octombrie va avea loc sesiunea Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri. In cursul zilelor de miercuri şi joi au sosit în Capitală primii delegaţiPrintre oaspeţi se află Trugito, preşedintele Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri. (Agerpres), , Pe ultima lună, colectivul fabricii ,,Iosif Rangheţ" din Arad şi-a realizat planul producţiei-marfă în procent de 105,4 la sută, iar planul producţiei globale in procent de 102,24 la sută. In clişeu, tovarăşii Gh. Contras şi Ştefan Kovács, lucrând la montarea instalaţiei electrice la o freză „Universal“. Ei îşi depăşesc planul cu 10—15 la sută. INTR-O SCHELA PETROLIFERĂ Acum doi ani reporterii nu se duceau la Vedea. N-aveau — cum se spune — „subiect". Şi dacă întîmplarea ar fi purtat prin aceste meleaguri paşii vreunui foto-reporter, atunci desigur că şi-ar fi ales drept obiectiv frumuseţea peisajului de pădure, sau păscutul vitelor pe cimp. Azi insă există aci o schelă petroliferă. Şi o aşezare nouă pentru petrolişti. Bravii muncitori de aci cinstesc cum se cuvine ziua lor. 350 000 lei economii au realizat pe luna trecută. lată numai un exemplu grăitor despre munca colectivului de aci. Ca pretutindeni pe cuprinsul ţării unde se nasc noi aşezări muncitoreşti, şi aci s-au construit pînă acum 16 apartamente. (In clişeul din dreapta , o parte din noile locuinţe). Colţul roşu, lăcaş de cultură, posedă un televizor (după cum se vede în clişeul din mijloc) unde petroliştii îşi petrec orele libere in mod plăcut. Printre muncitorii care s-au afirmat in ultimul timp se află şi fruntaşul în producţie Ştefan Matei, sondor intervenjic, care lucrează la reperforarea sondei 442 (clişeul din stingă). Fotoreportaj : P. COZIA (Continuări la gag. ?-a) Să realizăm la cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe fard! Întregul nostru colectiv, muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, cadre de conducere şi activişti obşteşti — se află în momentul de faţă sub puternica impresie a entuziasmului cu care a pornit de citeva zile în întreprindere o nouă iniţiativă. Esenţa ei se concentrează în lozinca: să realizăm la cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară ! Putem spune că pornirea unei asemenea curajoase iniţiative este urmarea firească a eforturilor pe care colectivul nostru le face de ani de zile în vederea creşterii productivităţii muncii, îmbunătăţirii calităţi şi aspectului exterior al produselor, îmbogăţirii sortimentelor, precum şi — la loc de frunte — în vederea economisirii materiilor prime şi auxiliare. Eforturile de pînă acum s-au soldat cu succese incontestabile, incit din multe puncte de vedere uzina noastră înregistrează cele mai bune rezultate pe ţară. După cum ne învaţă însă partidul, noi nu avem niciodată dreptul să ne MILGESZ ŞTEFAN director general IOAN FAGARAŞAN preşedintele comitetului de întreprindere, uzinele „Ianoş Herbak“ Cluj socotim mulţumiţi. Intr-adevăr, o recentă analiză ne-a îngăduit să ne dăm seama că în procesul nostru tehnologic se găsesc încă foarte multe posibilităţi de perfecţionare, şi aceasta mai ales în domeniul folosirii tot mai raţionale a materiilor prime şi auxiliare şi al îmbunătăţirii calităţii produselor. La un şir de produse consumurile specifice sunt încă prea ridicate faţă de posibilităţi ca şi faţă de ceea ce se obţine în alte părţi. Fie că se risipeşte, fie că nu s-au adaptat încă cele mai potrivite sau moderne metode de lucru, fie că e vorba de alte scăderi în munca noastră, fapt este că mai avem în toate domeniile un larg cîmp de activitate în faţa noastră. De altfel, muncitorii şi tehnicienii noştri au sezisat de repetate ori în consfătuirile de producţie că nu s-a atins încă perfecţiunea şi au făcut propuneri corespunzătoare. Conducerea uzinei şi comitetul de întreprindere — îndrumate de organizaţia de partid — au hotărît să dea un cadru organizat acestei străduinţe generale de a îmbunătăţi activitatea în producţie. In acest scop au fost făcute ample studii pregătitoare de către specialişti, urmate apoi de discuţii cu întreaga masă a salariaţilor. Cercetările au fost făcute în mai multe direcţii : căutarea de posibilităţi de a obţine semifabricate cu un procent de utilizare cît mai mare, mărirea randamentului de folosire a suprafeţei semifabricatelor, valorificarea cît mai intensă a subproduselor şi deşeurilor. Prin urmare, pe lingă cercetări şi studii care cre în competenţa specialiştilor cu calificare superioară, noi am pus în discuţia întregii mase numeroase probleme, la soluţionarea cărora am avut convingerea, că va putea aduce cea mai substanţială contribuţie. Urmarea celor întreprinse a dovedit că nu am procedat greşit. Bunăoară, prin stabilirea unei cenuşări diferenţiate la mai multe categorii de piei, am obţinut semifabricate cu posbilităţi de utilizare mai mari, de unde rezultă o îmbunătăţire a coeficientului de utilizare a suprafeţei cu circa 1,5 la sută. De asemenea, prin extinderea procedeului de tratare a pieilor cu produse din petrol la bizon, bovine şi piei feţe porc s-a îmbunătăţit randamentul de suprafaţă cu circa 5 la sută, ceea ce a adus întreprinderii economii de piei crude de circa 500.000 lei în semestrul I 1958. In afară de aceasta, numeroşi ram,citori din toate sectoarele uzinei au gîndit asupra celor mai potrivite posibilităţi de valorificare a resurselor locurilor de muncă şi au făcut propuneri preţioase. Vom aminti propunerile de raţionalizare a consumurilor specifice, printr-o croire cit mai economică, făcute în secţia de croit I, în urma cărora tovarăşul Engi Ion, maistrul principal al secţiei, s-a putut angaja în numele întregii secţii la o economie de 720.000 d.m. pătraţi (echivalenţi cu 36.000 perechi încălţăminte). Tovarăşul Fritz Francisc de la secţia curele s-a angajat că va modifica tiparele in aşa fel incit să obţină o economie lunară de 4.000 lei. Demn de reţinut este