Munca, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4611-4636)
1962-09-16 / nr. 4624
Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Capitala patriei noastre cu delegaţia de partid a Republicii Democrate Germane Sîmbătă la amiază a sosit ln Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, face o vizită de prietenie in ţara noastră. Din delegaţie fac parte: Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor externe al R.D.G., preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afacerilor externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, şi Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.D.G. în R.P.R. Tovarăşul Walter Ulbricht este însoţit de tovarăşa Lotte Ulbricht, soţia sa. Aeroportul Băneasa era pavoazat festiv cu drapelele de stat ale R. D. Germane şi R.P. Române. Pe clădirea aerogării se aflau portretele tovarăşilor Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, în limbile romînă şi germană, urările „Bine aţi venit, oaspeţi dragi !“, „Trăiască prietenia frăţească dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană“. Pe aeroport se aflau un mare număr de reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile Bucureştiului, veniţi să salute sosirea în ţara noastră a înalţilor oaspeţi, erau de faţă tineri din R.D. Germană aflaţi la studii în ţara noastră. In întîmpinarea delegaţiei R.D. Germane au venit tovarăşii Gheorghe Gheorghiu - Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul aface(Continuare în pag. 3-a) Pe străzile Capitalei oaspefii sunt intîmpinaţi cu entuziasm Foto : P. COZIA Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu - Dej Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pămîntul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, in numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră in Republica Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă ţările şi popoarele noastre, în zilele ce le veţi petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele muncii pe care o desfăşoară cu abnegaţie poporul român în desăvîrşirea construcţiei socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă preţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Germană, în opera de construire a socialismului şi de întărire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste, duc cu consecvenţă o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale sub un strict control internaţional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romînă sprijină întrutotul iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea pe această bază a Berlinului occidental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea unităţii de nezdruncinat a puternicei comunităţi a ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană ! Trăiască familia frăţească a ţărilor socialiste ! Trăiască pacea in lumea întreagă ! începerea convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romme şi R. D. Germane In după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Palatul R. P. Romíné au început convorbirile dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romíné şi R. D. Germane. Din partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul industriei petrolului și chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române în R. D. Germană. Din partea R. D. Germane la convorbiri participă: Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al R. D. Germane, preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afacerilor externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Germane în R. P. Romînă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Aspect din timpul convorbirilor între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.P. Romíne şi R.D. Germane Anul XVIII—nr. 4624 DUMINICA 16 SEPTEMBRIE 1962 4 pagini 20 bani Cuvîntarea tovarăşului Walter Ulbricht Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, Dragi locuitori ai oraşului Bucureşti, Ingăduiţi-mi să vă transmit dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frăţesc în numele Partidului Socialist Unit din Germania, precum şi în numele tuturor partidelor unite în Frontul Naţional al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al populaţiei Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea ţelurilor şi luptei noastre. Puteţi fi siguri că această prietenie, această comunitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locuitori ai Bucureştiului, pentru primirea atît de însufleţită, ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanţii frumoasei şi glorioasei dv. capitale. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Române. Vă exprimăm mulţumirile noastre pentru această invitaţie la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea şi studia în timpul şederii noastre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colectivişti şi intelectualilor ţării dv. socialiste. Sîntem ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor întări şi intensifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcţiei socialiste în cele două ţări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv., dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forţelor păcii pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi în lumea întreagă. In această luptă are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german şi lichidarea situaţiei anormale, primejdioase, din Berlinul occidental, prin transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană, Republica Populară Romînă, precum și toate celelalte state socialiste — am prezentat propuneri (Continuare în pag. 3-a) Noi succese în întrecerea socialista * ★ ★ ★ Un harnic colectiv Cu angajamentul anual îndeplinit Măsurile, tehnico-organizatorice aplicate în procesul de producţie au dat posibilitate colectivului de muncitori de la uzina „Ciocanul“ din Nadrag să obţină lună de lună noi realizări în producţie, în perioada care a trecut din acest an au fost laminate in afara prevederilor de plan aproape 1.250 de tone de tablă finită sub 4 mm, s-au dat în plus peste 50 de tone de tablă zincată şi cositorită, 510 maşini de gătit „Vesta“, 70 maşini aragaz şi alte produse. De asemenea, a fost îmbunătăţită cu mult calitatea tablei, iar productivitatea muncii a crescut cu peste 5 la sută. M. Stoian învăţător Brigada de la forjă şi tratament termic din sectorul sculerie al uzinei metalurgice Colibaşi-Piteşti, a adus la cunoştinţa organizaţiei de bază şi comitetului sindicatului că angajamentul de economii pe întreg anul 1962 a fost îndeplinit. Faţă de cifra planificată de 59.000 Iei, colectivul brigăzii s-a angajat să realizeze economii în valoare de 80.000 lei. Printr-o organizare mai judicioasă a locului de muncă şi prin folosirea raţională a materialelor ei au reuşit să îndeplinească sarcinile cu 4 luni mai devreme, obţinîndu-se 97.000 lei economii. Ele sînt provenite de la materialele de bază şi auxiliare cît şi din autoreparaţiile cuptoarelor şi băilor făcute în timpul liber de muncitori. Numai la săruri diferite de călire s-au făcut economii în valoare de 13.100 lei, păcură pentru forjă în valoare de 5.240 lei, 1.000 lei la tablă de crom, nichel pentru vetre şi oale etc. în această întrecere s-au evidenţiat comunistul Konţ Emeric , şeful brigăzii, utemistul Nicolae Ciobanu şi călitorul de bază, Gheorghe Pupăză. Membrii brigăzii şi-au luat acum un nou angajament : pînă la sfîrşitul anului economiile să atingă cifra de 120.000 lei. Ion Stanciu tehnician -------0*0------ Folosind din plin capacitatea cuptoarelor Cantităţile sporite de cărbune cocsificabil pe care le-au primit peste plan de la minele din Valea Jiului au dat posibilitatea muncitorilor de la uzina de semicocs din Calan să folosească din plin capacitatea cuptoarelor şi să ridice productivitatea acestora cu 15 la sută faţă de realizările din anul trecut. In felul acesta ei au putut trimite mai multă materie primă pentru uzina cocso-chimică din Hunedoara, unde s-a produs, peste plan, de la începutul anului o cantitate de cocs metalurgic suficientă pentru topirea şi elaborarea a 15.000 de tone de fontă. Totodată, din subprodusele rezultate în procesul de cocsificare a cărbunelui s-a obţinut, printre altele, o cantitate de îngrăşăminte chimice cu care se pot fertiliza peste 50.000 ha. de teren. Au îndeplinit planul pe primele 9 luni Fabrica „9 Mai" din Turda Aplicînd cu succes în producţie o serie de măsuri tehnico-organizatorice, printre care folosirea cărămizilor Silica la bolţile cuptoarelor, înlocuirea plăcilor din lemn cu plăci din aluminiu, fixarea plăcilor superioare de tampon la piesele Kovo şi altele, colectivul de muncă al fabricii „9 Mai“ din Turda şi-a realizat cu 16 zile mai devreme planul producţiei globale şi planul fizic pe 9 luni. In această perioadă el a livrat peste prevederi peste 1000 tone cărămizi refractare. Totodată a fost depăşit şi planul de calitate, înregistrîndu-se aproape 1000 tone cărămizi refractare de calitatea I peste planul de calitate. La obţinerea acestor succese o importantă contribuţie au adus-o schimbul condus de maistrul Gheorghe Ciotlăuş, precum şi echipele conduse de Dumitru Moceanu şi Vasile Ciotlăuş. (Coresp. „Munca") deplinit pînă la 10 septembrie planul producţiei-marfă şi al producţiei globale pe primele 9 luni. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la această întreprindere sînt hotărîţi să realizeze cu mult înainte de termen planul pe întregul an, asigurînd astfel premisele îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1963. (Rep.) întreprinderea de carotaj și perforări-Ploiești... De la întreprinderea de carotaj şi perforări din Ploieşti am primit vestea că colectivul de muncă de aici a îndeplinit planul pe 9 luni din acestan înainte de termen. Operaţiile executate în schelele petroliere au contribuit direct la creşterea producţiei de ţiţei. Prin reducerea preţului de cost al lucrărilor au fost obţinute economii suplimentare faţă de plan în valoare de 1.375.000 lei, iar valoarea beneficiilor peste plan se ridică la 2.700.000 lei. (Coresp. „Munca") ...şi cea de plase şi unelte pescăreşti din Galaţi Comitetul sindicatului de la întreprinderea de plase şi unelte pescăreşti din Galaţi ne înştiinţează că colectivul de aici, desfăşurînd larg întrecerea socialistă, şi-a în Pentru şantierele de construcţii Colectivul întreprinderii „6 Martie“ din Timişoara desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru a pune la dispoziţia constructorilor din ţara noastră cît mai multe utilaje şi confecţii metalice. Pe primele 8 luni ale anului planul de producţie a fost depăşit cu aproape 6 la sută. Numai în luna august întreprinderea a livrat şantierelor de construcţii cîte 4 bucăţi schele metalice şi 18 tone utilaje (vagonete, macarale, transportoare) mai mult decît aveau sarcina de plan. Demn de remarcat este şi faptul că în urma preocupării pentru reducerea consumului de metal colectivul întreprinderii a economisit de la începutul anului peste 100 tone de ţeavă folosită la confecţia schelelor. De altfel valoarea economiilor băneşti înregistrate de întreprindere peste cea planificată însumează 1.446.000 lei. Totodată harnicul colectiv de muncă de aici a obţinut şi beneficii suplimentare de 752.000 lei. (Coresp. „Munca") Prima zi în noul an şcolar. Aspect de la şcoala elementară de 7 ani nr. 5 din Piteşti Cu flori şi bucurie pînă hăt departe, în Inima pădurilor. De sub poale de munte, de pe costişe, acolo unde sînt aşezate casele mofilor, se îndreaptă voioşi spre noua lor şcoală copiii. „Bobocii“, cei care vor urma clasa I-a în acest an, sînt aduşi de mină de elevii mai mari, cu cravate roşii prinse împrejurul gîtului. La intrare, învăţători şi profesori din satul Bucium conduc elevii în noile clase pe ale căror bănci sunt rînduite manuale şcolare, dăruite de partid şi guvern elevilor patriei din clasele—VII. Elevi, părinţi şi profesori sînt emoţionaţi. ...Se aud clinchete de clopoţel. In băncile noi, frumos aliniate, iau loc copiii. De la catedre, învăţătorii şi profesorii urează elevilor ani mulţi şi fericiţi, succese la învăţătură în noua şcoală, îi povăţuiesc să fie silitori, dîrzi, disciplinaţi. Aşa a început noul an şcolar in unul din satele ţării de piatră — după tradiţie — prin chemarea buciumelor, vrînd parcă satul să nu-şi dezmintă numele. Aşa a început poate chemarea spre lumină şi cultură, ca şi la Bucium, şi la Roşia Montană, şi la Mogoş, şi la Neagra, şi la Valea Barnii, şi în alte părţi unde copiii moţilor au păşit şi în această toamnă pragul noilor lor şcoli. Aşa au început noul an de învăţămînt, cu flori, cu bucurie, cu obrajii îmbujoraţi de emoţie. Şi încă numai în acest an, in raionul Cîmpeni s-au construit 47 săli de clasă, iar şcolile au fost înzestrate cu mobilier şi material didactic in valoare de D. SANDU (Continuare în pag. 3-a) Soarele s-a ridicat deasupra crestelor. In faţa noii şcoli a satului cinci fete îmbrăcate în costume pitoreşti aşteaptă un semnal. Deodată chemarea buciumelor lor se aude