Munca, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4637-4662)
1962-10-10 / nr. 4644
Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Roadele instruirii şi îndrumării permanente Cu prilejul conferinţei sindicale pentru prezentarea dării de seamă şi alegerea noului comitet al sindicatului, care a avut loc în luna februarie la Trustul 1 Construcţii din Bucureşti, au fost relevate o seamă de metode bune, precum şi unele deficienţe în organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste. Astfel, pe unele şantiere ale trustului, consfătuirile de producţie organizate anul trecut nu au dezbătut problemele cele mai importante ale producţiei şi întrecerii socialiste, sarcinile de plan în unele cazuri au fost defalcate cu întîrziere pe loturi, brigăzi, echipe şi nu au fost asigurate toate condiţiile pentru ca muncitorii să-şi poată realiza integral angajamentele în întrecerea socialistă. In perioada care a trecut de la alegerea sa şi pînă în prezent, comitetul sindicatului de la Trustul Construcţii — orientîndu-se după hotărîrile adoptate de conferinţa sindicală şi îndrumat de biroul organizaţiei de bază P.M.R. — s-a străduit să înlăture lipsurile şi să exercite o conducere concretă, efectivă a întregii activităţi sindicale de pe şantiere, să controleze şi să ajute la faţa locului comitetele de secţie, în special în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste. De aceea, înarmarea activului sindical din comitetele sindicale de secţie şi grupele sindicale cu cunoaşterea problemelor ce le ridică organizarea şi buna desfăşurare a întrecerii socialiste au stat permanent in atenţia comitetului sindicatului. Un rol important în această direcţie l-a avut acţiunea de instruire, organizată de comitetul sindicatului, în aşa fel ca fiecare activist sindical din comitetele de secţie şi grupele sindicale să cunoască cum trebuie organizată întrecerea socialistă, cum se stabilesc fruntaşii şi toate celelalte probleme legate de buna desfăşurare a întrecerii socialiste. In primăvara acestui an, membri ai comitetului sindicatului, responsabili ai comisiilor pe probleme care au participat la instruirea organizată de Consiliul local al sindicatelor din Bucureşti au întocmit expuneri pe probleme, pe baza cărora s-a făcut instruirea comitetelor de secţie şi a activului din grupele sindicale şi comisiile pe probleme. Bineînţeles că un loc de seamă în cadrul acestei instruiri l-au ocupat sarcinile ce revin comitetelor sindicale de secţie şi organizatorilor de grupă sindicală în desfăşurarea întrecerii socialiste. Expunerile făcute au fost ilustrate cu exemple concrete din întreprindere, care evidenţiau experienţa bună cîştigată în întrecerea socialistă de unele comitete sindicale de secţie. Cei prezenţi la instruire au avut prilejul să cunoască, de pildă, multe lucruri interesante din experienţa acumulată de comitetele sindicale de secţie de la şantierele din str. Dr. Sion, Kirov şi altele în ce priveşte organizarea consfătuirilor de producţie, publicitatea, agitaţia vizuală în jurul întrecerii, cum se face extinderea experienţei fruntaşilor etc. Cu toate că expunerile — aşa cum am mai arătat — au fost făcute pe probleme, la fiecare din ele au asistat toţi membrii comitetelor de secţie şi delegaţii din grupele sindicale. Scopul urmărit prin aceasta a fost de a ajuta pe fiecare activist să cunoască toate problemele, să-şi poată aduce aportul la discutarea şi rezolvarea lor în colectiv, iar atunci cînd lipseşte organizatorul grupei sau unii membri din comitetul de secţie, ceilalţi să-i poată înlocui cu succes. In această instruire, care s-a făcut în lunile martie şi aprilie, noi am cuprins un număr de aproape 600 tovarăşi. Nu ne-am oprit însă aici. In planurile de muncă ale comitetului sindicatului am prevăzut reînstruirea periodică, pe grupuri de şantiere a activului sindical. De curînd, de pildă, au fost reinstruite comitetele sindicale de secţie de la şantierele Silozuri şi Progresul. Noi acordăm o mare importanţă acestui punct din plan, datorită specificului de muncă din sectorul nostru — necontenit se deschid şantiere noi, se schimbă formaţia de lucru de la un obiectiv sau altul, echipele de muncitori de anumite calificări după ce-şi termină sarcinile pe un şantier trec pe altul etc. Prin reinstruirea periodică care se face din trei în trei luni înarmăm activiştii noi cu o serie de cunoştinţe necesare despre obiectul muncii lor obşteşti, ajutăm activiştii vechi să-şi reîmprospăteze cunoştinţele şi să privească cu simţ de răspundere activitatea depusă de ei. Dar instruirea iniţială şi reinstruirea periodică a activului sindical nu constituie decît una din metodele prin care comitetul sindicatului îndrumă activitatea comitetelor sindicale de secţie şi a grupelor sindicale în toate domeniile şi, în special, în desfăşurarea întrecerii socialiste. In activitatea de zi cu zi intervin însă şi unele situaţii concrete, specifice locului respectiv de muncă. Tocmai de aceea, îndrumarea periodică prin instruire e completată cu ajutorul permanent acordat fiecărui comitet sindical de secţie în parte. Membrii comitetului sindicatului se ocupă fiecare de cîte un comitet sindical de secţie , urmăresc şi îndrumă activitatea sindicală desfăşurată pe şantier, participă la şedinţele comitetului sindical de secţie, la consfătuirile de producţie pe secţie etc. Mai mult, ei ajută la pregătirea consfătuirilor de producţie, consultă referatele ce vor fi puse în discuţia consfătuirii şi contribuie la îmbunătăţirea lor. In acest an, membrii comitetului sindicatului Gh. Toma, Gh. Chiţu, P. Dumitrescu, Gh. Zaharia, ing. V. Vlaiculescu, Gh. Pisanu şi alţii au îndrumat permanent şi operativ comitetele sindicale de secţie de la Baza de aprovizionare, şantierele Progresul, Porţelanul, F.R.B. 1 şi F.R.B. 2 etc. în îmbunătăţirea organizării întrecerii socialiste. Membrii comitetului sindicatului, desfăşurîndu-şi activitatea în secţii, au posibilitatea să cunoască în mod concret situaţia de pe şantiere, informează comitetul sindicatului ca el să poată interveni la timp. Astfel, participînd la pregătirea consfătuirilor de producţie din lunile iunie şi iulie la şantierul „Filimon Sîrbu", tovarăşul Gh. Chiţu a constatat următoarele : aici sarcinile de plan nefiind defalcate şi comunicate din vreme, membrii de sindicat nu aveau o bază reală pentru luarea angajamentelor în întrecerea socialistă. Această constatare a fost adusă la cunoştinţa comitetului sindicatului, care a convocat o consfătuire a activului sindical şi conducerii tehnicoadministrative de pe şantier. Cu acest prilej s-au dezbătut deficienţele semnalate, iar conducerea întreprinderii s-a angajat să vegheze ca defalcarea sarcinilor de plan, aprovizionarea locurilor de muncă şi ţinerea evidenţei realizărilor în producţie să se facă la timp. Comisiile pe probleme de pe lîngă comitetul sindicatului îşi aduc aportul din plin la cunoaşterea cerinţelor activităţii sindicale de la fiecare loc de muncă şi fac propuneri pentru îmbunătăţirea muncii. Cu ajut torul comisiei pentru problemele în- trecerii socialiste, de exemplu, comitetul sindicatului a studiat în primăvară care este sistemul de urmărire şi comparare a rezultatelor în întrecerea socialistă folosit pe şantierele noastre. In urma acestui studiu, constatările făcute au fost discutate în cadrul unei consfătuiri , cu preşedinţii comitetelor de secţie , şi şefii de şantier, cu care prilejul de comun acord cu conducerea trus tului — s-a hotărît introducerea unor grafice simple dar concrete de urmărire a întrecerii care să permită compararea rezultatelor în raport cu angajamentele luate, îmbunătăţirea stilului de muncă al comitetului sindicatului a avut ca urmare îmbunătăţirea simţitoare a activităţii sindicale desfăşurate pe şantiere, reflectată în rezultatele obţinute în producţie. A crescut numărul obiectivelor recepţionate la terminare cu calificativele „excepţional“ şi „foarte bine“, printre ele aflîndu-se pavilionul central al Expoziţiei realizărilor economiei naţionale, o serie de silozuri, centrul şcolar, spaţiile comerciale Brăila şi altele. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea peste faptul că mai există şi cîteva şantiere unde munca sindicală nu se ridică încă la nivelul cerinţelor (de exemplu şantierul Fabricii de ciocolată), ceea ce înseamnă că noi nu am reuşit să îndrumăm şi să ajutăm aşa cum trebuie comitetele de secţie de pe aceste şantiere. Lucrul acesta ne-am propus să-l facem în perioada imediat următoare. In acest scop, noi vom sprijini mai mult aceste comitete sindicale de secţie. Pentru ca metodele de muncă ale comitetelor sindicale de secţie fruntaşe, care au obţinut succese, să devină un bun al tuturor, vom organiza întîlniri între activiştii sindicali de pe diferite şantiere. Sîntem convinşi că în felul acesta vom reuşi să îmbunătăţim activitatea sindicală pe toate şantierele de construcţii. FRANCISC ŞTERN secretarul comitetului sindicatului de la Trustul 1 Construcţii — Bucureşti Raioane cineficate In satele Găneasa, Sălătruc, Valea Mare, Budeşti, Prundeni şi Vîlsăneşti din regiunea Argeş s-au dat în folosinţă anul acesta noi unităţi cinematografice. De la începutul anului şi pînă în prezent reţeaua cinematografică sătească a regiunii Argeş a crescut cu încă 80 unităţi. Astfel, în prezent satele raioanelor Muscel, Drăgăneşti-Olt şi Piteşti sunt complet cineficate. (Coresp. „Munca") 00-In cinstea fruntaşilor în producţie Consiliul local al sindicatelor din Giurgiu a organizat zilele acestea în sala Casei de cultură „I. L. Caragiale“ un interesant program artistic Închinat fruntaşilor în producţie din întreprinderile din localitate. Şi-au dat concursul ansamblul coral al Casei de cultură, formaţiile reunite de dansuri de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă", I.O.I.L. „Steagul Roşu” şi fabrica de conserve „Fructonul", orchestra de muzicuţe de la Şantierul Naval Giurgiu şi alte formaţii artistice. Dumitru Dobre normator tehnolog MUNKA Zilnic, la biblioteca sindicatului şantierului naval din Galaţi vin să împrumute cărţi zeci de muncitori din întreprindere. La dispoziţia lor stau peste 22.000 de volume, ziare, reviste etc. Foto : ST. ALBESCU Să încheiem anul cu un bilanţ cît mai bogat (Urmare din pag. l-a ediţiilor necesare desfăşurării ritmice a procesului de producţie, neînfăptuirea întocmai şi la timp a planului de măsuri tehnico-organizatorice. Unele greutăţi au fost create şi datorită faptului că in unele întreprinderi o parte din producţie nu a fost nominalizată la timp, iar planurile de cooperare nu au fost respectate întocmai. Uzina ,,1 Mai" Ploieşti, de pildă, a întîmpinat greutăţi în realiizarea planului datorită nerespectării obligaţiilor de cooperare de către Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte, Uzina metalurgică Bacău şi altele. Uzinele „Vulcan“-Bucureşti nu au primit comenzi în trimestrul III de la întreprinderea ,,Neptun“-Cîmpina, Uzina mecanică Timişoara etc. De asemenea, nu în toate întreprinderile s-a urmărit darea la timp în funcţiune a investiţiilor. In perioada care a mai rămas este foarte important ca C.R.S. şi C.L.S. să dea un sprijin mai substanţial întreprinderilor rămase în urmă, ajutîndu-le în rezolvarea acestor probleme, astfel ca pînă la sfîrşitul anului să intre în rîndul întreprinderilor ce-şi îndeplinesc cu cinste planul şi angajamentele anuale luate în întrecerea socialistExperienţa întreprinderilor care şi-au îndeplinit în mod exemplar sarcinile de plan arată că sunt persibilităţi reale ca planul şi angajamentele în întrecere să fie îndeplinite Se cere însă mai multă grijă şi preocupare din partea organelor administrative şi sindicale pentru crearea unor condiţii optime şi sprijinirea efectivă a muncitorilor în realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Pînă la sfîrşitul anului mai sunt încă trei luni de zile. Sînt luni hotărîtoare pentru realizarea integrală a tuturor indicilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Organele sindicale sunt chemate ca, sub conducerea organizaţiilor de partid, să lupte cu hotărire pentru a traduce în viaţă indicaţiile date de plenara Consiliului Central al Sindicatelor ce a avut loc în luna mai, a- c. Dovedind mai multă preocupare pentru buna desfăşurare a întrecerii socialiste, ele nu trebuie să scape din vedere nici o clipă faptul că planul trebuie îndeplinit la toţi indicii. Este necesar ca în întreprinderi, la fiecare secţie şi loc de muncă organele sindicale să sprijine conducerile administrative în luarea unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente pentru respectarea întocmai a procesului de producţie, pentru introducerea şi extinderea pe scară largă a tot ceea ce este nou şi avansat în tehnică, astfel încît, o dată cu creşterea producţiei, să se asigure şi sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. Dovedind mai multă preocupare pentru orientarea elanului muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor spre descoperirea şi valorificarea rezervelor interne existente în fiecare secţie, la fiecare loc de muncă, folosind mai bine mijloacele cultural-educative ce le au la îndemînă, organizînd acţiuni concrete care să ducă la extinderea experienţei înaintate şi a iniţiativelor apărute în întrecerea socialistă, comitetele sindicatelor pot aduce o reală contribuţie la realizarea înainte de termen a planului şi angajamentelor luate. Pe baza cunoaşterii situaţiei reale din fiecare întreprindere, consiliile regionale şi locale ale sindicatelor vor trebui să dovedească mai multă grijă pentru sprijinirea întreprinderii lor rămase în urmă. Cu ajutorul comisiilor economice şi al grupelor pe ramuri, ele sunt chemate să studieze experienţa valoroasă a întreprinderilor fruntaşe, iniţiativele în întrecerea socialistă, metodele înaintate de muncă şi să le extindă pe plan local şi regional. Să muncim astfel încît fiecare colectiv să întîmpine cea de a 15-a aniversare a Republicii cu un bilanţ cît mai bogat, creîndu-se în felul acesta premisele înfăptuirii sarcinilor de plan pe anul 1963. Cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Greci, colectivişti din comuna Vişina, regiunea Argeş, au terminat de însămînţat întreaga suprafaţă planificată cu grîu. In clişeu , tractoriştii din brigada condusă de Dumitru Muşat, fruntaşă în întrecerea socialistă, execută această lucrare pe ultimele hectare. Foto : P. ANDREI Semanînd la timp şi de calitate obţinem recol In anul agricol 1961—1962, unitatea noastră a cultivat cu grîu 2.000 hectare. De pe această suprafaţă s-a realizat o medie pe hectar mai mare cu 450 kg decît s-a planificat, tona de boabe fiind obţinută la un preţ de cost mai mic cu 117 lei decît s-a prevăzut. Din cultura griului se realizează un beneficiu de 3.000.000 lei. Toate aceste succese se datoresc conştiinciozităţii cu care au lucrat mecanizatorii şi brigadierii, străduinţei depuse pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, preocupării permanente a conducerii gospodăriei şi comitetului sindicatului pentru îndrumarea şi sprijinirea oamenilor la aplicarea corectă, în complex şi diferenţiat, a agrotehnicii avansate, specifice culturii griului. Dezvoltarea succeselor obţinute este în prezent preocuparea majoră a colectivului nostru de muncă. Cu toţii sîntem animaţi de dorinţa ca în anul viitor să realizăm recolte de grîu şi mai mari decît pînă acum. In acest sens valorificăm din plin experienţa pozitivă acumulată, urmărim îndeaproape respectarea recomandărilor Consiliului Superior al Agriculturii privind cultura griului de toamnă pentru anul agricol 1962—1963. Ce-am întreprins noi pentru a se însămînța grîul la timp și de calitate? In primul rînd s-au stabilit din vreme solele pe care urmează a se cultiva grîul. In unitatea noastră, o mare parte din grîu se cultivă după mazăre, grîu, borceag, ovăz și porumb pentru siloz. După porumb boabe se cultivă peste 260 hectare. Terenurile de pe care s-au recoltat culturile timpurii au fost arate în vară la 30—35 cm, creîndu-se astfel plantelor posibilitatea să-şi trimită rădăcinile, după substanţe nutritive, la adîncimi mai mari. Cu 20—22 zile înainte de însămînţare aceste terenuri au fost din nou arate la 18—20 cm. în funcţie de planta premergătoare şi de analizele de laborator, pămîntul a fost fertilizat cu îngrăşăminte chimice date la arătura de vară sau înainte de semănat (cîte 300—400 kg superfosfat la hectar). Propria noastră experienţă ne-a arătat că semănatul griului în perioada optimă, într-un pat germinativ cît mai bun şi la adîncime corespunzătoare condiţiilor de climă, determină obţinerea unor sporuri mari de recoltă. Iată cîteva exemple chiar din unitatea noastră. Pe o parcelă repartizată brigăzii conduse de Ion Şerban de la secţia „Sălcioara“, unde grîul s-a semănat între 28 septembrie şi 10 octombrie, la un nivel calitativ superior, s-a realizat o producţie mai mare cu 730 kg la hectar decît pe o altă parcelă însămînţată între 20—28 octombrie, cu acelaşi soi, de către brigadierul Ion David din secţia „I. L. Caragiale“. Pe 203 hectare, unde grîul s-a semănat într-un teren bine mărunţit, la adîncime de 8 cm., brigadierul Milu Iordache a realizat o recoltă mai mare cu 650 kg decît media la hectar obţinută de către Ion Şerban pe o parcelă de 59 hectare, unde solul nu a fost lucrat bine, potrivit cerinţelor agrotehnicii avansate. Ca astfel de diferenţe de recoltă să fie reduse, conducerea gospodăriei, cu sprijinul comitetului sindicatului, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a antrenat pe toţi şefii de secţii şi brigadierii să participe la schimburile de experienţă şi instructajele organizate în unitatea noastră, consacrate generalizării metodelor agrotehnice avansate la cultura griului şi îndeosebi cunoaşterii temeinice a tehnicii semănatului de calitate. Acest lucru a fost repetat şi cu mecanizatorii, instructajele cu ei fiind urmate de demonstraţii practice. Pentru ca ritmul şi calitatea lucrărilor agricole să fie corespunzătoare, s-au luat măsuri în scopul mai bunei folosiri a capacităţii maşinilor, organizîndu-se schimbul II pe un număr mai mare de tractoare. Tractoriştilor li s-au repartizat dinainte parcelele pe care vor semăna, mărindu-se astfel simţul răspunderii personale faţă de lucrările efectuate. La unele secţii, în urma unor propuneri făcute de comitetul sindicatului, s-au îmbunătăţit condiţiile de cazare a oamenilor şi de servire a hranei la cantine. O deosebită atenţie acordăm pregătirii şi insămînţării terenurilor cultivate mai înainte cu porumb boabe. Spre a nu se pierde timp preţios, conducerea gospodăriei, împreună cu comitetul sindicatului, a mobilizat muncitorii la recoltarea grabnică a porumbului, în primul rînd de pe parcelele destinate culturii griului. Cocenii au fost strînşi cu operativitate şi transportaţi de pe locuri spre a se crea posibilitate tractoarelor să intre imediat la arat. Suprafeţele care au fost cultivate cu porumb sînt arate cu pluguri fără coroană. Pentru ca patul germinativ să fie bun, mecanizatorii sfărîmă bolovanii cu tăvălugi netezi, grei, și prin discuiri repetate de 3—4 ori. Gospodăria şi-a asigurat la timp întregul stoc de seminţe, numai din soiuri de mare productivitate, care în condiţiile noastre dau cele mai bune rezultate. Toată sămînţa a fost tratată cu Aldrin, pentru a se preveni atacul dăunătorului Zabrus. Insămînţarea se face la peste 8 cm adîncime, cu semănători bine reglate, în agregat cu grapa cu lanţ, tăvălugi de lemn şi grape de mărăcini- De ce aşa ? Pentru că în condiţii de secetă e necesară o cît mai bună punere în contact a seminţelor cu solul. Atunci cînd la o brigadă sau la alta se observă nerespectări ale normelor de lucru stabilite, brigadierii, cu concursul organizatorilor de grupă sindicală, pun în dezbaterea unor consfătuiri operative de producţie aceste deficienţe, determinînd în acest fel pe toţi cei care nu ţin seama de cerinţele agrotehnicii să le respecte pe viitor cu rigurozitate. Propunerile făcute de mecanizatori în ce priveşte asigurarea fiarelor de plug ascuţite, a operativităţii în transportarea seminţelor şi înlăturării unor defecţiuni ivite la maşini, ca de altfel toate propunerile aduse la cunoştinţa conducerii gospodăriei de comitetul sindicatului sau direct de şefii secţiilor, noi ne străduim să le rezolvăm cu maximum de urgenţă. Uscăciunea îngreunează, ce-i drept, lucrările. Dar mecanizatorii noştri, în frunte cu Alexandru Colan, Gheorghe Dinoc, Zamfir Ghinea şi mulţi alţii, nu-şi precupeţesc eforturile pentru a însămînţa grîul în cele mai bune condiţiuni. Ritmul cu care se însămînţează ne permite să arătăm că unitatea noastră va termina semănatul griului înainte de 20 octombrie. Semănînd la timp, la un nivel calitativ corespunzător, avem convingerea că şi în anul viitor colectivul nostru de muncă va încheia întrecerea socialistă cu rezultate bune şi va livra fondului centralizat al statului cantităţi sporite de cereale marfă, la un preţ de cost mai redus decît pînă acum. Ing. ŞTEFAN ZAINEA , director G.A.S. „I. L. Caragiale“, regiunea Bucureşti Uuniversitatea muncitoreasca In preajma deschiderii cursurilor La Fabrica de încălţăminte pentru bărbaţi din Timişoara activitatea de producţie se desfăşoară din plin. Colectivul întreprinderii se străduie să îndeplinească cu cinste angajamentele luate în întrecerea socialistă pe acest an, iar realizările obţinute pînă acum confirmă că aici cuvîntul dat este respectat întocmai. Comitetul sindicatului are în permanenţă în atenţia sa organizarea unor acţiuni eficace care să vină în mod direct în sprijinul participanţilor la întrecere. In acelaşi timp, comitetul sindicatului se preocupă şi de celelalte probleme ale activităţii sindicale care, în ultimă instanţă, contribuie tot la bunul mers al muncii în întreprindere. Acum, de pildă, se îngrijeşte de pregătirea deschiderii cursurilor universităţii muncitoreşti. Noul an va fi al şaptelea de cînd în întreprindere funcţionează această universitate. In acest răstimp, numeroşi muncitori şi funcţionari au avut posibilitatea să-şi îmbogăţească nivelul de cunoştinţe de cultură generală şi profesională, ceea ce i-a ajutat în îndeplinirea cu mai mult succes a sarcinilor ce le reveneau. Muncitoarea Ana Lacatoş de la croit, toarăşul Gheorghe Ancuţa de la tăl-spait, sînt numai cîţiva dintre absolvenţii universităţii care, datorită cunoştinţelor acumulate, se numără azi printre oamenii de nădejde ai fabricii. De curînd, au fost discutate într-una din şedinţele comitetului măsurile ce trebuie luate pentru deschiderea în condiţii bune a noului an de învăţămînt. Lectorii care vor preda disciplina tehnicoprofesională au şi fost stabiliţi. Din rîndul acestora fac parte inginerulşef al întreprinderii, Ion Boia, inginerii Edelia Zimţanu şi Elisabeta Vodă de la serviciul tehnic, Dan Denbinski, şeful serviciului plan, şi Liviu Tamaş, mecanic-şef. Mai toţi au predat şi anul trecut. A fost alcătuit, de asemenea, colectivul de conducere al universităţii care cuprinde tovarăşi competenţi, cu dragoste faţă de misiunea încredinţată. Totodată, comitetul a fixat şi încăperea unde se vor desfăşura cursurile universităţii, îngrijindu-se de amenajarea ei. Paralel cu aceasta, în grupele sindicale se desfăşoară înscrierile de cursanţi. Printre cei care şi-au exprimat dorinţa să frecventeze cursurile universităţii se numără muncitoarele Elena Floca, Iosif Schmidt, Miha Rozgony, Petru Hustig şi mulţi alţii. Avîndu-se în vedere faptul că faţă de anul trecut se prevede o creştere a numărului cursanţilor, comitetul sindicatului a indicat ca la staţia de amplificare să se popularizeze în mod susţinut această acţiune. De asemenea, în secţii s-a trecut la afişarea disciplinelor specifice unei universităţi muncitoreşti, urmînd ca oamenii să-şi spună părerea asupra celor pe care ar dori să le urmeze. Această consultare se face şi individual, cu prilejul înscrierii cursanţilor. De altfel, preferinţele sunt în general cunoscute de pe acum. Cei mai mulţi vor să audieze prelegeri de socialism ştiinţific, astronomie şi, bineînţeles, consultaţii pe probleme tehnice. Comitetul sindicatului se va îngriji în mai mare măsură ca la lecţii să se folosească un bogat material didactic (hărţi, planşe, diapozitive etc.). De asemenea, pentru cursanţi vor rula la cinematograful sindical deschis zilele acestea filme adecvate problemelor cuprinse în programa analitică, vor fi organizate vizite în grup la muzee, expoziţii etc. (Coresp. „Munca") CINEMATOGRAFE FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC : Republica, yl Mai; DRUMURI DESPĂRŢITE rulează la cinematografele: Magheru, I. C. Frimu, Alex. Sahia; CARTIERUL^^VISELOR : V. Alecsandri, Bucureşti, Flacăra,, A VENITURILE LUI HUCKLEBERRY FINN : Elena Pavel, înfrăţirea între popoare, B. Delavrancea; O VIAŢĂ : Tineretului, V. Roaită : PACE NOULUI VENIT : Lumina , O INTIMPLARE EXTRAORDINARĂ (ambele serii) : Central : PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — dimineaţa : 13 Septembrie ; ŞAMPANIE ŞI MELODII — după-amiază : 13 Septembrie; Mioriţa, Libertăţii ; CHEIA — IGNORANTUL ÎNVĂŢA — VREAU SA ŞTIU TOT nr. 22 rulează la cinematograful Timpuri Noi ; START CÂTRE NECUNOSCUT rulează la cinematograful Maxim Gorki ; FRUNZE ROŞII : Cultural DRUM DE INCERCARE : Gh. Doja, Floreasca, G. Coşbuc , CIND VINE DRAGOSTEA rulează la cinematograful Alex. Popov; ZBOARĂ COCORII : 8 Martie ALARMA PE INSULĂ Griviţa : FOC ÎN LINIA A DOUA : Constantin David : LAZARILLO DE , TORMES : Unirea: G. Bacovia : SOARE ŞI UMBRA: T. Vladimirescu ; NUMAI O GLUMA : Munca : UN PUMN DE NOTE — cinemascop: Popular : ÎMPOTRIVA ZEILOR : Arta ; DARCLEE : Moşilor ! ALEXANDR NEVSKI : ‘ Donca Simo ? 713 CERE ATERIZAREA : 10 Februarie ; ACORD FINAL : M. Eminescu ! VINTUL SUDULUI: Ilie Pintilie: SOARTA UNUI OM ; 8 Mai ; OMUL CU DOUA FETE: Luceafărul: FRAȚII KOMAROV — VÎNĂTOAREA DE LUPI : Olga Bander FANTOMELE DIN SPESSART : Drumul serii ; 49 DE ZILE ÎN PACIFIC : 30 Decembrie ; URME TĂCUTE rulează la cinematograful Aurel Vlaicu ; ANUL 1918 rulează la cinematograful Victoria. ~o®oRADIO JOI 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL I : 5,30 Lecţia de gimnastică. 6,07 Melodii distractive. 7,00 Buletin de ştiri. 7,30 Sfatul medicului . Durerile de cap şi cauzele lor. 8,08 Melodii populare româneşti. 9,25 Concert de muzică uşoară. 10,00 Fragmente din opera „Flautul fermecat" de Mozart. 11,05 • Concert simfonic. 12,00 Cîntece de dragoste şi jocuri populare romîneşti 13,10 Arii şi duete de mare popularitate din operete. 14,30 Muzică uşoară romîneascâ. 15,45 Piese simfonice. 16,15 VORBEŞTE MOSCOVA ! 17,10 Cîntece de compozitorii sovietici Muradeli şi Novikov. 17.30 Muzică uşoară. 18,00 Muzică populară romînească. 19,00 Jurnal de întrecere. 19,15 Program muzical pentru fruntaşi în producţie din industrie. 20,35 Muzică de dans. 21,30 Muzică din operete. 22,50 Muzică de dans. PROGRAMUL II . 12,15 Din creaţia romînească, de operă în anii puterii populare. 13,25 Muzică uşoară de compozitori sovietici. 14,10 Fantezii de estradă. 15,30 Uverturi, dansuri şi coruri din operete. 16,10 ,,Spre noi victorii, conduşi de partid“ — emisiune de cîntece. 17,00 Piese pentru pian de Chopin. 18,05 Formaţii romîneşti de muzică uşoară. 18,45 Să învăţăm limba rusă cîntînd. 19,00 Formaţii artistice de amatori. 19,50 Muzică de dans. 20,40 Muzică populară romînească din Banat. 22,00 Scene din opere. 23,10—24 Ciclul „George Enescu compozitor". oro- TELEVIZIUNE MIERCURI 10 OCTOMBRIE 17:00 EMISIUNEA PENTRU CLUBURILE DIN ÎNTREPRINDERI. Din cuprins : Telejurnalul săptămînii. Despre valorificarea superioară a resurselor naturale. Dicţionar tehnico-economic : „Normarea muncii“. Oameni obişnuiţi. O carte din bibliotecă : „Doamna cu căţelul" de A. P. Cehov. Muzică uşoară. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Paul Ghenţer. Solişti: Elena Simionescu, Gabriel Gheorghiu, Doina Hoadrea. 19:00 Emisiunea pentru sate, în încheiere : Sfaturi pentru telespectatori, buletin de ştiri şi buletin meteorologic. Coop. „Munca“ Invalizi ORADEA Str. Sevastopol nr. 11 Produce și livrează pe bază de comenzi ferme următoarele produse de calitate superioară : — Geamantane din material plastic — Geamantane diferite martini și ghiozdane școlare din pinza — Perii de frecat din pir — Perii pentru lustruit din pai — Cordoane pentru femei din material plastic — Umeraşe din sîrmă nichelata ptr. bărbaţi şi femei — Scaune sport şi pliante — Agăţătoare cu 5 şi 3 braţe — Druchete cu şildiuri pentru uşi şi ferestre din aluminiu — Capace din aluminiu de diferite dimensiuni — Cazane din oţel şi aluminiu de 35 litri . Ferastraie pentru crengi GARANTĂM CALITATEA PRODUSELOR ! şi la celelalte reviste social-literare şi ilustrate sovietice pentru anul 1963. Abonamentele se primesc la oficiile şi factorii poştali, difuzorii de presă din întreprinderi şi instituţii. Abonaţi-va din timp la revistele: „KROKODIL“, „OGONEOC“, „SOVETSKAIA JENSCINA”, „SOVETSKII SOIUZ”, „RABOTNITA”, „KRESTIANKA”, „KULTURA I JIZNII”, „SOVETSKII EKRAN”, „SOVETSKII FILM“