Munca, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4611-4636)

1962-09-16 / nr. 4624

Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Capitala patriei noastre cu delegaţia de partid a Republicii Democrate Germane Sîmbătă la amiază a sosit ln Capitală delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Demo­crate Germane în frunte cu tova­răşul Walter Ulbricht, prim-secre­tar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Ger­mane, care, la invitaţia Comitetu­lui Central al Partidului Muncito­resc Romín, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, face o vizită de prietenie in ţara noastră. Din delegaţie fac parte: Bruno Leuschner, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al R.D.G., membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.S.U.G., mem­bru al Consiliului de Stat, dr. Lo­thar Bolz, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul afa­cerilor externe al R.D.G., preşedin­tele Partidului Naţional Demo­crat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, ad­junct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, prof. dr. Wolf­gang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzine­lor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta coo­perativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, şi Wilhelm Bick, ambasador extraordi­nar şi plenipotenţiar al R.D.G. în R.P.R. Tovarăşul Walter Ulbricht este în­soţit de tovarăşa Lotte Ulbricht, soţia sa. Aeroportul Băneasa era pavoa­zat festiv cu drapelele de stat ale R. D. Germane şi R.P. Române. Pe clădirea aerogării se aflau portre­tele tovarăşilor Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, în limbile ro­mînă şi germană, urările „Bine aţi venit, oaspeţi dragi !“, „Trăiască prietenia frăţească dintre Republi­ca Populară Romînă şi Republica Democrată Germană­­“. Pe aeroport se aflau un mare nu­măr de reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderile şi insti­tuţiile Bucureştiului, veniţi să sa­lute sosirea în ţara noastră a înal­ţilor oaspeţi, erau de faţă tineri din R.D. Germană aflaţi la studii în ţara noastră. In întîmpinarea delegaţiei R.D. Ger­mane au venit tovarăşii Gheorghe Gheorghiu - Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Chivu Stoi­ca, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălă­­jan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul aface­(Continuare în pag. 3-a) Pe străzile Capitalei oaspefii sunt intîmpinaţi cu entuziasm Foto : P. COZI­A Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu - Dej Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi tovarăşi membri ai dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pă­­mîntul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guver­nului Republicii Populare Romíne, in numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră in Republi­ca Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de ne­zdruncinat ce leagă ţările şi po­poarele noastre, în zilele ce le veţi petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele mun­cii pe care o desfăşoară cu abnega­ţie poporul român în desăvîrşirea construcţiei socialismului, înfăp­tuind neabătut Directivele Congre­sului al III-lea al Partidului Mun­citoresc Român pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă pre­ţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Partidului Socia­list Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica De­mocrată Germană, în opera de con­struire a socialismului şi de întă­rire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu ce­lelalte state socialiste, duc cu con­secvenţă o politică externă îndrep­tată spre salvgardarea păcii, mili­tează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării ge­nerale şi totale sub un strict con­trol internaţional, pentru regle­mentarea pe calea tratativelor a problemelor internaţionale litigioa­se. Republica Populară Romînă sprijină întrutotul iniţiativele Uni­unii Sovietice şi ale Republicii De­mocrate Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea pe această bază a Berlinului occi­dental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea unităţii de nezdruncinat a puternicei comuni­tăţi a ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte ne­încetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica De­mocrată Germană ! Trăiască familia frăţească a ţări­lor socialiste ! Trăiască pacea in lumea în­treagă ! începerea convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romme şi R. D. Germane In după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Palatul R. P. Romíné au început convorbirile dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romíné şi R. D. Germane. Din partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președin­tele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul industriei petrolului și chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române în R. D. Germană. Din partea R. D. Germane la convorbiri participă: Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al R. D. Ger­mane, preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afacerilor externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta Coo­perativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Germane în R. P. Romînă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Aspect din timpul convorbirilor între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.P. Romíne şi R.D. Germane Anul XVIII—nr. 4624 DUMINICA 16 SEPTEMBRIE 1962 4 pagini 20 bani Cuvîntarea tovarăşului Walter Ulbricht Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, Dragi locuitori ai oraşului Bucu­reşti, Ingăduiţi-mi să vă transmit dum­neavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frăţesc în nume­le Partidului Socialist Unit din Germania, precum şi în numele tu­turor partidelor unite în Frontul Naţional al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al populaţiei Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două po­poare ale noastre, comunitatea ţelu­rilor şi luptei noastre. Puteţi fi si­guri că această prietenie, această comunitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locuitori ai Bucureştiului, pentru primirea atît de însufleţită, ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv. pe repre­zentanţii frumoasei şi glorioasei dv. capitale. Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Române. Vă ex­primăm mulţumirile noastre pentru această invitaţie la care am răs­puns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem ve­dea şi studia în timpul şederii noas­­tre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colectivişti şi intelectua­lilor ţării dv. socialiste. Sîntem ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor întări şi inten­sifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al con­strucţiei socialiste în cele două ţări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv., dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tu­turor forţelor păcii pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice în­tre state cu orînduiri sociale dife­rite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi în lumea în­treagă. In această luptă are o în­semnătate deosebită încheierea Tra­tatului de pace german şi lichi­darea situaţiei anormale, primej­dioase, din Berlinul occidental, prin transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica Democrată Ger­mană, Republica Populară Romînă, precum și toate celelalte state so­cialiste — am prezentat propuneri (Continuare în pag. 3-a) Noi succese în întrecerea socialista * ★ ★ ★ Un harnic colectiv Cu angajamentul anual îndeplinit Măsurile, tehnico-organizatorice a­­plicate în procesul de producţie au dat posibilitate colectivului de mun­citori de la uzina „Ciocanul“ din Nadrag să obţină lună de lună noi realizări în producţie, în perioada care a trecut din acest an au fost laminate in afara preve­derilor de plan aproape 1.250 de tone de tablă finită sub 4 mm, s-au dat în plus peste 50 de tone de tablă zincată şi cositorită, 510 maşini de gătit „Vesta“, 70 maşini aragaz şi alte produse. De asemenea, a fost îmbunătăţită cu mult calitatea ta­blei, iar productivitatea muncii a crescut cu peste 5 la sută. M. Stoian învăţător Brigada de la forjă şi tratament termic din sectorul sculerie al uzinei metalurgice Colibaşi-Piteşti, a adus la cunoştinţa organizaţiei de bază şi comitetului sindicatului că angaja­mentul de economii pe întreg anul 1962 a fost îndeplinit. Faţă de cifra planificată de 59.000 Iei, colectivul brigăzii s-a angajat să realizeze eco­nomii în valoare de 80.000 lei. Printr-o organizare mai judicioasă a locului de muncă şi prin folosirea raţională a materialelor ei au reuşit să îndeplinească sarcinile cu 4 luni mai devreme, obţinîndu-se 97.000 lei economii. Ele sînt provenite de la materialele de bază şi auxiliare cît şi din auto­­reparaţiile cuptoarelor şi băilor fă­cute în timpul liber de muncitori. Nu­mai la săruri diferite de călire s-au făcut economii în valoare de 13.100 lei, păcură pentru forjă în valoare de 5.240 lei, 1.000 lei la tablă de crom, nichel pentru vetre şi oale etc. în a­­ceastă întrecere s-au evidenţiat co­munistul Konţ Emeric , şeful bri­găzii, utemistul Nicolae Ciobanu şi călitorul de bază, Gheorghe Pupăză. Membrii brigăzii şi-au luat acum un nou angajament : pînă la sfîrşitul anului economiile să atingă cifra de 120.000 lei. Ion Stanciu tehnician -------0*0------­ Folosind din plin capacitatea cuptoarelor Cantităţile sporite de cărbune coc­­sificabil pe care le-au primit peste plan de la minele din Valea Jiului au dat posibilitatea muncitorilor de la uzina de semicocs din Calan să folosească din plin capacitatea cup­toarelor şi să ridice productivitatea acestora cu 15 la sută faţă de reali­zările din anul trecut. In felul aces­ta ei au putut trimite mai multă materie primă pentru uzina cocso-chimică din Hunedoara, unde s-a produs, peste plan, de la începutul anului o cantitate de cocs metalur­gic suficientă pentru topirea şi ela­borarea a 15.000 de tone de fontă. Totodată, din subprodusele rezultate în procesul de cocsificare a cărbu­nelui s-a obţinut, printre altele, o cantitate de îngrăşăminte chimice cu care se pot fertiliza peste 50.000 ha. de teren. Au îndeplinit planul pe primele 9 luni Fabrica „9 Mai" din Turda Aplicînd cu succes în producţie o serie de măsuri tehnico-organi­­zatorice, printre care folosirea că­rămizilor Silica la bolţile cuptoare­lor, înlocuirea plăcilor din lemn cu plăci din aluminiu, fixarea plăci­lor superioare de tampon la pie­sele Kovo şi altele, colectivul de muncă al fabricii „9 Mai“ din Tur­da şi-a realizat cu 16 zile mai de­vreme planul producţiei globale şi planul fizic pe 9 luni. In această perioadă el a livrat peste preve­deri peste 1000 tone cărămizi re­fractare. Totodată a fost depăşit şi planul de calitate, înregistrîndu-se aproape 1000 tone cărămizi refrac­tare de calitatea I peste planul de calitate. La obţinerea acestor succese o importantă contribuţie au adus-o schimbul condus de maistrul Gheor­ghe Ciotlăuş, precum şi echipele conduse de Dumitru Moceanu şi Vasile Ciotlăuş. (Coresp. „Munca") deplinit pînă la 10 septembrie pla­nul producţiei-marfă şi al producţiei globale pe primele 9 luni. Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii de la această întreprindere sînt hotărîţi să realizeze cu mult îna­inte de termen planul pe întregul an, asigurînd astfel premisele înde­plinirii sarcinilor de plan pe 1963. (Rep.) întreprinderea de carotaj și perforări-Ploiești... De la întreprinderea de carotaj şi perforări din Ploieşti am primit vestea că colectivul de muncă de aici a îndeplinit planul pe 9 luni din acest­­an înainte de termen. O­­peraţiile executate în schelele pe­troliere au contribuit direct la creş­terea producţiei de ţiţei. Prin re­ducerea preţului de cost al lucră­rilor au fost obţinute economii su­plimentare faţă de plan în valoa­re de 1.375.000 lei, iar valoarea be­neficiilor peste plan se ridică la 2.700.000 lei. (Coresp. „Munca") ...şi cea de plase şi unelte pescăreşti din Galaţi Comitetul sindicatului de la în­treprinderea de plase şi unelte pes­căreşti din Galaţi ne înştiinţează că colectivul de aici, desfăşurînd larg întrecerea socialistă, şi-a în­ Pentru şantierele de construcţii Colectivul întreprinderii „6 Mar­tie“ din Timişoara desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru a pune la dispoziţia constructorilor din ţara noastră cît mai multe utilaje şi con­fecţii metalice. Pe primele 8 luni ale anului planul de producţie a fost depăşit cu aproape 6 la sută. Nu­mai în luna august întreprinderea a livrat şantierelor de construcţii cîte 4 bucăţi schele metalice şi 18 tone utilaje (vagonete, macarale, transportoare) mai mult decît aveau sarcina de plan. Demn de remarcat este şi faptul că în urma preocupă­rii pentru reducerea consumului de metal colectivul întreprinderii a e­­conomisit de la începutul anului peste 100 tone de ţeavă folosită la confecţia schelelor. De altfel va­loarea economiilor băneşti înregis­trate de întreprindere peste cea pla­nificată însumează 1.446.000 lei. Tot­odată harnicul colectiv de muncă de aici a obţinut şi beneficii suplimen­tare de 752.000 lei. (Coresp. „Munca") Prima zi în noul an şcolar. Aspect de la şcoala elementară de 7 ani nr. 5 din Piteşti Cu flori şi bucurie pînă hăt departe, în Inima păduri­lor. De sub poale de munte, de pe costişe, acolo unde sînt aşezate case­le mofilor, se îndreaptă voioşi spre noua lor şcoală copiii. „Bobocii“, cei care vor urma clasa I-a în acest an, sînt aduşi de mină de elevii mai mari, cu cravate roşii prinse împre­jurul gîtului. La intrare, învăţători şi profesori din satul Bucium conduc e­­levii în noile clase pe ale căror bănci sunt rînduite manuale şcolare, dăruite de partid şi guvern elevilor patriei din clasel­e—VII. Elevi, pă­rinţi şi profesori sînt emoţionaţi. ...Se aud clinchete de clopoţel. In băncile noi, frumos aliniate, iau loc copiii. De l­a catedre, învăţătorii şi profesorii urează elevilor ani mulţi şi fericiţi, succese la învăţătură în noua şcoală, îi povăţuiesc să fie sili­tori, dîrzi, disciplinaţi. Aşa a început noul an şcolar in unul din satele ţării de piatră — după tradiţie — prin chemarea buciumelor, vrînd parcă satul să nu-şi dezmintă numele. Aşa a în­ceput poate chemarea spre lumină şi cultură, ca şi la Bucium, şi la Roşia Montană, şi la Mogoş, şi la Neagra, şi la Valea Barnii, şi în alte părţi unde copiii moţilor au păşit şi în a­­ceastă toamnă pragul noilor lor şcoli. Aşa au început noul an de învăţă­­mînt, cu flori, cu bucurie, cu obrajii îmbujoraţi de emoţie. Şi încă numai în acest an, in raionul Cîmpeni s-au construit 47 săli de clasă, iar şcolile au fost înzestrate cu mobilier şi material didactic in valoare de D. SANDU (Continuare în pag. 3-a) Soarele s-a ridicat deasupra cres­telor. In faţa noii şcoli a satului cinci fete îmbrăcate în costume pi­toreşti aşteaptă un semnal. Deodată chemarea buciumelor lor se aude

Next