Munca, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3396-3422)

1958-10-23 / nr. 3415

Joi 23 octombrie 1958 — nr. 3415 Contribuim la îmbunătăţirea muncii de masă cu cartea N-au trecut decit şase luni de la înfiinţarea Sfatului bibliotecarilor din Sibiu şi astăzi, făcînd o analiză a activităţii sale, putem afirma că în această perioadă s-au obţinut o serie de rezultate pozitive, care au contribuit la îmbunătăţirea activităţii biblioteci­lor sindicale din întreprinderile oraşu­lui. Se ştie că Sfatul bibliotecarilor este o formă nouă născută din nevoia bibliotecarilor de a-şi împărtăşi unul altuia experienţa acumulată şi de a se ajuta reciproc în vederea intensificării muncii de masă cu cartea. De aceea şi la Sibiu, înfiinţarea Sfatului bibliote­carilor a fost primită cu încredere de întreg colectivul de bibliotecari sindi­cali din localitate. Cu ocazia constitu­irii lui, bibliotecarii sindicali au ales în fruntea sfatului lor un birou format din 4 membri şi un preşedinte. Astfel, în birou au fost propuşi cei mai activi bibliotecari, cu o îndelungată experien­ţă în munca cu cartea, cum sunt tov. Bibera Victor, bibliotecar la fabrica ,,Steaua Roşie", Dop Emil, bibliotecar la Şcoala sanitară şi alţii care prin ac­tivitatea lor au dovedit grijă faţă de cititori şi interes în munca cu cartea. Pornind la lucru, biroul ales şi-a întocmit un plan de muncă pentru o perioadă de şase luni, în care s-au p prevăzut obiective menite să contribuie a îmbunătăţirea activităţii biblioteci­lor sindicale în munca cu cititorii, în organizarea acţiunilor de masă cu car­tea, aprovizionarea bibliotecilor etc. Trebuie să arătăm că la acea dată neexistînd suficient material de îndru­mare asupra felului cum trebuie să lu­creze un sfat al bibliotecarilor, munca a mers anevoie. Ulterior însă, noi am tras învăţămintele necesare din diverse­le materiale publicate în presă, în le­gătură cu experienţa altor sfaturi din ţară. De la început, în faţa sfatului nos­tru s-a pus sarcina de a ne da contri­buţia pentru buna funcţionare a curaju­lui de instruire a bibliotecarilor sin­dicali. Pentru a duce la îndeplinire această sarcină ne-am îngrijit de a asigura cu lecţii acest curs de instruire. După fiecare lecţie teoretică am organizat "f acţiuni de,, masă model, de la care bibliotecarii sindicali au învăţat felul de organizare şi desfăşurare practică a unei seri literare, recenzii, proces li­terar etc. La propunerea bibliotecarilor sin­dicali au fost invitaţi să ţină lecţii în cadrul cursului de instruire diferiţi scriitori din localitate, activişti de la bibliotecile Ministerului Invăţămîntu­­lui şi Culturii, din partea C­ L.D.C precum şi alte cadre competente — lucru ce a făcut ca acest curs să fie un ajutor preţios în muncă pentru cei 42 bibliotecari sindicali care au frecventat anul de învăţă­mînt 1957—1958. Terminînd acest curs, bibliotecarii sindicali se strădu­iesc să aplice în practică cele învăţate şi rezultatele înregistrate pînă în pre­zent sunt dintre cele mai bune. Pro­cesele literare, concursurile gen „Dru­meţii veseli“, concursurile „Cine ştie, cîştigă“ şi alte acţiuni de masă cu cartea organizate pînă în prezent s-au bucurat de o participare din ce în ce mai mare din partea tineretului mun­citor din oraş. Bibliotecari ca Tofan Petre, de la biblioteca U.I.L. 4. Vlad Vasile, de la „Elastic", Clapoda loan, de la „Metalurgica“, Zgarbură Petre de la „Libertatea" şi alţii ca ei înre­gistrează — după absolvirea cursului amintit — succese remarcabile în acti­vitatea cu cartea, bucurîndu-se de sti­ma şi încrederea cititorilor. N-aş vrea să închei aceste rînduri înainte de a arăta cîteva din metodele de lucru ale Sfatului bibliotecarilor din Sibiu. Lunar, şi de cite ori este nevoie, bi­roul sfatului se întruneşte pentru a-şi analiza munca, stabilind măsurile ne­cesare de îmbunătăţire a muncii. Pen­tru a informa colectivul lărgit de bi­bliotecari sindicali, noi prezentăm se­­mestrial o informare despre munca sta­tului pe acea perioadă. In scopul însuşirii metodelor noi în munca cu cartea, pe baza planului de muncă, folosim întîlnirea lunară sau bilunară a tuturor bibliotecarilor sindicali, unde dezbatem problemele muncii cu cartea, în cadrul unei teme. Spre exemplu la începutul lunii au­gust, întîlnirea a avut ca temă: „Cum se pregătesc bibliotecile sindicale să întîmpine ziua de 23 August". Pentru luna octombrie avem prevăzut un schimb de experienţă pe tema: „Car­tea sovietică, sprijin preţios în constru­irea socialismului“, iar în luna noiem­brie vom organiza — model — la bi­­blioteca fabricii „7 Noiembrie", ,Săp­­tămîna cărţii sindicale“. In aceste acţiuni, toţi membrii bi­roului statului au sarcini concrete, ei răspunzînd de îmbunătăţirea continuă a muncii cu cartea în diferite întreprin­deri. Atenţia şi ajutorul nostru s-au în­dreptat către bibliotecile cu o activita­te mai slabă, pe care le-am sprijinit e­­fectiv în îmbunătăţirea muncii. Pentru a îmbunătăţi circulaţia căr­ţilor sindicale de producţie, membrii biroului au primit cu cîteva luni în urmă sarcina de a sprijini 2—3 în­treprinderi în intensificarea muncii cu cartea sindicală Acţiunea a durat 2 luni. Rezultatele au fost bune. Acum a devenit o obişnuinţă pentru colectivele bibliotecilor din întreprinderi de a-şi trece în planul de muncă lunar cite una sau două acţiuni cu cartea sindicală. Astfel, biblioteca fabricii „Metalurgica" a prezentat recenzii la cărţile: „Noutăţi în turnătorie“, „Tur­narea de precizie cu modele uşor fuzi­­bile", „A doua viaţă a fontei" şi al­tele. Biblioteca de la fabrica „Elastic" a prezentat recenzii la cărţile: „Din problemele strungăriei" de Mircea Mi­­hălceanu, „La ciocanul de forjat“, „Să folosim regimuri înalte de aşchie­­re a metalelor“ de C. Vasilache ş.a. Asemenea exemple putem prezenta din fiecare bibliotecă sindicală. Am arătat mai sus un aspect al muncii cu cartea sindicală. Nu trebuie însă să se înţeleagă că noi am negli­jat cartea politică, ideologică, cartea de ştiinţă popularizată etc. Sezisînd că la unele biblioteci sindicale numărul citi­torilor se menţine încă mic, biroul sfa­tului şi-a luat sarcina de a ajuta la creşterea numărului de cititori Pentru aceasta, în cadrul unei întîlniri cu bi­bliotecarii sindicali, noi am insistat a­­supra deservirii cu cărţi direct la locul de muncă. Am arătat ca exemplu con­cret biblioteca de la clubul uzinelor „Independenţa" unde, folosindu-se a­­ceastă metodă. S-a ajuns la creşterea cu peste 25 la sută a numărului de cititori. Trebuie să arătăm că în centrul preocupării noastre au stat la loc de frunte munca bibliotecarului sindical pentru educarea tineretului, grija faţă de avutul obştesc, atitudinea faţă de muncă, pentru care Sfatul bibliotecari­lor din Sibiu a organizat acţiuni mo­del la biblioteca clubului „Indepen­denţa“ şi anume o „Seară de ştiinţă popularizată". „Joia tineretului". „Seri ale concursului „Iubiţi cartea“ etc. De asemenea noi am sprijinit con­cursul „Iubiţi cartea", care se bucură de foarte mare popularitate şi înregis­trează succese în creşterea numărului de participanţi. Bibliotecarii sindicali fiind secretari în comisiile concursului păstrează la bibliotecă întreaga evi­denţă a acestor concursuri, urmărind felul cum se studiază bibliografia in­dicată şi ajutînd activ în această pro­blemă organizaţia de U.T.M. Biroul sfatului bibliotecarilor din Sibiu depune toate eforturile pentru a face din Sfatul bibliotecarilor locul preferat de întîlnire pentru toţi biblio­tecarii sindicali, locul unde ei să-şi poată împărtăşi experienţa acumulată, îmbogăţindu-şi nivelul de cultură ge­nerală. CONSTANTIN VELCU preşedintele Sfatului bibliotecarilor Sibiu Consumuri specifice reduse, produse de cea mai buna calitate­­prin realizarea de moralii (Urmare din pag. l­ a) deşeurile ce rezultau de la polizat, determină o economie antecalculată de 364.930 lei anual. Prin inovaţia „Umplutură pentru încălţăminte de cauciuc",­­autori inginer V. Pascu şi inginer M. Norsene), folosindu-se deşeuri se înlocuieşte în întregime regeneratorul C.C.J. (care-i un produs s­câmp) cu deşeuri din fabricaţie, iar bitumul 80 grade — cu marnă bitumi­noasă. Se pot economisi astfel, la ni­velul planului de producţie pe anul viitor, cca. 36 tone regenerator C­ C­ 1 şi 18 tone bitum 80 grade, respectiv o economie anuală antecalculată de 128.917 lei. Iată deci că numai prin a­­plicarea a trei inovaţii se va putea obţine în anul 1959 o economie de circa 753.730 Iei, cu alte cuvinte se vor putea produce în plus 30.000 pe­rechi cizmuliţe ţară fermoar. Socotim aceasta doar un început, deoarece în condiţiile din ce în ce mai favorabi­le ce ni se creează prin reprofilarea întreprinderii, care este în plină des­făşurare, posibilităţile vor fi şi mai mari. Aceasta ne determină să punem problema ca în calculul economiilor totalzate pe întreprindere — care în prima fază au fost evaluate la 511.000 lei — privind reducerea consumurilor specifice ca răspuns la iniţiativa co­lectivului de la Cluj, să se includă şi reducerea consumurilor specifice re­zultate prin aplicarea inovaţiilor. Fără îndoială că aceasta cere un spirit de răspundere sporit atît din partea cadrelor tehnice de conduce­re cit şi a întregului nostru colectiv de muncă, mai cu seamă că redu­cerile de consumuri specifice, obţi­nute ca urmare a aplicării inovaţii­lor, trebuie să afecteze şi planul de aprovizionare care va fi micşorat în raport cu noile consumuri specifice reduse. Aceasta necesită să se asi­gure condiţii optime pentru aplica­rea inovaţiilor recent înregistrate la cabinetul tehnic şi care au fost deja acceptate şi experimentate, astfel In­cit în planul de aprovizionare pe anul viitor să fie trecute noile con­sumuri specifice reduse după cum am arătat. In acelaşi timp, socotim necesar să atragem atenţia organelor de re­sort din Direcţia tehnică a Depar­tamentului Industriei Uşoare, să manifeste mai multă operativitate decit pînă acum faţă de soluţiona­­rea inovaţiilor ce le vin, şi care se referă în primul rînd la reducerile de consumuri specifice şi înlocuirea materialelor deficitare- Aceasta, in­­trucît inovaţiile R.A.C., o nouă teh­nologie pentru doc cauciucat şi ar­ticole profilate, acceptate şi experi­mentata de cîteva luni la Combina­­tul de cauciuc din Jilava, n-au fost IncS Introduse In producţie pe sca­ră Industrială. Aceste inovaţii, al căror autori fac parte din rlndurile colectivului nostru, au o mare efica­citate economică pentru întregul sector, puţind fi generalizate In multe din­ întreprinderile Industriei cauciucului. Stimulînd interesul muncitorilor şl tehnicienilor pentru crearea de noi inovaţii avîmd drept scop redu­cerea consumurilor specifice şi în­­locuirea materialelor deficitare — probleme de cea mai mare însemnă­tate pentru sectorul nostru — se vor putea înscrie frumoase succese în aplicarea şi extinderea iniţiativei pornite de colectivul uzinelor „Ia­­noş Herbak“-Cluj. Produsele executate de colectivul uzinelor „Vasile Roaită“ din Capitală sunt apreciate şi cerute peste hotare. Pînă la sfîrşitul anului uzina va livra pentru export peste 30 de pompe centrifuge. In clişeu , Dumitru Boerescu, şef de brigadă de la sectorul III mon­taj, lucrează la montarea pompei centrifuge. El îşi depăşeşte norma zilnic cu 10—12%. MUNKA Prima şadinţa de lucru noului Comitet administrativ al U. I. S. M. A. F. In cursul zilei de marţi a avut loc la Sinaia prima şedinţă de lucru a noului Comitet administrativ al U­­niunii Internaţionale a sindicatelor muncitorilor agricoli şi forestieri, ales cu prilejul celei de a doua Con­ferinţe mondiale a muncitorilor agri­coli şi forestieri. In cadrul şedinţei a fost stabilit planul de activitate al Uniunii pe a­nul viitor şi au fost constituite comi­siile tehnico-profesionale ale Uniunii: comisia muncitorilor agricoli, comi­sia muncitorilor de pe plantaţii şi comisia muncitorilor forestieri. De asemenea, Comitetul adminis­trativ al U.I.S.M.A.F. a discutat pro­punerea de a se organiza, in anul 1959, o conferinţă profesională inter­naţională a muncitorilor forestieri. 50 de G.A.S. din regiunea Bucureşti au terminat însămi­n­ţări­le In ultimele­­ zile, în urma ploilor care au căzut, în numeroase G.A.S. din regiunea Bucureşti s-a intensifi­cat mult ritmul muncilor agricole de toamnă. Deşi au avut suprafeţe mari de însămînţat (peste 1.000 de hec­tare) gospodarii ca Borăneşti, Dîlga, Dobroteşti, Piatra, Toporu şi altele au reuşit, printr-o bună organizare a muncii, să realizeze In întregime planul de însăminţări. In prezent 50 de gospodării agricole de stat din regiunea Bucureşti au terminat com­plet însămînţările. Totuşi mai sint rămase in urmă (au realizat sub 90 la sută din plan)­ unele unităţi: Călăraşi, Gîrbovi, Ivă­­neşti, Malu, Mînăstirea si altele. Dat fiind că timpul este întîrziat şi în a­­ceste gospodării trebuie luate toate măsurile ca rămlnerea în urmă să fie lichidată (Coresp. „Munca"). ­ooo-Importante realizări ale întreprinderilor de contractarea şi Industrializarea laptelui Colectivele Întreprinderilor de con­tractarea şi industrializarea laptelui din Departamentul industriei cărnii şi laptelui, desfăşoară o luptă susţinută pentru a pune la dispoziţia oamenilor m­­ncii cantităţi sporite de lapte şi produse lactate. Rod aii muncii depuse ei au reuşit să înscrie importante rea­lizări în îndeplinirea sarcinilor de plan pe trimestrul III. Astfel planul producţiei globale a fost realizat cu 111 la sută, producţia marfă 113 la sută, depăşindu-se, în perioada amintită, sarcina planificată cu 48 la sută La Lapte praf, cu 21 la sută la unt, cu 11 la sută la brânzeturi şi cu 6 la sută la lapte de consum. Din cele 26 de Întreprinderi de con­tractarea şi industrializarea laptelui, 7 unităţi şi-au realizat încă de la 30 septembrie planul anual al producţiei globale, pe primele locuri situîndu-se I.C.I.L. Constanţa (112 La sută) şi I.C.I.L. Bacău (109 la sută). Vizitele participanţilor la cea de a doua Conferinţă mondială a muncitorilor agricoli şi forestieri Miercuri, după o zi de odihnă la Si­naia, participanţii la cea de-a doua Conferinţă mondială a muncitorilor a­­gricoli şi forestieri, împărţiţi în grupe după specialităţile respective, au vizi­tat cîteva unităţi agricole şi silvice de pe Valea Prahovei şi din regiunea Stalin. Grupul de reprezentanţi ai muncito­rilor forestieri s-a oprit la Casa sil­vicultorului din Azuga. Un grup de reprezentanţi ai muncitorilor agricoli a vizitat G.A.S. Hălchiu din raionul Codlea, iar alt grup G.A.C. „Tudor Vladimirescu“ din Hărman, regiunea Stalin. Oaspeţii au fost întîmpinaţi pretu­tindeni cu multă căldură. Ei s-au in­teresat îndelung de procesele de pro­ducţie, de viaţa muncitorilor. La G.A.C. „Tudor Vladimirescu“, grupul de vizitatori a format în special din numeroşi delegaţi din ţări capitaliste ale Americii Latine, Asiei şi Africii — după ce au ascultat expunerea făcută de preşedintele gospodăriei agricole colective, Ioan Gîrceag, asupra dezvol­tării gospodăriei de la înfiinţarea ei şi pînă acum şi după ce au vizitat nu­meroase construcţii noi ale gospodă­riei, au ţinut să-şi exprime admiraţia faţă de remarcabilele realizări obţinute de ţăranii colectivişti. La sfîrşitul vizitelor făcute în cele trei unităţi, delegaţii au oferit daruri. La prînz, delegaţii au luat masa îm­preună cu muncitorii uzinelor de trac­toare „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin, după care au vizitat diferite secţii ale uzinei unde au primit expli­caţii largi din partea ing. Mihail Ma­­rinescu, directorul tehnic al uzinelor, şi Mihai Roşioru, preşedintele com­i­­tetului de întreprindere. In seara aceleiaşi ziile oaspeţii s-au reîntors la Sinaia, unde au participat la un spectacol dat în cinstea lor la Casa de Cultură din Sinaia. S. T. IN VEDEREA CONCURSULUI DE ADMITERE IN INVATAM1NTUL SUPERIOR FARA FRECVENTA $I SERAL înştiinţare In vederea concursului de admitere la învăţămîntul superior fără frecvenţă şi seral, candidaţii vor depune actele ce vor fi cerute de instituţiile de invă­­ţămînt superior între 25 octombrie şi 15 noiembrie a.c. la secretariatele insti­tuţiilor de învăţămînt superior respec­­tive. Orice lămuriri privitoare la condiţ­ie de admitere se pot lua de la următoa­rele instituţii de învăţămînt superior la care se ţin concursuri de admitere în anul I la învăţămîntul fără frecvenţă şi seral , Institutul politehnic din Bucu­reşti, Institutul politehnic din Timi­şoara, Institutul politehnic din Iaşi, Institutul politehnic din Oraşul Stalin, Institutul de construcţii din Bucureşti, Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti, Institutul de căi ferate din Bucureşti, Institutul de mine „Gh. ţjiuu.Lucr uni­rcuuşan­u, mou­­u­tul agronomic ,,N. Bălcescu" din Bucu­reşti, Institutul agronomic „Ion Io­­nescu de la Brad“ din Iaşi, Institutul agronomic „Petru Groza" din Cluj, Institutul agronomic din Craiova, Uni­versitatea ,,C. I. Parhon“ din Bucu­­reşti, Universitatea „Victor Babeş" din Cluj, Universitatea „Bolyai“ din Cluj, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi şi Institutul „Maxim Gorki“ din Bucu­reşti. Candidaţii care îndeplinesc condiţiile de a urma studii superioare prin învă­ţămîntul fără frecvenţă şi seral vor da probele scrise la concursul de admitere cu începere din ziua de 20 noiembrie a.c., orele 9 dimineaţa. Anul I de studii la învăţămîntul fără frecvenţă şi seral va începe la 1 de­cembrie 1958. Ce povesteşte moş Cine este moş Văsii ? Am crezut şi eu­ că este vorba cu adevărat de un bătrîn, atunci cînd tovarăşii de la schela nr. 2 Moineşti mi l-au re­comandat ca pe unul dintre cei mai vechi petrolişti. Am pornit împreu­nă cu preşedintele comitetului sin­dical spre Lucăcioaia, să-l căutăm. ...Lăsăm In urmă oraşul nou al pe­troliştilor, Lucăceşti, şi, după ce ur­căm „rîpa", ajungem la Lucăcioaia: dealuri şi văi pline de verdeaţă, punctate ici colo cu sonde. — Pe alei o fi !— spune preşedin­tele, arătînd spre un grup de trei sonde. Şi o pornim Intr-acolo. De sus, de pe deal, coboară, au mers sprinten, un om. ..L-om întreba pe el de moş Văsii“, gîndesc. Dar preşedintele strigă : — Moş Văsii, vin’ pe­ aici ! Omul se apropie. Are o barbă cu multe fire sure, ceea ce îi dă în­­tr-adevăr o înfăţişare de „moşneag“. Dar ochii vioi, în care licăreşte o lu­mină jucăuşă, mersul sprinten, îl ara­­tă încă In plină putere. Prima între­bare nu-1 miră : — De ce vi se spune „moş“ ? — E drept că nici prea tînăr nu-s: am trecut de 50 de ani ! Poate din cauza bărbii, că-i albă! Sau poate pentru că sînt vechi pe aici... — De cîţi ani ? — Am venit la Moineşti, la son­­dă, acum vreo 36 de ani. Eram meu­ tînăr decit ăsta ! — şi moş Văsii arată către un tinerel blond care tocmai venea spre noi. Niculae Ol­­teanu — cum aflu că-l cheamă pe tînăr — are 21 de ani şi •­­arca­­giu. — H vedeţi î — continuă vorba moş Văsii, arătînd către Olteanu şi-a luat nu de mult bicicletă. Cît ai dat pe ea, mă î — 1 250 — vine răspunsul, tă­răgănat. — Și cîte costume ai ? — Păi... mai bune, vreo două ., unul mai așa... Moș Văsii zîmbește satisfăcut. Se pare că a pus întrebările cu un anume scop, căci la un moment dat izbucnește : — Ei, unde îndrăzneam eu la vlrs­­ta lui să mă gîndesc la bicicletă ! Munceam Zi și noapte cu gîndul să-mi fac un costum și o pereche de ghete, ca să mă însor. Că pînă atunci, umblasem In haina de căpă­tat... Munceam mult, dar nu-mi a­­jungeau niciodată banii... le poves­tesc uneori și copiilor despre necazu­rile mele din anii cînd eram de vlrsta lor... — Aveţi mulţi copii ? — Opt... Şapte fete şi un flăcău, după cum e zicala ! Şi văzînd că mă pregătesc să notez, continuă : — Stai numai puţin, să-i spun în ordine, după vîrstă. Mai intti e Maria. E căsătorită cu un activist de la raionul de partid. Paraschiva e vînzătoare la „Alimentara", la blocurile din Lucăceşti. Magdalenei li plac mult copiii. S-a dus să lucreze la grădiniţa de copii din Lucăceşti. Aneta a terminat anul trecut 7 clase şi-i mai ajută mai­­că-si, că-i multă treabă acasă : pă­sări, porci, vacă... de, ca la o gospo­dărie, Ion şi Camelia sînt încă la şcoală. Se face de rîs Ion că mai bine învaţă Camelia. Văleu, că mizgîiat mai el Ca un flăcău între şapte fete... Vine la rînd Mariana, o zvîrlugă. Umblă la grădiniţă. Cînd vine acasă, îmi împuiază capul cu poezii... Angelica e încă mică, Atî­­tica (şi Interlocutorul arată măsura, cu palma, la un cot de pămin­t). Se tot învirteşte pe lingă casă şi în­vaţă să lege 2—3 cuvinte. Eh, cam asta,­ familia mea ! — încearcă moş Văsii să-şi încheie povestirea. Nu-1 las însă . — Dar despre copilăria dvs., ce mai îmi puteţi spune ? — De fapt, omului îi place să uite ce e unit, dar noi nu trebuie să uităm vremurile acelea... Am să-ți istorisesc o întîmplare de care rid copiii mei acum. Eram argat la un chiabur din sat. Hapsîn om ! Bani nu-mi dădea niciodată. Mun­ceam pe haine și mîncare, adică pen­tru nişte zdrenţe vechi de-ale bur­tosului — că era bogătanul ca un butoi — şi pentru o strachină cu terci sau ceva resturi de la masă. Mama, săraca, era mulţumită că scăpase de o gură. Umblam cu vi­­tele. Vara şi iarna aveam o căciu­lă mare, miţoasă. E drept că vara îmi ţinea prea de cald. Toamna, în schimb, prindea bine că-mi încăl­zeam picioarele în ea, pînă ieşea soarele. L-am tot dus eu cu vorba pe chiabur, m-am rugat şi de cu­coana lui şi am căpătat cîţiva go­logani. Fuguţa mi-am cumpărat o pă­lărioară verde ! O mai ţin minte. Şi mă mlndream cu ea... Uitasem că-s desculţ şi că pantalonii, prea largi pentru mine îmi erau legaţi cu o sfoară. Numai ce mă văzu chiabu­­rul că se şi răsti la mine: „Ce ? Te-ai boierit ? Fără pălărie nu poţi trăi ?“ Şi mi-a luat-o şi a zvîrlit-o în foc. Am prins cîteva zile după biata mea pălărioară. Rid copiii acu­­ma, că ei... ce ştiu ! Au de toate. Să­nătoşi să fie... Şi văzînd din nou că notez ceva, m-a rugat: — Vezi matale să le pui In or­dine, dacă le aşterni pe hirtie- Că eu ţi le-am povestit aşa, cum mi-au venit... Se pare că mult îi place ordinea Iul moş Văsii. De fapt, asta se ve­de peste tot unde lucrează. Nu de­­geaba brigada pe care o conduce e printre cele mai bune din schelă. Sper însă că nu-1 va supăra faptul că i-am lăsat Intactă povestirea. Nu-i așa, moș Văsii ? SUZANA ZAMFIR Peste 80.000 ha terenuri însămînţate de G. A. S. din regiunea Timişoara TIMIŞOARA (Coresp. „Munca“) — Pînă ieri G.A.S., din regiunea Timi­şoara au făcut arături pentru însămin­­ţări pe o suprafaţă de 82.000 ha teren iar 81.038 ha au fost însămînţate cu culturi de toamnă. Griul a fost se­mănat pe 64.347 ha. Buna organizare a muncii şi folosi­rea din plin a maşinilor agricole şi a timpului prielnic au permis unui număr de 26 de G.A.S. să termine In Întregi­me ruşămlnţăirile. Printre acestea se numără G.A.S. din Ceala, Fîntinele, Măureni, Nerău, Periam şi altele. U­­nele G.A.S., cum ar fi cele din Beba Veche, Mănăştur, Leibling, au depăşit cu 10 ha lucrările de insăminţări. Pag. S-a 1 India îşi pune mari speranţe în colaborarea cu Romînia Conferinţa de presa cu d­ l Keshava Deva Malaviya, ministrul Minelor şi Petrolului al Republicii India Miercuri după-amiază, dl. Keshava Deva Malaviya, ministrul Minelor al Petrolului al Republicii India, a răs­puns în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Uniunea Ziariştilor din R. P. Romina la întrebările puse de reprezentanţi ai presei centrale, Radio­difuziunii şi Televiziunii. In legătură cu dezvoltarea industriei petrolului in India dl. Malaviya a spus : Ca urmare a politicii duse de guver­nul indian. Industria petroliferă este controlată în întregime de guvern. Concesiile acordate înainte de procla­marea Republicii India nu au fost re­vocate, dar ele constituie o foarte mică parte în întreaga ţară. In ultimii 5 ani cu ajutorul experţilor sovietici şi români, al utilajului sovietic şi român, guvernul Indian a extins prospectarea şi extracţia petrolului Desigur că au venit şi consilieri din ţările occidentale pentru a ajuta pe indieni, dar aportul lor se mărgineşte la aspectul geologic al prospectării şi extragerii petrolului in India. In momentul de față princi­­palele lucrări petrolifere sunt duse de guvernul Indian conform programului propriu al Indiei. Pe baza acestui pro­gram, in 3 regiuni din India, separate una de alta de aproximativ 1.500 km, au început lucrările de prospectare a petrolului. Rezultatele sunt foarte sa­tisfăcătoare. In partea de nord a Indi­ei, primul foraj — făcut cu ajutorul tehnicienilor români, trimiși de gu­vernul român — a avut ca rezultat găsirea unor importante zăcăminte de faze. In scopul dezvoltării rapide a Ind­ustriei petrolifere guvernul indian a creat pînă acum o organizaţie pentru exploatarea petrolului, o şcoală pentru tehnicienii şi muncitorii indieni în do­meniul foraj­u­lui. Recent, s-a încheiat un acord cu gu­­vernul român pentru construirea unei rafinării, care va fi utilată cu echipa­­ment romînesc şi construită de specia­lişti români. Rafinăria va prelucra a­­nural 750.000 tone de petrol brut ; la ra­finărie vor lucra tehnicieni indieni, după ce tehnicienii romîni vor termina montajul şi vor pune in funcţiune ra­­finăria. In programul guvernului Indian e­­xistă încă o a doua rafinărie care este, de asemenea, in construcţie. In afară de aceste două rafinării ce se proiectea­ză in India, mai există incă 4 rafinării, care sunt controlate de societăţi petrol­iere străine. Guvernul Indian însă de­ţine controlul deplin asupra producţiei acestor 4 rafinării şi India consumă aproape în întregime producţia tor. In curind va fi creată o organizaţie pen­­tru distribuirea petrolului. Programul guvernului indian prevede producerea ptnă in 1963 a 8.000.000 tone petrol a­­nual. Descoperirile recente în cîmpurile petrolifere indiene au sporit speranţa guvernului Indian de a atinge aceste cifre. Dacă India va reuşi să atingă a­­ceste cifre se vor economisi foarte mulţi bani, care vor fi alocaţi pentru rezol­varea aitor sarcini. in următorii 15— 20 ani se crede că producţia indiană de petrol va atinge 15—20 milioane tone. Referindu-se la colaborarea Intre Re­publica India şi R. P. Romînă în des­­coperirea şi valorificarea resurselor petrolifere ale Indiei, dl. K. D. Mala­viya a spus : India primeşte un ajutor mare din partea tehnicienilor romini şi işi pune mari speranţe în colaborarea cu Romi­­nia. Intr-o cuvintare ţinută in parla­ment am exprimat recunoştinţa faţă de ajutorul pe care tehnicienii trimişi de guvernul român ii dau Indiei. Experţii romîni fac lucrul acesta cu multă e­­nergie şi căldură. Vorbind despre contribuţia tehnicie­nilor romîni la formarea cadrelor de tehnicieni indieni pentru industria pe­troliferă, ministrul Indian a spus : Ex­perţii români ajută foarte mult pe lu­­crătorii Indieni şi în special pe cei care se ocupă cu forajul. Experienţa lor va fi folosită în şcoala pe care guvernul indian o va organiza şi care va fi în­­drumată de conducătorul grupului de specialişti români care lucrează la fo­rarea sondei de explorare a petrolu­lui în Republica India, inginerul I. Petcu. Referindu-se apoi la scurta vizită pe care a făcut-o in ţara noastră, dl Ma­laviya a exprimat impresia deosebită pe care i-au făcut-o poporul român şi frumuseţile peisajului romînesc. Pro­gresele Industriale ale R. P. Romine sunt remarcabile, a spus d-sa. Dl. Ma­laviya a apreciat în mod deosebit pro­gresele înregistrate în Romînia în in­­dustria grea şi industria petrolului. Ţări ca India, care nu sunt foarte avan­­sate din punct de vedere tehnic, au multe de învăţat din România. Dar credem că şi ţări care sunt dezvoltate din punct de vedere industrial ar pu­­tea să vină să facă un schimb de ex­perienţă folositor. Guvernul român de­pune mari strădanii pentru ca Româ­­nia să fie una din ţările avansate din punct de vedere Industrial Oaspetele a spus în continuare că a fost impresionat de condiţiile de mun­că şi viaţă ale muncitorilor petrolişti. Sunt convins că guvernul român face tot posibilul pentru ca muncitorii să fie fericiţi. Dl. Malaviya a spus că este impresionat de ritmul în care se construiesc locuinţe pentru muncitori, precum şi de cele văzute la obiective­le social-culturale vizitate. Dl. Malaviya a felicitat pe muncito­rii petrolişti pentru felul în care rea­lizează politica guvernului nostru în domeniul petrolului şi le-a urat noi succese şi prosperitate. Oaspetele a răspuns apoi la o între­­bare în legătură cu posibilităţile ce există pentru lărgirea colaborării din­tre România şi India în domeniile eco­nomic, cultural, ştiinţific. Există perspective mari pentru dez­voltarea relaţiilor economico-sociale, a spus dl. Malaviya. La întoarcerea în ţară, voi vorbi cu miniştri despre or­ganizarea unui program de dezvoltare a acestor relaţii Trebuie să dezvoltăm cît mai mult cu putinţă, relaţiile cul­turale cît şi cele economice, sociale şi în domeniul educaţiei. Ministrul Minelor şi Petrolului din Republica India a declarat că întors în ţară va povesti cu plăcere poporu­lui indian despre munca entuziastă a poporului nostru, despre cordialitatea cu care a fost întîmpinat în toate locurile vizitate. Tov. Dinu Herv­an, secretar general al Uniunii Ziariştilor din R. P. Româ­­nă, a mulţumit d-lui K. D. Malaviya, în numele­ ziariştilor prezenţi, pentru amabilitatea cu care a răspuns la în­trebările puse de reprezentanţii presei. Dineu în onoarea ministrului Minelor şi Petrolului al Republicii India Miercuri seara, tovarăşul Emil Bod­­năraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a oferit un dineu în onoa­rea ministrului Minelor şi Petrolului al Republicii India, Keshava Deva Ma­laviya, care se află în ţara noastră. Au participat tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, ing. Mihail Flores­­cu ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Marcel Popescu, ministrul Comerţului, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Ca­rol Loncear, adjunct al ministrului In­dustriei Grele, Ion Dumitru, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, Valentin Steriopol, adjunct al ministrului Comerţului, Iancu Ho­­raţiu secretar general al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, Titus Cristuireanu, vicepreşedinte al Came­rei de Comerţ a R.P. Române, precum şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comer­ţului şi Ministerul Industriei Petrolu­lui şi Chimiei. Dineul s-a desfăşurat într-o atmos­feră prietenească. (Agerpres). Recepţia de la ambasada R. P. Romíné la Pekin PEKIN 22 (Agerpres). — In seara de 22 octombrie, ambasadorul R. P. Romíne la Pekin, Teodor Rudenko, a oferit o recepţie în cinstea delegaţiei Forţelor Armate ale R. P. Romíne, în frunte cu generalul-colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R. P. Române, care vizitează în momentul de faţă China. La recepţie au participat generali ai Armatei Populare de Eliberare Chineze, personalităţi politice, mem­­bri ai corpului diplomatic acreditaţi la Pekin etc. In cadrul recepţiei, a luat cuvîn­­tul mareşalul CEN­I, vicepremier al Consiliului de Stat al R.P. Chineze. In cuvîntul său, mareşalul­ Cen I a subliniat că munca creatoare şi uni­tatea nu lupta pentru o viaţă mai bu­nă de care au dat dovadă popoarele ţărilor socialiste şi popoarele Asiei şi Africii care s-au trezit la indepen­denţa naţională nu pot fi învinse de flotele a 5, a 6-a, a 7-a sau a 8-a ale imperialiştilor americani. „Este sigur *— a spus vorbitorul — că noi vom ciştiga şi mai mari victorii In lupta noastră". Mareşalul Cen I a subliniat că vi­zita In Chilia a delegaţiei Forţelor Armate ale R. P. Romíne a constituit o cinste pentru poporul chinez şi pentru Armata Populară de Eliberare Chineză. Lutnd cuvîntul generalul-colonel LEONTIN SALAJAN, ministrul For­ţelor Armate ale R.P.R., a spus: „Poporul romín şi guvernul R. P. Romíné sprijină pe deplin poporul chinez în lupta sa justă pentru eli­berarea străvechiului său teritoriu. Poporul şi Forţele Armate ale Republi­cii Populare Române se mîndresc cu prietenia sinceră a marelui popor chi­­nez şi îşi exprimă din inimă admira­­ţia pentru strălucitele realizări ale oamenilor muncii şi ostaşilor chinezi în munca si activitatea lor de zi cu zi". ŞTIRI SPORTIVE Federaţia română de fotbal a stabi­lit programul meciurilor dintre echi­pele R. P. Româno şi R. P. Ungare care vor avea loc duminică pe sta­dionul „23 August". întîlnirea dintre reprezentativele A va începe la ora 15, avînd in deschidere, cu începere de la ora 13, partida dintre selecţio­natele de juniori ale celor două ţări. LONDRA 22 (Agerpres). — TASS transmite: întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipele selecţionate ale U.R.S.S. şi Angliei, desfăşurată miercuri la Londra, s-a terminat cu scorul de 5—0 (1—0) în favoarea fotbaliştilor englezi.­­ Funeraliile academicianului prof Constantin Moisil Miercuri au avut loc funeralii­le academicianului prof. Constantin Moisil. La adunarea de doliu au luat cu­­vîntul acad. Tudor Vianu, directorul Bibliotecii Academiei R.P. Române, acad. Andrei Oţetea, directorul In­stitutului de istorie al Academiei R. P. Române, și Gh. Buzdugan, din partea Societății Numismatice române, care au adus un ultim omagiu memo­riei acad. prof. Constantin Moisil. înhumarea a avut loc la cimitirul Belu. De la C. C. al U. T. M. şi Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romînă Comitetul Central al Uniunii Tine­retului Muncitor şi Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R.P.R­ a­­nunţă cu adîncă durere că la 17 oc­tombrie 1958 a încetat din viaţă to­varăşul Croicu Dumitru, membru su­pleant M C.C. a­l U.T.M., reprezen­tantul­ Uniunii Asociaţiilor Studen­ţilor din Republica Populară Romînă la Uniunea Internaţională a Studen­ţilor care întoreîndu-se în patrie de la Congresul U.I.S. ce s-a ţinut recent da Pekin şi-a pierdut viaţa intr-un ac­t vident de avion.

Next