Munca, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 4325-4350)

1961-10-20 / nr. 4341

CONGRESUL AL XXI-LEA AL PMS. Dezbaterile asupra rapoartelor prezentate de tovarășul N. S. HRUȘCIOV Ședințele din ziua de 19 octombrie MOSCOVĂ 19 (Agerpres). — TASS: La 19 octombrie, ora 10 dimi­neața, ora Moscovei, Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și-a reluat lucră­rile. In cadrul ședinței de dimineață au Început dezbaterile pe marginea Ra­portului de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. la cel de-al Luînd primul cuvîntul, P. N. DEMI­CEV, prim-secretar al Comitetului o­­rășenesc Moscova al P.C.U.S., a de­clarat că noul Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice con­stituie un cod al înțelepciunii mar­­xism-leninismului creator. El se dis­tinge prin profunzime științifică, prin indicarea concretă a căilor de con­struire­ a comunismului. După Congresul al XX-lea al P.C.U.S., a arătat vorbitorul, Uniunea Sovietică a parcurs un drum greu, dar glorios. A crescut prestigiul ei pe arena internațională. Umăr la u­­măr cu Uniunea Sovietică pășește puternica familie a țărilor socialiste. Referindu-se la progresul tehnic al industriei din Moscova, Demicev a arătat că pînă la sfîrșitul septenalu­­lui (1965) in capitala Uniunii Sovie­XXII-lea Congres și a Raportului cu privire la proiectul de Program al partidului, care au fost prezentate de Nikita Hrușciov în primele două zile ale lucrărilor Congresului, precum și pe marginea Raportului de activitate al Comisiei centrale de revizie. Ședința este prezidată de Leonid Brejnev, ti ce vor fi complet automatizate 75 de uzine și fabrici, peste 700 de sec­ții de producție. Anul acesta, indus­tria Moscovei va atinge, în ce pri­vește producția globală și producti­vitatea muncii, nivelul prevăzut pen­tru cel de-al patrulea an al septena­­lului. Luînd în continuare cuvîntul, NIKOLAI PODGORNII, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina, a declarat că Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., congresul constructorilor comunis­mului, va ocupa un loc remarcabil in istoria întregii mișcări comuniste. Conducătorul organizației de par­­­tid din Moscova a comunicat că da­torită creării unei puternice indus­trii de construcții a devenit posibilă accelerarea ritmului de construire a locuințelor la Moscova. In ultimii 10 ani volumul construcției de locuințe a sporit de 7 ori. In anul în curs la Moscova se vor construi locuințe cu o suprafață de peste 3 milioane m.p. „Nici un oraș din lume nu cunoaște un ritm simi­lar de construcții de locuințe“. Piotr Demnicev a declarat că colec­tivele întreprinderilor din Moscova propun inițierea unei întreceri co­muniste unionale. Această întrecere ar corespunde actualei etape a con­strucției comuniste. Delegații la Congres au primit cu aplauze pro­punerea moscoviților. întregul popor ucrainean aprobă fierbinte activitatea C.C. al P.C.U.S., în frunte cu Nikita Hrușciov, emi­nent activist de partid și de stat. Poporul ucrainean nu-și va precu­peți forțele pentru traducerea în via­(Continuare în pag. 5-a) Cuvîntul tovarășului P. N. Demicev Cuvîntul tovarășului Nikolai Podgornii Aspect din sală In timpul lucrărilor Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Telefoto : TASS—AGERPRES Comunism­ ce frumos sună acest cuvînt! L­a uzinele metalurgice de pompe și mașini agricole de lingă ha­lele Obor din Capitală, munca se desfășoară din plin... Totuși, dacă stai printre oameni, în momentele de răgaz,­­And se schimbă o piesă în strung sau cînd se așteaptă oala de turnare, prinzi firul unor discuții purtate cu însuflețire, în parte începute cu o zi în urmă sau porni­te chiar în acel moment. Subiectul îl constituie Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. prezentat de tovarășul N. S. Hrușciov la cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice. Difuzorii voluntari de presă sunt în aceste zile foarte solicitați, pretu­tindeni. Muncitorii vor să aibă cu­ mai repede ziarul ce aduce vești de la Congresul constructorilor societă­­ții comuniste. Încă dis-de-dimineață oamenii sorb slovele așternute în pa­ginile încă umede de cerneală ale ziarelor. Ei vor să afle cât mai re­pede noul pe care și-l propun să-l făurească oamenii sovietici. ...La ora 10, la un semnal anu­me, freamătul muncii scade treptat pentru 30 de minute. A început pauza. Am zăbovit lângă un grup format din trei strungari: Petre Barbeli, Ion Ghia și Petre Bunea. Tocmai termi­naseră de citit punctul: „Creșterea bunăstării poporului. Înflorirea știin­ței invățămîntului, literaturii și­ ar­tei“ din Capitolul „Intrarea Uniunii Sovietice în perioada construcției desfășurate a comunismului“. Ion Ghia, pare-se cel mai tînâr dintre ei, a început să vorbească: — Sînt fericit că fac parte din ge­nerația care peste două decenii va putea spune : Iată, prietenii noștri din Răsărit trăiesc în Comunism. Ce frumos sună acest cuvînt ! — Da, intervine și Petre Barbeli, o omenii sovietici pășesc avintat pe gnțț­ul comunismului. Au obținut cuceriri cu care se pot, pe drept cu­vînt, minări, invățămîntul este gra­tuit, ca și asistența medicală, șoma­jul este de domeniul trecutului... — La aceasta se mai poate adău­ga și creșterea vertiginoasă a pro­ducției, adaugă Petre Bunea. Comu­nismul nu poate fi conceput fără automatizarea și mecanizarea pe scară largă a producției. Or, după cum se vede, Uniunea Sovietică a obținut în acest sens strălucite suc­cese. Să nu uităm că astăzi realizea­ză 1/5 din producția industrială mondială, adică mai mult decit An­glia, Franța, Italia, Canada, Japonia, Belgia și Olanda luate la un loc. Iar după îndeplinirea planului septenal Uniunea Sovietică nu va mai avea nevoie decit de puțin timp pentru a depăși Statele Unite din punct de vedere economic.­­ Dar, U.R.S.S. a întrecut de-acum S.U.A. în privința volumului extrac­ției de minereu de fier și cărbune, la cocs, locomotive Diesel și electri­ce, țesături de lină, zahăr, unt și alte produse, spune din nou Ion Ghia. Discuții pe marginea Raportului prezentat de tovarășul N. S. Hrușciov se pot auzi pretutindeni. Lăcătușii din brigada lui Alexandru Moldo­­veanu și turnătorii lui Iancu Căpra­­­ru discutau ieri, în timpul pauzei, probleme privind situația internațio­nală și politica externă de pace a Uniunii Sovietice, politică bazată pe principiile nobile ale coexistenței pașnice. ...Iar seara, la școala serală din Mihai Bravu, dacă cineva s-ar fi a­­propiat, în timpul recreației, de strungarul Gheorghe Voicu, de ma­­trițerul Ion Ionescu și de lăcătușul Ion Carpen ar fi putut auzi o înflă­cărată discuție despre cum vor trăi oamenii sovietici în comunism. ti. A. MORARU ± A PISí • £ i —— OCTOMBRIE 1961 6 pagini 30 bani Anul XVIII - nr 4341 VINERI 20 Dau zor la însămînțări Profitînd de zilele însorite, mecani­zatorii din majoritatea gospodăriilor agricole de stat din regiunea Bucu­rești dau zor să sfîrșească însămînță­­rile de toamnă în perioada optimă. Pînă acum din planul însămînțărilor de toamnă al Trustului Regional Gostat București s-a realizat cca. 75 la sută. Unități ca G.A.S. Toporu, Fe­tești, Mereni și altele, fiind bine pre­gătite, au reușit să termine în între­gime muncile de însămînțări. Pentru grăbirea în continuare a în­­sămînțărilor, Trustul Regional a orga­nizat întrajutorarea între gospodării. Astfel unitățile fruntașe la însămîn­­țări, cum sînt Arsache, Giurgiu, Mînă­­stirea și altele, sprijină cu tractoare, semănători și discuitoare gospodăriile care mai au încă de însămînțat, cum sînt Ștorobăneasa, Asan-Aga, Buciu­­meni. (Coresp. „Munca") In aceste zile la gospodăria agri­colă de stat Corcova din raionul Stre­­haia lucrările agricole de toamnă sunt în toi. Colectivul de aci, folosind cu pricepere toate mijloacele mecanice, reușește ca odată cu recoltarea po­rumbului să pregătească terenul pen­tru însămînțarea păioaselor de toam­nă. O suprafață de 336 ha a și fost pregătită, însămințîndu-se pînă acum 35 ha cu grîu, 30 ha cu secară masă verde și 100 ha cu orz. Pentru obți­nerea unei producții mari în anul viitor, pe 366 ha a fost încorporată cantitatea de 120 tone îngrășăminte chimice și 140 tone îngrășăminte naturale. Colectivul de aici recoltea­ză în prezent și strugurii de masă și pentru vinificație. D. Constantinescu corespondent voluntar TELEGRAME Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a trimis lui Muhammed Zahir Șah, regele Afganistanului, cu ocazia ani­versării zilei sale de naștere, urmă­toarea telegramă : Cu ocaza aniversării zilei de naște­re a Majestății Voastre, exprim sin­cerele mele felicitări și calde urări de bine pentru Majestatea Voastră și pentru prosperitatea poporului afgan prieten. La această telegramă regele Afga­nistanului, Muhammed Zahir Șah, a trimis următorul răspuns : Mulțumind Excelenței Voastre pen­tru amabila telegramă de felicitare pe care ați binevoit să mi-o adresați cu ocazia aniversării zilei mele de naș­tere, vă exprim urările cele mai sin­cere pentru fericirea dv. personală și pentru prosperitatea poporului român. Imagini înălțătoare ale viitorului întregii omeniri Sînt bine cunos­cute eforturile bol­năvicioase pe care zeci de ani de-a­­rîndul le-au făcut și le fac MCă profeții orânduirii capitaliste, pro­rocind tot felul de neadevăruri despre societatea socialistă, despre viitorul omenirii — comunismul. Ba mai mult, ei se străduiesc în fel și chip — mîzgîlind tone de hîrtie, țipă cît pot la posturile lor de ra­dio în apărarea capitalismului mu­ribund. Cu alte cuvinte ei se opun dezvoltării logice a omenirii, vor să realizeze imposibilul. Dar viața, izbînzile istorice ale sistemului so­cialist vin și ilustrează însă, în mo­dul cel mai convingător de partea cui se află viitorul, cui îi este dat să făurească lumea de mîine. Aces­ta este proletariatul care are în fruntea lui partidele comuniste și muncitorești. Contururile luminoase ale socie­tății comuniste se întrevăd încă de pe acum în Uniunea Sovietică. Ele sînt reliefate cu claritate și expre­sivitate și spre mîndria noastră, în raportul­ amplu și analitic prezentat la Congresul al XXII-lea al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice de tovarășul N.S. Hrușciov. Cît de sublime, cît de edificatoare sînt cif­rele și faptele citate în raport, cifre și fapte care reflectă avîntul neîn­­tîlnit în­ istorie al economiei, știin­ței și culturii sovietice spre binele și fericirea omului. Pe plan mondial Uniunea Sovietică a întrecut S.U.A. nu numai în ce privește ritmul creș­terii producției, dar, în ultimii ani, și din punctul de vedere al sporului absolut al producției la multe din produsele cele mai importante. Satisfacerea necesităților materia­le și spirituale ale oamenilor este, după cum se arată în Raport, țelul suprem al P.C.U.S. Aceasta o expri­mă, printre altele, faptul că în Uni­unea Sovietică 3/4 din venitul na­țional se cheltuiește pentru satisfa­cerea nevoilor populației. In pre­zent Uniunea Sovietică ocupă pri­mul loc în lume privind volumul și ritmul construcțiilor de locuințe, fără a mai vorbi și de alte perspec­tive nu prea în­depărtate, imposi­bil de realizat de societatea capita­listă. „Scopul nos­tru măreț — sub­liniază tovarășul N. S. Hrușciov în Raport — se apropie tot mai mult și se vede de pe acum, în mod clar, culmea strălucitoare pe care, în viitorul apropiat, poporul sovietic va înălța steagul comunismului“.. Construirea comunismului în U.R.S.S., după cum se arată in a­­cest Raport istoric și în proiectul de Program pe care le dezbate Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.,­ deschide perspective uriașe pentru progresul întregii omeniri. Fiecare nou succes, fie pe plan economic, tehnico-științific sau cultural, spre acest nobil și apropiat țel — comu­nismul — ne umple de bucurie ini­mile nouă, ca și milioanelor de oameni de pe planeta noastră, pen­tru că în aceste realizări epocale ei văd imagini înălțătoare ale propriu­lui lor viitor, ale drumului pe care va păși inevitabil întreaga omenire. Prof. Univ. EUGEN FORA membru corespondent al Academiei R.P.R., decan al Facultății de Științe Naturale- Geografice a Universității Babeș-Bolyai — Cluj l Mihail Sadoveanu Din­ partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al R. P. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri al R.P.R. expri­mă durerea lor profundă cu prilejul încetării din viață a lui Mihail Sadoveanu. Strălucit om de cultură, marele scriitor al­ poporului ro­mân a creat în literatura noastră opere de valoare uni­versală. Patriot luminat și democrat convins, el a activat pe tă­râm obștesc și în viața noastră de stat. Mihail Sadoveanu a fost un militant de seamă în lupta pentru marea cauză a păcii, socialismului ți a prieteniei intre popoare, COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN A Încetat din viață cel mai mare artist al prozei romînești, scriitorul­­cetățean, legat prin toată ființa sa de idealurile cele mai înalte ale po­porului nostru, maestrul iubit și ve­nerat, Mihail Sadoveanu. S-a născut în ziua de 5 noiembrie 1880 într-o fa­milie modestă la Pașcani, tîrg de oameni umili și necăjiți, de atîtea ori e­­vocat în scrierile sale. Vădește din fragedă ti­nerețe o dragoste nemăr­ginită pentru lumea celor obidiți, ale căror sufe­rințe îndurate sub orîn­­duirea moșierimii burgheziei și a constituie principalul său izvor de inspirație. Debutează la începutul acestui veac, afirmîn­­du-se ca un scriitor de o excepțională forță. Cunoscător al vieții po­­porului, însuflețit de o concepție democratică, străbate neobosit satele și tîrgurile, ascultă pă­surile și suferințele oa­menilor simpli pe care le repovestește apoi cu o neegalată artă. Iubitor al literaturii clasice univer­sale, cititor pasionat al clasicilor ruși, despre ale căror opere a scris pa­gini minunate, Mihail Sa­doveanu se manifestă ca un adept al realismului în literatură. întreaga sa operă scri­să pînă la eliberarea ță­rii de sub jugul fascist este o cronică vie și e­­moționantă, plină de dra­goste pentru lumea celor exploatați și de ură în­verșunată împotriva ex­ploatatorilor. Cântăreț inspirat al plaiurilor țării, Mihail Sadoveanu a evocat cu nes­­fîrșită dragoste și măiestrie natura pa­triei, izvor de viață și pavăză a omu­lui asuprit de orinduirea burghezo­­moșierească. CONSILIUL DE STAT AL R.P.R. ★ ★ Academia Republicii Populare Romine, Ministerul Iovă­ a încetat din viață, în urma unei boli îndelungate și grele a țămîntulu­i și Culturii, Uniunea Scriitorilor și Comitetul la- marele scriitor, academicianul Mihail Sadoveanu, luptă­țional pentru Apărarea Păcii din R.P. Rom­ină anunță cu tot neobosit pentru înflorirea patriei noastre socialiste, adîncă durere că in ziua de 19 octombrie 1961, ora 9, pentru pace și înțelegere intre popoare. ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE MINISTERUL INVĂȚĂMÎNTULUI ȘI CULTURII UNIUNEA SCRIITORILOR COMITETUL NAȚIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN RAJL ★ ★ ★­Pătrunsă de un profund caracter pa­triotic, opera sa e mărturia unei sim­patii calde pentru toți asupriții, indi­ferent de originea lor națională. Mihail Sadoveanu este întemeietor dintre răzeși și boieri, încredin­țat că poporul este făuritorul istoriei. Povestirile sale din trecut sînt o pledoarie înflăcărată despre superiori­tatea poporului asupra moșierimii, o pledoarie convingătoare pentru drepturile țărănimii asu­pra pămîntului acaparat de boieri și arendași. Viața umilă și mizeră a micilor funcționari, ve­­getînd în tîrguri uitate („Locul unde nu s-a in­­tîmplat nimic“), oameni osîndiți la o viață lipsi­tă de perspective, i-a inspirat pagini pline de compasiune și de mîhni­­re pentru destinele unor ființe urgisite să-și mis­tuie energiile sub capi­talism. Maestru al limbii lite­rare, a folosit graiul viu al poporului, limba ba­ladelor și cronicilor. Sti­lul plastic, plin de sevă ca însăși natura pe care a iubit-o, constituie o înaltă școală de măies­trie artistică. Aceste neasemuite da­ruri, slujite de o înaltă conștiință cetățenească, democratică, au făcut ca opera sa să fie îndrăgită de popor, dar să și întâm­pine dușmănia înverșu­nată a fasciștilor, care nu o dată i-au ars scrie­rile în piețe publice. Imediat după 23 Au­gust 1944, Mihai Sado­veanu a intrat in primele rînduri ale luptătorilor pentru cauza poporului, pentru socialism, pentru pace, împletind în mod activitatea literară cu a­urul romanului istoric romînesc pe care l-a dus la o mare strălucire. In „Șoi­mii“, „Neamul Șoimăreștilor“, „Zo­­­dia Cancerului“, „Frații Jderi“, a des­cris aspecte ale luptei înverșunate exemplar omului de stat. La o vîrstă înaintată, bucurîn­­du-se de respectul întregului popos» (Continuare in pag. 6-a) CONSILIUL DE MINIȘTRI AL R.P.R. Blocurile noi, zvelte, Intr-un colorit viu, achirnd& neîncetat înfățișarea Aradului. Iată, in clișee, două din noile blocuri aflate in construcție In centrul orașului La Uzinele de utilaj chimic și petrolier — București un studiu: CONSUMUL DE METAL Privirea îți alunecă pe un produs, apoi pe altul. Piesele ce-l compun au fost bine chibzuite. La executarea lor s-a respectat întocmai procesul tehnologic de fabricație. In orele de experimentare utilajul sau agrega­tul funcționează perfect. Randamen­tul este cel dorit sau, mai bine zis, cel preconizat de constructori. Așa arată orice produs la data nașterii lui. Părăsind uzina în care a fost creat, agregatul respectiv își află locul acolo unde este destinat să serveas­că la obținerea altor produse... Aici, colectivul ce-l mînuiește se uită la el pa la un nou născut, îl cercetează și apoi... îl poftește la lucru. Așa își începe viața. Cei care i-au dat viață nu l-au ui­tat, îl vizitează la locul de muncă și-i studiază comportarea. Se infor­mează de la cei ce-l mînuiesc dacă sunt mulțumiți, dacă au constatat defecțiuni, dacă au cumva propuneri privind îmbunătățirea lui. Trec apoi în bibliotecă și încep răsfoirea lite­raturii tehnice. După aceea a dese­nelor și proiectelor. Creatorii s-au înarmat, cum s-ar zice. Durata pri­mului produs a suferit primele mo­dificări. A devenit mai ușoară și cu caracteristici tehnico-economice mai bune. Procedînd astfel în mod obișnuit, tehnicienii Uzinelor de utilaj chimic și petrolier din Capitală au ajuns la concluzia că este necesar ca pen­tru fiecare produs sau comandă să întocmească un plan de urmărire a posibilităților de reducere a greutății produsului. Aceste planuri consti­tuie, de fapt, o chemare adresată tu­turor muncitorilor și, îndeosebi, tu­turor tehnicienilor și inginerilor acestei întreprinderi, pentru a-și a­­duce aportul la reducerea greutății fiecărei piese, la obținerea unei pro­ducții calitativ superioare și la un preț de cost cît mai scăzut. . Sub îndrumarea organizației de partid, organele sindicale au mobi­lizat pe tehnicieni și ingineri, ca fiecare să contribuie la această ac­țiune. Pentru început, prin grija co­mitetului sindicatului, s-au organi­zat consfătuiri și consultații tehnice pe tema modernizării utilajelor fa­bricate în uzină. In consfătuirile de producție s-au pus în dezbatere po­sibilitățile reducerii consumului de metal, iar în grupele sindicale s-a ri­dicat problema necesității ca fiecare inginer și tehnician să studieze cît mai mult, pentru îmbogățirea cu­noștințelor profesionale, lucru indis­pensabil în condițiile actuale de dez­voltare impetuoasă a tehnicii. Acestea ar fi, în general, măsurile pregătitoare în cadrul acțiunii de descoperire a resurselor pentru redu­cerea continuă a consumului de me­tal. Pregătirea fiind făcută bine a dat și rezultate satisfăcătoare. Nu­mai în acest an s-a obținut în aceas­tă uzină o economie de peste 1.300 tone de metal. La serviciul tehnic Cel mai mult au realizat inginerii și tehnicienii de la serviciul tehnic. In primele 9 luni ale anului ei au înregistrat o economie de aproape 850 tone de metal. Colectivul de aici și-a îndreptat atenția în mai multe direcții. Pe prim plan a stat revizuirea proce­selor tehnologice. Un procedeu fo­losit a fost acela de aplicare a croi­rii raționale a tablei. Adică, din ace­eași foaie de tablă, printr-o așezare mai bună a șabloanelor, se decupea­ză mai multe piese, deșeurile redu­­cîndu-se simțitor. Datorită croirii ra­ționale a pieselor la cazanele de 10 și 50 de tone de abur pe oră, la co­loanele pentru rafinării și la altele, s-au economisit anul acesta 315 tone metal. Acțiunea de economisire nu s-a oprit aici. Deșeurile de tablă și din laminate nu mai iau drumul re­topirii, ele dovedindu-se utile la exe­cutarea unei game largi de piese mici. Acum piesele mici de la supra­­încălzitoare, colectoare, cadrul me­talic al cazanelor de 50 tone de abur pe oră, ca și o serie de piese de la unitățile de pompaj etc., se execută din aceste deșeuri. La magazie nu se mai cer materiale pentru astfel de piese. Numai prin aplicarea acestui procedeu s-au economisit 184 tone metal. Așa a luat naștere albumul de deșeuri (denumire dată de colec­­­­tivul serviciului tehnic acestei­­ ac­țiuni). O rezervă însemnată a constituit-o și reducerea adaosurilor de aprovi­zionare, acțiune care constă în mo­dul de a comanda materialul nece­sar. Experiența le-a arătat tovarăși­lor de aici că nu în toate cazurile trebuie ținut cont de dimensiunile generale STAS, care uneori au o to­leranță prea mare. Pentru evitarea risipei s-a trecut deci la comandarea materialului la dimensiunile absolut necesare. în acest fel, la executarea cazanelor și morilor de ciment s-a realizat în acest an o economie de 108 tone metal. Sunt doar cîteva din acțiunile în­treprinse de serviciul tehnic, la care un aport deosebit au adus inginerii Niculae Stere, Stan Lemnete, Ro­­ M. PRICA (Continuare in pag. 2-a) L

Next