Munca, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4559-4584)

1962-07-10 / nr. 4566

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAI Al SINDICATELOR DIN R. P. R. Culturi în mirişti pe suprafeţe mari! „Realizarea sarcinilor privind creş­terea importantă a numărului de a­­nimale, precum şi sporirea produc­ţiei de carne, lapte, lină, ouă — arăta tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în Raportul cu privire la încheierea co­lectivizării şi reorganizarea conduce­rii agriculturii, prezentat în aprilie a.c. la sesiunea extraordinară a Ma­rii Adunări Naţionale­­, este condi­ţionată in mod nemijlocit de dezvol­tarea considerabilă a bazei furajere“. Una din rezervele importante de sporire a producţiei de furaje este extinderea culturilor duble, în primul rînd a porumbului, îndeosebi pe te­renurile de pe care s-au recoltat mazărea şi cerealele păioase. Culti­varea furajelor în mirişte oferă mul­tiple avantaje. Pe această cale se a­­sigură o folosire mai intensivă a pă­­mîntului, iar furajele, care se reali­zează la un preţ de cost scăzut, pot fi date în hrana animalelor, ca masă verde, spre sfîrşitul verii şi începu­tul toamnei, sau pot fi însilozate. Plantele furajere cultivate în mirişte au un conţinut mai ridicat de sub­stanţe proteice, sunt de calitate mai bună. Marea majoritate a G.A.S. şi G.A.C. au prevăzut in planurile de producţie să realizeze, pe însemnate suprafeţe, culturi duble în mirişti. Dar cum se îndeplinesc aceste pre­vederi ? In G.A.S. Bărăganu, Fră­­ţileşti, Coicargeaua şi altele din regiunea Bucureşti, de exemplu, pe terenurile arate imediat după recol­tarea mazăre, sau păioaselor s-au însămînţat sute de hectare cu po­rumb pentru masă verde sau pentru însilozare. In alte gospodării de stat însă, cu condiţii asemănătoare, s-au însămînţat pînă acum suprafeţe destul de mici. Conducerile admi­nistrative şi comitetele sindicatelor din aceste unităţi au lăsat ca lucrările respective să se facă mai tîrziu şi nu concomitent cu recoltarea şi înma­­gazinarea cerealelor. Asemenea si­tuaţii se întîlnesc şi în numeroase G.A.S. şi G.A.C. din regiunile Olte­nia, Galaţi şi altele, unde, deşi s-au recoltat şi arat importante suprafeţe, nu s-a trecut la timp, cu toată grija, la însăminţarea culturilor duble in mirişti. Unii tehnicieni socotesc că cultu­rile duble in mirişti nu dau, în ge­neral, rezultate. Practica infirmă însă astfel de aprecieri. Anul trecut, G.A.S. Cocargeaua, din trustul Călă­raşi, a obţinut de pe o suprafaţă de 80 hectare cultivate cu porumb pentru siloz (în mirişte) dite 40.000 kg. la hectar, G.A.S. Iţcani, regiunea Suceava, G.A.S. Nocrich, regiunea Braşov, G.A.S. Sascut, regiunea Ba­cău, G.A.S. Ioşia, regiunea Crişana, şi altele au recoltat, de asemenea, în­tre 20.000—30.000 kg. furaje la hec­tar. In G.A.S. Gropeni, regiu­nea Galaţi, s-au strîns, de pe 200 hectare, cîte 12.000 kg. po­rumb masă verde în medie la hec­tar. Aceste exemple sînt suficiente pentru a demonstra ce mari posibili­tăţi avem de sporire a resurselor de furajare a animalelor. Principalul lucru pentru reuşita culturilor duble in mirişti este pre­gătirea terenului imediat după re­coltarea plantelor premergătoare. Orice întîrziere duce la pierderea unor cantităţi mari de apă din sol, face ca arătura să iasă bolovănoasă, seminţele nemaiputînd astfel găsi în pămînt condiţii bune pentru germina­re şi răsărire uniformă. Este de datoria inginerilor şi teh­nicienilor agronomi din fiecare uni­tate să ia toate măsurile în vederea însămînţării terenurilor planificate, pentru extinderea culturilor duble pe suprafeţe cît mai mari. In acest scop, conducerile administrative din G.A.S. şi S.M.T., cu sprijinul comite­telor sindicatelor, să mobilizeze me­canizatorii la eliberarea neîntîrziată a terenurilor de paie, la efectuarea unor arături de calitate, la însămîn­ţarea culturilor furajere în soluri bine pregătite. Ploile căzute în ulti­mul timp favorizează aceste lucrări. O serie de unităţi au avut culturi irigate. Terenurile irigate, eliberate de culturi, nu trebuie să rămînă des­coperite, nefolosite pînă la venirea toamnei. Cultura dublă pe aceste so­luri este obligatorie. Ea contribuie la înlăturarea tendinţei de sărătura­­re a solurilor, face ca amenajările pentru irigat să aibă o mai bună eficienţă. Atît la însăminţarea culturilor du­ble în terenuri neirigate cît şi în cele irigate, agronomii să ia măsuri ca lucrările ce se fac pe terenurile destinate însămînţării pentru obţi­nerea de furaje să fie făcute la un cît mai bun nivel calitativ. In unele locuri a plouat, în altele insă nu. Solul este, în general, us­cat. Cu toate acestea se poate lucra, în special pe terenurile care au fost cultivate cu mazăre. Important este să nu aşteptăm ploi, ci să aplicăm, în raport cu condiţiile pedo-climati­­ce, agrotehnica avansată. Potrivit recomandărilor Institutului central de cercetări agricole, arăturile pentru însăminţarea celei de-a doua culturi trebuie executate, indiferent de tipul de sol, la adîncimea la care nu se scot bulgări mari. In mod obligatoriu plugurile să lucreze în agregat cu grapa stelată, pentru sfărîmarea bul­gărilor mici, netezirea arăturilor și realizarea unui contact strîns între sol și resturile vegetale îngropate. Această lucrare poate fi făcută şi cu grapa cu discuri, punindu-se însă pe ea greutăţi în scopul asigurării unei adîncimi cît mai mari. Pentru o mă­­runţire mai bună a solului, acolo unde e necesar, e bine ca discuirea să se facă de două ori, unghiul de lucru al discurilor fiind înclinat la maximum. După însămînţare, terenul trebuie neapărat tăvălugit, spre a se grăbi răsărirea plantelor. Procedînd astfel fiecare unitate a­­gricolă socialistă care are sector zoo­tehnic dezvoltat îşi va putea asigura cantităţi mari de furaje în plus. Metode şi dispozitive de înaltă productivitate Preocupaţi de introducerea pe scară largă a tehnicii şi tehnologiei noi, muncitorii, inginerii şi tehni­cienii de la uzinele „1 Mai“-Ploieşti aplică cu succes în producţie noi metode şi dispozitive de înaltă pro­ductivitate. Bunăoară, filetarea la strung cu cuţite­ pieptene, confecţi­onate din material brut, metodă ce se aplică în secţia uzinaj, a permis îmbunătăţirea calităţii filetelor astfel încît acestea sunt capabile să reziste la presiuni de peste 600 atm. O altă realizare valoroasă este dis­pozitivul de degroşat dantura ro­ţilor conice pentru mese rotative, datorită căruia, cu acelaşi număr de maşini, se produc cu 20 la sută mai multe angrenaje. In acelaşi timp, în diferite secţii se manifestă un vădit interes pentru mecanizarea cît mai multor opera­ţiuni şi pentru modernizarea maşi­nilor. Spre exemplu, la secţia sape cu role se folosesc tot mai frecvent dispozitive pneumatice de prindere a pieselor în maşini care uşurează munca şi reduc timpul de pregă­tire a operaţiilor de prelucrare. De asemenea, s-au mai proiectat şi executat, pe scheletul unui strung, o mașină specială pentru prelucrat biela pompei Triplex, două dispo­­zitive-agregat pentru efectuarea danturilor la angrenajele de la mesele rotative. (Rep.) Strungarul Florea Popescu este unul dintre numeroşii fruntaşi in întrecerea socialistă din sectorul mecanic al uzinelor „Timpuri Noi“ din Capitală. El se evidenţiază pentru depăşirea lunară a normei în medie cu 10 la sută şi pentru buna calitate a lucrărilor pe care le execută. Foto : S. EMIL Anul XVIII-nr 4566 MARTI 10 IULIE 1962 4 pagini 20 bani -----------pro----------­ Prin sporirea indicelui de utilizare a masei lemnoase în cadrul unităţilor care aparţin Direcţiei Regionale a Economiei Fo­restiere Argeş, ca urmare a dotă­rii exploatărilor cu noi mecanisme şi utilaje, precum şi a extinderii sistemului organizării muncii în brigăzi complexe cu acord global, indicele de utilizare a masei lem­noase la fag a crescut de la 54,3, la 62,2, iar la stejar de la 68,7, la 71,6. Aceasta a determinat obţinerea peste plan a 48.000 metri cubi ma­terial lemnos şi a 4.520 metri cubi cherestea, iar valoarea producţiei globale dată în plus este de 10.936.000 lei. (Coresp. „Munca“) Asistenţa tehnica , permanenta şi calificată la locul de muncă Principala noastră sarcină actua­lă, a oţelarilor, reieşită din documen­tele celui de-al III-lea Congres al P.M.R., este de a ne însuşi produc­ţia de noi tipuri de oţeluri pentru rulmenţi, pentru utilajele destina­te industriei chimice şi celei petro­liere, de a îmbunătăţi calitatea o­­ţelului, în vederea reducerii greu­tăţii maşinilor. Un rol important in înfăptuirea ei îl avem noi, maiştrii, ca organi­zatori şi conducători nemijlociţi ai procesului de producţie. De la noi muncitorii aşteaptă un sprijin cît mai mare, o asistenţă tehnică com­petentă. Pentru a putea face faţă cu cinste acestei cerinţe e nece­sar să studiem, să ne pregătim ne­încetat, să fim la curent cu nou­tăţile tehnicii. Conducerea tehnico­­administrativă şi comitetul sindi­cal de secţie ne-au creat condiţii optime pentru a studia, pentru a ne pregăti, ca să putem îndeplini tot mai bine rolul ce-l avem. Bi­blioteca secţiei este mereu îmbogă­ţită cu cărţi şi reviste tehnice de specialitate, pe care le studiem în mod organizat, iar problemele care prezintă mult interes pentru pro­ducţia de noi tipuri de oţeluri le dezbatem împreună cu inginerii, după care trecem la rezolvarea lor practică, mai întîi prin încercări experimentale. Aşa am reuşit, în ultima perioadă, să elaborăm noi mărci de oţeluri necesare sapelor cu role pentru­ foraj, oţeluri rezistente pentru matriţe, oţeluri prin care am înlocuit parţial elementul „Nikel" şi să îmbunătăţim calitatea oţelului pentru rulmenţi şi pentru cilindri de laminor. In prezent noi facem încercări pentru elaborarea oţelu­lui fără oxidare şi rezultatele de pînă acum ne dau convingerea că în scurt timp vom ajunge să redu­cem şi mai mult rebuturile la tur­narea oţelului în lingotiere. Elaborarea oţelurilor superioare O datorie de căpetenie a maiştrilor şi tehnicienilor cere din partea noastră, a maiştri­lor, nu numai îmbogăţirea conti­nuă a cunoştinţelor tehnice, ci şi o conducere competentă a procesului tehnologic, în care scop trebuie să acordăm permanent muncitorilor o cît mai calificată asistenţă tehnică. Pentru aceasta, în secţia noastră au fost luate o serie de măsuri prin care s-a pus ordine în desfă­şurarea procesului de producţie, în aprovizionarea locurilor de muncă cu materiale şi în folosirea cadrelor tehnice. Ca urmare, noi, maiştrii am fost scutiţi de toate acele tre­buri mărunte pentru îndeplinirea cărora înainte trebuia să ne rupem de la activitatea de îndrumare şi sprijinire efectivă a muncitorilor de la cuptoare şi din hala de turnare. Un rol important în activitatea noastră îl are şi „sfatul maiştrilor“, organizat în fiecare sîmbătă de co­mitetul sindical de secţie şi condu­­cerea tehnico-administrativă a oţe­­lăriei. Cu acest prilej maiştrii, in­­ginerii-şefi de schimburi şi prim-to­­pitorii, analizează cum şi-au înde­plinit sarcinile avute în săptămîna respectivă privind conducerea pro­cesului tehnologic şi îndrumarea muncitorilor din echipele de care răspund. Tot cu această ocazie ni se aduc la cunoştinţă sortimentele de oţe­luri ce avem de produs în săptămî­na următoare, pe zile, cuptoare şi echipe şi îndatoririle concrete ce decurg din noile sarcini care revin fiecărui maistru în asigurarea des­făşurării normale a procesului de producţie. Astfel, putem acţiona o­­perativ, în primul rînd pentru a a­­sigura materialele necesare pe sor­timente de oţeluri, în aşa fel încît, o dată cu începerea elaborării unei şarje să fim în mijlocul topitori­lor şi turnătorilor spre a-i îndruma îndeaproape. Asistenţa tehnică la locul de mun­că nu constă numai în îndrumări. E necesar să se exercite şi un con­trol permanent asupra întregului mers al procesului tehnologic, alt­fel ar însemna a face treaba pe jumătate. De aceea obişnuim ca îna­inte de începerea încărcării cupto­rului să stăm de vorbă cu topitorii din echipa respectivă, să le arătăm ce fel de sortiment de oţel avem de elaborat, timpul afectat fiecărei faze a şarjei, regimul termic, can­tităţile de fero-aliaje necesare şar­jei etc. Totodată le atragem atenţia şi asupra neajunsurilor ce se pot ivi dacă instrucţiunile tehnologice nu sunt strict respectate. Apoi, în cursul elaborării oţelului, urmărim cu toată atenţia cum aplică topito­rii şi turnătorii îndrumările noas­tre tehnice şi intervenim imediat cînd constatăm abateri. In felul a­­cesta ajutăm nu numai la creşte­rea producţiei şi îmbunătăţirea ca­lităţii oţelului, ci şi la ridicarea con­tinuă a calificării oamenilor. Astăzi ne mîndrim cu faptul că în secţie au crescut mulţi munci­tori de nădejde ca cei din echipele prim-topitorilor Traian Iov, Niculae Feldea, Petru Bogdănescu şi mulţi alţii, cu ajutorul cărora, în prima jumătate a acestui an, am redus rebuturile cu 15 la sută sub limita admisă şi am dat peste sarcina pla­­nificată cca. 500 tone oţel de cali­tate superioară. Maiştrii din oţelăria noastră, con­ştienţi de însemnătatea rolului ce-l au în producţie, se pregătesc me­reu pentru a fi de cît mai mare fo­los în lupta pentru creşterea pro­ducţiei de oţeluri superioare nece­sare economiei socialiste. MATEI DEVIAN prim-maistru oţelar, oţelăria electrică Combinatul Siderurgic-Hunedoara Duminică de vară. Cald. Ca de obicei, mii de bucureşteni s-au îndreptat spre ştrandurile din oraş. In clişeu: aspect de la ştrandul Floreasca | Foto : A. STEFAN De la începutul anului, brigada nr. 8 condusă de cazangiul Tudor Pavel, se află în fruntea întrecerii socialiste care se desfăşoară în secţia I-a vagoane, din Atelierele de reparat material rulant din Ploieşti. Harnicii sudori şi cazangii din care e formată brigada au reuşit ca în luna iunie toate lucrările executate de el să fie de calitate bună. In clișeu , o parte din membrii brigăzii. Foto: ST. ALBESCU Complex de servire In cartierul Mehala din oraşul Timişoara s-a deschis recent un complex de servire a populaţiei. El cuprinde ateliere de croitorie pen­tru femei şi bărbaţi, pantofărie, fri­zerie, coafură, de reparat aparate de radio, ceasornicărie şi foto. Complexul este instalat intr-un bloc nou, iar încăperile lui sunt do­tate cu mobilier modern. (Coresp. „Munca“) In turneul pe care-l întreprinde în ţară, Ansamblul C.C.S., aflat acum în Ardeal, a prezentat o serie de spec­tacole în oraşele Arad, Baia Mare, Dej şi Reghin. Oamenii muncii din aceste localităţi au aplaudat cu multă însufleţire spectacolele, con­firmînd astfel succesul deplin al nou­­lui gen de spectacol creat şi pre­­zentat de acest colectiv artistic. Andrei Pompiliu Turneul Ansamblului de cîntece şi dansuri al C. C. S. r IN STAŢIUNILE DE PE LITORALUL MĂRII NEGRE festivalul filmului rom­înesc De la 2 la 7 iulie s-a desfăşurat în staţiunile de pe litoralul Mării Ne­gre festivalul filmului romînesc, or­ganizat pentru oamenii muncii veniţi la odihnă şi tratament şi pentru vi­zitatori de peste hotare. Festivalul a constituit un eveniment cultural deosebit, numărul spectatorilor ri­­dicîndu-se în aceste zile la peste 20.000. Au fost prezentate înainte de premiera oficială noile filme româ­­neşti „Celebrul 702“ şi „Omul de lin­gă tine“. La prezentare au participat şi unii din realizatori — actorii Silvia Po­­povici, Ion Dichiseanu şi Irina Pe­­trescu, regizorul Horia Popescu. Festivalul filmului românesc con­tinuă să se desfăşoare în cursul a­­cestei luni in staţiunile de pe Valea Prahovei şi Valea Oltului. (Agerpres). Expoziţia artiştilor amatori In holul mare al Palatului de cultură din Piteşti a fost deschisă o expoziţie cu lucrări ale elevilor şco­lii populare de artă din localitate. Ea cuprinde peste 230 picturi şi sculpturi, înfăţişînd aspecte ale con­strucţiei socialiste din ţara noastră. Printre autorii acestora sunt tâm­plarul Ion Popa, modelarul Nicolae Nica, dactilografa Tamara Tamian. (Coresp. „Munca") Harnicul colectiv de la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton Piteşti se preocupă in permanenţă de scurtarea timpului de execuţie a lucrărilor şi de reducerea preţului de cost. In clişeu , se asamblează un nou pod metalic MOSCOVA 9 (Agerpres). La 9 iulie, în Palatul Congreselor din Kremlin s-a deschis Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace. Peste 2.000 de delegaţi, observa­tori şi invitaţi din peste 100 de ţări s-au adunat în această uriaşă sală. Sunt reprezentanţi ai tuturor continentelor, oameni de toate ra­sele. Alături de cunoscuţi oameni de stat se află scriitori, oameni de ştiinţă, artişti, preoţi. La congres au sosit 120 de reprezentanţi ai or­ganizaţiilor de tineret din 35 de ţări — socialişti, membri ai organi­zaţiilor universitare, ţărani. Adunarea a fost convocată pe baze care permit ca la ea să parti­cipe toate organizaţiile şi persoanele ce se pronunţă pentru pace şi care pînă acum au considerat colaborarea ca fiind dificilă sau imposibilă. In spatele mesei prezidiului se află un panou enorm care reprodu­ce noul desen al lui Pablo Picasso, un porumbel al păcii deasupra unei grămezi de arme sfărîmate. în di­ferite limbi este scris : „Congresul mondial pentru dezarmare genera­lă şi pace". Congresul a fost deschis de cunos­cuta fruntaşă a vieţii publice din Chile, OLGA POBLETE, laureată a Premiului internaţional Lenin „Pen­tru Întărirea păcii între popoare". Am sosit aici pentru a exprima speranţele tuturor oamenilor din lume, a spus ea. în ultimele cîteva săptămîni s-au depus mari eforturi pentru a trimite la congres cele mai reprezentative delegaţii, a subliniat ea. Olga Poblete a declarat că sco­pul discuţiilor care vor avea loc la congres este de a găsi un mijloc cu ajutorul căruia voinţa popoarelor să poată fi transformată în fapte con­crete. Vorbitoarea a prezentat con­gresului propunerile cu privire la prezidiu şi la secretariat, adoptate în unanimitate de Comitetul de pre­gătire al congresului. Ea a arătat cu acest prilej că Comitetul internaţio­nal de pregătire a căutat ca în pre­zidiu să fie reprezentate toate ţări­le şi organizaţiile care luptă pentru pace.­­ Printre membrii prezidiului se află fruntaşi ai vieţii publice, bine­cunoscuţi în întreaga lume — JOHN BERNAL, preşedintele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii, RENATTO BITOSSI, preşedin­tele Federaţiei Sindicale Mondiale, ISABELLE BLUME (Belgia), JA­MES ENDICOTT (Canada), poetul Cuban NICOLAS GUILLEN, OS­TAP­OLUSKI (Polonia), D’ASTIER DE LA VIGERIE, EUGENIE COT­TON, PIERRE COTT din Franţa, KAORU YASUI (Japonia), ANTOI­NE TABET (Liban), RAMESVARI NEHRU (India), MAO DUN (R. P. Chineză), d-na SUBANDRIO (Indo­nezia), ANNA SEGHERS (R. D. Germană), CARLO LEVI (Italia), GORDON SCHAFFER (Anglia), WILLIAM MORROW (Australia), C. B. GOODLET (S.U.A.), scriitorii sovietici ILYA EHRENBURG, ALE­­XANDR KORNEICIUK, NIKOLAI TIHONOV, acad. MSTISLAV KEL­­DÎȘ. Din partea R. P. Romano a fost ales în prezidiu acad. MIHAIL RA­­LEA, conducătorul delegației, scrii­torul ION PAS, membru al dele­gaţiei, preşedintele Consiliului de Administraţie al Organizaţiei Inter­naţionale de Radio şi Televiziune a fost, de asemenea, ales în prezidiu. A fost aprobat de asemenea în u­­nanimitate Secretariatul congresului. Preşedinte al primei şedinţe a fost aleasă EUGENIE COTTON a cărei viaţă, după cum a arătat Poblete„ „este strîns legată de lupta activă şi consecventă pentru pacea şi securi­tatea popoarelor". Apoi a prezentat un raport prof. JOHN BERN­AL, preşedintele execu­tiv al Prezidiului Consiliului Mon­dial al Păcii.­­ în pag. 4-a [ Raportul prezentat de John­­­i Bernal şi cuvîntările rostite; [în şedinţele din dimineaţa şi ]­­ după-amiaza zilei de 9 iulie. ] La Palatul Congreselor din Kremlin s-a deschis Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace Omul este prieten al Omului Activitatea în secţi­ile Combinatului chi­mic din Tîrnăveni a încetat pentru o clipă. Muncitorii ascultă cu răsuflarea întretăiată vocea crainicului de la staţia de radioamplifica­re : — Viaţa a doi oa­meni, a doi muncitori din combinatul nostru este în pericol. Un ac­cident de circulaţie pe­trecut în faţa uzinei le-a provocat grave trauma­tisme. Trebuie făcu­tă imediat o transfuzie. Cei care vor să doneze sînge pentru salvarea celor două vieţi, să se prezinte de urgenţă la Ser­viciul Medico-Sanitar... Cît a trecut de la transmite­rea acestui apel? Zece minute, cel mult un sfert de oră, şi în faţa medicului de serviciu, 18 oameni îşi întindeau braţele, ofe­­rindu-şi sîngele lor. Alergaseră întru salvarea celor doi tovarăşi laboranta Florica Pop, sudorii Constantin Căpieneanu şi Ioan Popa, muncitorii Zeno Roşca şi Vasile Cosma, fraţii Aurel şi Gheorghe Popovici, şoferul Ale­xandru Palfi... Şi dacă nu s-ar fi auzit aceeaşi voce a crainicului, de data a­­ceasta străbătută de un accent­­ triumfător, că viaţa muncitorilor­­ accidentaţi este în afară de ori­­i­ce pericol, numărul donatorilor­­ s-ar fi adunat cu zecile. Fiind-­­­că spre serviciul medical se în­dreptau în mare grabă, din toate secţiile combinatului, alţi şi alţi muncitori. Frumuseţea morală a acestui gest nu are nevoie de adaosuri. El izvorăşte din trăsăturile noi sădite de partid poporului nos­tru, trăsături pline de umanitate şi dragoste faţă de aproapele tău. OMUL este prieten OMULUI. GH. PANT­AZI

Next