Munca, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4637-4662)

1962-10-10 / nr. 4644

Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Roadele instruirii şi îndrumării permanente Cu prilejul conferinţei sindicale pentru prezentarea dării de seamă şi alegerea noului comitet al sindica­tului, care a avut loc în luna febru­arie la Trustul 1 Construcţii din Bucureşti, au fost relevate o seamă de metode bune, precum şi unele de­ficienţe în organizarea şi desfăşu­rarea întrecerii socialiste. Astfel, pe unele şantiere ale trustului, consfă­tuirile de producţie organizate anul trecut nu au dezbătut problemele cele mai importante ale producţiei şi întrecerii socialiste, sarcinile de plan în unele cazuri au fost defal­cate cu întîrziere pe loturi, brigăzi, echipe şi nu au fost asigurate toate condiţiile pentru ca muncitorii să-şi poată realiza integral angajamentele în întrecerea socialistă. In perioada care a trecut de la alegerea sa şi pînă în prezent, comi­tetul sindicatului de la Trustul­­ Construcţii — orientîndu-se după hotărîrile adoptate de conferinţa sindicală şi îndrumat de biroul orga­nizaţiei de bază P.M.R. — s-a stră­duit să înlăture lipsurile şi să exer­cite o conducere concretă, efectivă a întregii activităţi sindicale de pe şantiere, să controleze şi să ajute la faţa locului comitetele de secţie, în special în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste. De aceea, înarmarea activului sindical din comitetele sindicale de secţie şi grupele sindicale cu cunoaşterea problemelor ce le ridică organizarea şi buna desfăşurare a întrecerii so­cialiste au stat permanent in atenţia comitetului sindicatului. Un rol important în această direc­ţie l-a avut acţiunea de instruire, organizată de comitetul sindicatului, în aşa fel ca fiecare activist sindical din comitetele de secţie şi grupele sindicale să cunoască cum trebuie or­ganizată întrecerea socialistă, cum se stabilesc fruntaşii şi toate cele­lalte probleme legate de buna des­făşurare a întrecerii socialiste. In primăvara acestui an, membri ai comitetului sindicatului, responsabili ai comisiilor pe probleme care au participat la instruirea organizată de Consiliul local al sindicatelor din Bucureşti au întocmit expuneri pe probleme, pe baza cărora s-a făcut instruirea comitetelor de secţie şi a activului din grupele sindicale şi comisiile pe probleme. Bineînţeles că un loc de seamă în cadrul acestei instruiri l-au ocupat sarcinile ce revin comitetelor sindicale de secţie şi organizatorilor de grupă sindicală în desfăşurarea întrecerii socialiste. Expunerile făcute au fost ilustrate cu exemple concrete din întreprin­dere, care evidenţiau experienţa bună cîştigată în întrecerea socialistă de unele comitete sindicale de secţie. Cei prezenţi la instruire au avut prilejul să cunoască, de pildă, multe lucruri interesante din experienţa acumulată de comitetele sindicale de secţie de la şantierele din str. Dr. Sion, Kirov şi altele în ce priveşte organizarea consfătuirilor de pro­ducţie, publicitatea, agitaţia vizuală în jurul întrecerii, cum se face ex­tinderea experienţei fruntaşilor etc. Cu toate că expunerile — aşa cum am mai arătat — au fost făcute pe probleme, la fiecare din ele au asis­tat toţi membrii comitetelor de secţie şi delegaţii din grupele sindicale. Scopul urmărit prin aceasta a fost de a ajuta pe fiecare activist să cunoască toate problemele, să-şi poată aduce aportul la discutarea şi rezolvarea lor în colectiv, iar atunci cînd lipseşte organizatorul grupei sau unii membri din comitetul de secţie, ceilalţi să-i poată înlocui cu succes. In această instruire, care s-a făcut în lunile martie şi aprilie, noi am cuprins un număr de aproape 600 tovarăşi. Nu ne-am oprit însă aici. In planurile de muncă ale comite­tului sindicatului am prevăzut re­­înstruirea periodică, pe grupuri de şantiere a activului sindical. De curînd, de pildă, au fost rein­­struite comitetele sindicale de secţie de la şantierele Silozuri şi Progresul. Noi acordăm o mare im­portanţă acestui punct din plan, da­torită specificului de muncă din sec­torul nostru — necontenit se deschid şantiere noi, se schimbă formaţia de lucru de la un obiectiv sau altul, echipele de muncitori de anumite ca­lificări după ce-şi termină sarcinile pe un şantier trec pe altul etc. Prin reinstruirea periodică care se face din trei în trei luni înarmăm ac­tiviştii noi cu o serie de cunoştinţe necesare despre obiectul muncii lor obşteşti, ajutăm activiştii vechi să-şi reîmprospăteze cunoştinţele şi să privească cu simţ de răspundere activitatea depusă de ei. Dar instruirea iniţială şi reinstrui­rea periodică a activului sindical nu constituie decît una din metodele prin care comitetul sindicatului în­drumă activitatea comitetelor sindi­cale de secţie şi a grupelor sindicale în toate domeniile şi, în special, în desfăşurarea întrecerii socialiste. In activitatea de zi cu zi intervin însă şi unele situaţii concrete, specifice locului respectiv de muncă. Tocmai de aceea, îndrumarea periodică prin instruire e completată cu ajutorul permanent acordat fiecărui comitet sindical de secţie în parte. Mem­brii comitetului sindicatului se ocu­pă fiecare de cîte un comitet sin­dical de secţie , urmăresc şi îndrumă activitatea sindicală desfăşurată pe şantier, participă la şedinţele comi­tetului sindical de secţie, la consfă­tuirile de producţie pe secţie etc. Mai mult, ei ajută la pregătirea consfătuirilor de producţie, consultă referatele ce vor fi puse în discuţia consfătuirii şi contribuie la îmbună­tăţirea lor. In acest an, membrii comitetului sindicatului Gh. Toma, Gh. Chiţu, P. Dumit­rescu, Gh. Za­­haria, ing. V. Vlaiculescu, Gh. Pisa­nu şi alţii au îndrumat permanent şi operativ comitetele sindicale de secţie de la Baza de aprovizionare, şantierele Progresul, Porţelanul, F.R.B. 1 şi F.R.B. 2 etc. în îmbună­tăţirea organizării întrecerii socia­liste. Membrii comitetului sindicatului, desfăşurîndu-şi activitatea în secţii, au posibilitatea să cunoască în mod concret situaţia de pe şantiere, in­formează comitetul sindicatului ca el să poată interveni la timp. Astfel, participînd la pregătirea consfătui­rilor de producţie din lunile iunie şi iulie la şantierul „Filimon Sîrbu", tovarăşul Gh. Chiţu a constatat ur­mătoarele : aici sarcinile de plan nefiind defalcate şi comunicate din vreme, membrii de sindicat nu aveau o bază reală pentru luarea angaja­mentelor în întrecerea socialistă. Această constatare a fost adusă la cunoştinţa comitetului sindicatului, care a convocat o consfătuire a acti­vului sindical şi conducerii tehnico­­administrative de pe şantier. Cu acest prilej s-au dezbătut deficien­ţele semnalate, iar conducerea în­treprinderii s-a angajat să vegheze ca defalcarea sarcinilor de plan, aprovizionarea locurilor de muncă şi ţinerea evidenţei realizărilor în producţie să se facă la timp. Comisiile pe probleme de pe lîngă comitetul sindicatului îşi aduc apor­tul din plin la cunoaşterea cerinţe­lor activităţii sindicale de la fiecare loc de muncă şi fac propuneri pen­tru îmbunătăţirea muncii. Cu ajut­­ torul comisiei pentru problemele în-­­ trecerii socialiste, de exemplu, co­mitetul sindicatului a studiat în primăvară care este sistemul de ur­mărire şi comparare a rezultatelor­­ în întrecerea socialistă folosit pe şantierele noastre. In urma acestui studiu, constatările făcute au fost discutate în cadrul unei consfătuiri , cu preşedinţii comitetelor de secţie , şi şefii de şantier, cu care prilej­u­l de comun acord cu conducerea trus­­­ tului — s-a hotărît introducerea unor grafice simple dar concrete de urmărire a întrecerii care să per­mită compararea rezultatelor în raport cu angajamentele luate, îmbunătăţirea stilului de muncă al comitetului sindicatului a avut ca urmare îmbunătăţirea simţitoare a activităţii sindicale desfăşurate pe şantiere, reflectată în rezultatele ob­ţinute în producţie. A crescut nu­mărul obiectivelor recepţionate la terminare cu calificativele „excep­ţional“ şi „foarte bine“, printre ele aflîndu-se pavilionul central al Expoziţiei realizărilor economiei naţionale, o serie de silozuri, centrul şcolar, spaţiile comerciale Brăila şi altele. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea peste faptul că mai există şi cîteva şantiere unde munca sindicală nu se ridică încă la nivelul cerinţelor (de exemplu şantierul Fa­bricii de ciocolată), ceea ce în­seamnă că noi nu am reuşit să în­drumăm şi să ajutăm aşa cum tre­buie comitetele de secţie de pe aceste şantiere. Lucrul acesta ne-am propus să-l facem în perioada ime­diat următoare. In acest scop, noi vom sprijini mai mult aceste comi­tete sindicale de secţie. Pentru ca metodele de muncă ale comitetelor sindicale de secţie fruntaşe, care au obţinut succese, să devină un bun al tuturor, vom organiza întîlniri în­tre activiştii sindicali de pe diferite şantiere. Sîntem convinşi că în felul acesta vom reuşi să îmbunătăţim activitatea sindicală pe toate şanti­erele de construcţii. FRANCISC ŞTERN secretarul comitetului sindicatului de la Trustul 1 Construcţii — Bucureşti Raioane cineficate In satele Găneasa, Sălătruc, Valea Mare, Budeşti, Prundeni şi Vîlsă­­neşti din regiunea Argeş s-au dat în folosinţă anul acesta noi unităţi cinematografice. De la începutul a­­nului şi pînă în prezent reţeaua ci­nematografică sătească a regiunii Argeş a crescut cu încă 80 unităţi. Astfel, în prezent satele raioanelor Muscel, Drăgăneşti-Olt şi Piteşti sunt complet cineficate. (Coresp. „Munca") ­0­0-In cinstea fruntaşilor în producţie Consiliul local al sindicatelor din Giurgiu a organizat zilele acestea în sala Casei de cultură „I. L. Ca­­ragiale“ un interesant program ar­tistic Închinat fruntaşilor în produc­ţie din întreprinderile din localitate. Şi-au dat concursul ansamblul coral al Casei de cultură, formaţiile reunite de dansuri de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă", I.O.I.L. „Steagul Roşu” şi fabrica de conserve „Fruc­­tonul", orchestra de muzicuţe de la Şantierul Naval Giurgiu şi alte for­maţii artistice. Dumitru Dobre normator tehnolog MUNKA Zilnic, la biblioteca sindicatului şantierului naval din Galaţi vin să împrumute cărţi zeci de muncitori din întreprindere. La dispoziţia lor stau peste 22.000 de volume, ziare, reviste etc. Foto : ST. ALBESCU Să încheiem anul cu un bilanţ cît mai bogat (Urmare din pag. l-a e­­diţiilor necesare desfăşurării ritmice a procesului de producţie, neînfăp­­tuirea întocmai şi la timp a planului de măsuri tehnico-organizatorice. Unele greutăţi au fost create şi da­torită faptului că in unele întreprin­deri o parte din producţie nu a fost nominalizată la timp, iar planurile de cooperare nu au fost respectate în­tocmai. Uzina ,,1 Mai" Ploieşti, de pildă, a întîmpinat greutăţi în realii­zarea planului datorită nerespectării obligaţiilor de cooperare de către Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte, Uzina metalurgică Bacău şi altele. Uzinele „Vulcan“-Bucureşti nu au primit comenzi în trimestrul III de la întreprinderea ,,Neptun“-Cîmpi­­na, Uzina mecanică Timişoara etc. De asemenea, nu în toate întreprin­derile s-a urmărit darea la timp în funcţiune a investiţiilor. In perioada care a mai rămas este foarte important ca C.R.S. şi C.L.S. să dea un sprijin mai substanţial în­treprinderilor rămase în urmă, aju­­tîndu-l­e în rezolvarea acestor pro­bleme, astfel ca pînă la sfîrşitul a­­nului să intre în rîndul întreprinde­rilor ce-şi îndeplinesc cu cinste pla­nul şi angajamentele anuale luate în întrecerea socialist­Experienţa întreprinderilor care şi-au îndeplinit în mod exemplar sarcinile de plan arată că sunt per­sibilităţi reale ca planul şi anga­jamentele în întrecere să fie înde­plinite Se cere însă mai multă grijă şi preocupare din partea organelor administrative şi sindicale pentru crearea unor condiţii optime şi sprijinirea efectivă a muncitorilor în realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Pînă la sfîrşitul anului mai sunt încă trei luni de zile. Sînt luni hotă­­rîtoare pentru realizarea integrală a tuturor indicilor de plan şi a angaja­mentelor luate în întrecerea socia­listă. Organele sindicale sunt che­mate ca, sub conducerea organizaţii­lor de partid, să lupte cu hotărire pentru a traduce în viaţă indicaţiile date de plenara Consiliului Central al Sindicatelor ce a avut loc în luna mai­, a- c. Dovedind mai multă pre­ocupare pentru buna desfăşurare a întrecerii socialiste, ele nu trebuie să scape din vedere nici o clipă fap­tul că planul trebuie îndeplinit la toţi indicii. Este necesar ca în între­prinderi, la fiecare secţie şi loc de muncă organele sindicale să sprijine conducerile administrative în luarea unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente pentru respectarea întocmai a procesului de producţie, pentru in­troducerea şi extinderea pe scară largă a tot ceea ce este nou şi a­­vansat în tehnică, astfel încît, o dată cu­ creşterea producţiei, să se asigure şi sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. Dovedind mai multă preocupare pentru orientarea elanului muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor spre descoperirea şi valorificarea rezerve­lor interne existente în fiecare sec­ţie, la fiecare loc de muncă, folo­sind mai bine mijloacele cultural-e­ducative ce le au la îndemînă, orga­­nizînd acţiuni concrete care să ducă la extinderea experienţei înaintate şi a iniţiativelor apărute în întrecerea socialistă, comitetele sindicatelor pot aduce o reală contribuţie la realiza­rea­ înainte de termen a planului şi angajamentelor luate. Pe baza cunoaşterii situaţiei reale din fiecare întreprindere, consiliile regionale şi locale ale sindicatelor vor trebui să dovedească mai multă grijă pentru sprijinirea întreprinderii lor rămase în urmă. Cu ajutorul co­misiilor economice şi al grupelor pe ramuri, ele sunt chemate să studieze experienţa valoroasă a întreprinde­rilor fruntaşe, iniţiativele în întrece­rea socialistă, metodele înaintate de muncă şi să le extindă pe plan local şi regional. Să muncim astfel încît fiecare co­lectiv să întîmpine cea de a 15-a a­­niversare a Republicii cu un bilanţ cît mai bogat, creîndu-se în felul a­­cesta premisele înfăptuirii sarcinilor de plan pe anul 1963. Cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Greci, colectivişti­ din comuna Vişina, regiunea Argeş, au ter­minat de însămînţat întreaga suprafaţă planificată cu grîu. In clişeu , tractoriştii din brigada condusă de Dumitru Muşat, fruntaşă în întrecerea socialistă, execută această lucrare pe ultimele hectare. Foto : P. ANDREI Semanînd la timp şi de calitate­­ obţinem recol In anul agricol 1961—1962, uni­tatea noastră a cultivat cu grîu 2.000 hectare. De pe această supra­faţă s-a realizat o medie pe hectar mai mare cu 450 kg decît s-a plani­ficat, tona de boabe fiind obţinută la un preţ de cost mai mic cu 117 lei decît s-a prevăzut. Din cultura griului se realizează un beneficiu de 3.000.000 lei. Toate aceste suc­cese se datoresc conştiinciozităţii cu care au lucrat mecanizatorii şi brigadierii, străduinţei depuse pen­tru îndeplinirea şi depăşirea anga­jamentelor luate în întrecerea so­cialistă, preocupării permanente a conducerii gospodăriei şi comite­tului sindicatului pentru îndrumarea şi sprijinirea oamenilor la aplicarea corectă, în complex şi diferenţiat, a agrotehnicii avansate, specifice culturii griului. Dezvoltarea succeselor obţinute este în prezent preocuparea majoră a colectivului nostru de muncă. Cu toţii sîntem animaţi de dorinţa ca în anul viitor să realizăm recolte de grîu şi mai mari decît pînă acum. In acest sens valorificăm din plin experienţa pozitivă acumulată, ur­mărim îndeaproape respectarea re­comandărilor Consiliului Superior al Agriculturii privind cultura griu­lui de toamnă pentru anul agricol 1962—1963. Ce-am întreprins noi pentru a se însămînța grîul la timp și de cali­tate? In primul rînd s-au stabilit din vreme solele pe care urmează a se cultiva grîul. In unitatea noastră, o mare parte din grîu se cultivă după mazăre, grîu, borceag, ovăz și porumb pentru siloz. După porumb boabe se cultivă peste 260 hectare. Terenurile de pe care s-au recoltat culturile timpurii au fost arate în vară la 30—35 cm, creîndu-se astfel plantelor posibilitatea să-şi trimită rădăcinile, după substan­ţe nutritive, la adîncimi mai mari. Cu 20—22 zile înainte de însămînţare aceste terenuri au fost din nou arate la 18—20 cm. în funcţie de planta premergătoare şi de analizele de laborator, pămîn­­tul a fost fertilizat cu îngrăşăminte chimice date la arătura de vară sau înainte de semănat (cîte 300—400 kg superfosfat la hectar). Propria noastră experienţă ne-a arătat că semănatul griului în pe­rioada optimă, într-un pat germi­nativ cît mai bun şi la adîncime co­respunzătoare condiţiilor de climă, determină obţinerea unor sporuri mari de recoltă. Iată cîteva exemple chiar din unitatea noastră. Pe o parcelă repartizată brigăzii conduse de Ion Şerban de la secţia „Sălcioa­­ra“, unde grîul s-a semănat între 28 septembrie şi 10 octombrie, la un nivel calitativ superior, s-a realizat o producţie mai mare cu 730 kg la hectar decît pe o altă parcelă însă­­mînţată între 20—28 octombrie, cu acelaşi soi, de către brigadierul Ion David din secţia „I. L. Caragiale“. Pe 203 hectare, unde grîul s-a semă­nat într-un teren bine mărunţit, la adîncime de 8 cm., brigadierul Milu Iordache a realizat o recoltă mai mare cu 650 kg decît media la hectar obţinută de către Ion Şerban pe o parcelă de 59 hectare, unde solul nu a fost lucrat bine, potrivit cerinţelor agrotehnicii avansate. Ca astfel de diferenţe de recoltă să fie reduse, conducerea gospo­dăriei, cu sprijinul comitetului sin­dicatului, sub îndrumarea organiza­ţiei de partid, a antrenat pe toţi şefii de secţii şi brigadierii să participe la schimburile de experienţă şi in­structajele organizate în unitatea noastră, consacrate generalizării me­todelor agrotehnice avansate la cul­tura griului şi îndeosebi cunoaşterii temeinice a tehnicii semănatului de calitate. Acest lucru a fost repetat şi cu mecanizatorii, instructajele cu ei fiind urmate de demonstraţii practice. Pentru ca ritmul şi calitatea lu­crărilor agricole să fie corespun­zătoare, s-au luat măsuri în scopul mai bunei folosiri a capacităţii ma­şinilor, organizîndu-se schimbul II pe un număr mai mare de trac­toare. Tractoriştilor li s-au reparti­zat dinainte parcelele pe care vor semăna, mărindu-se astfel simţul răspunderii personale faţă de lu­crările efectuate. La unele secţii, în urma unor propuneri făcute de co­mitetul sindicatului, s-au îmbunătă­ţit condiţiile de cazare a oamenilor şi de servire a hranei la cantine. O deosebită atenţie acordăm pre­gătirii şi insămînţării terenurilor cultivate mai înainte cu porumb boabe. Spre a nu se pierde timp preţios, conducerea gospodăriei, împreună cu comitetul sindicatului, a mobilizat muncitorii la recoltarea grabnică a porumbului, în primul rînd de pe parcelele destinate cultu­rii griului. Cocenii au fost strînşi cu operativitate şi transportaţi de pe locuri spre a se crea posibilitate tractoarelor să intre imediat la arat. Suprafeţele care au fost culti­vate cu porumb sînt arate cu plu­guri fără coroană. Pentru ca patul germinativ să fie bun, mecanizatorii sfărîmă bolovanii cu tăvălugi ne­tezi, grei, și prin discuiri repetate de 3—4 ori. Gospodăria şi-a asigurat la timp întregul stoc de seminţe, numai din soiuri de mare productivitate, care în condiţiile noastre dau cele mai bune rezultate. Toată sămînţa a fost tratată cu Aldrin, pentru a se preveni atacul dăunătorului Zabrus. Insămînţarea se face la peste 8 cm adîncime, cu semănători bine re­glate, în agregat cu grapa cu lanţ, tăvălugi de lemn şi grape de mără­cini- De ce aşa ? Pentru că în con­diţii de secetă e necesară o cît mai bună punere în contact a seminţe­lor cu­­ solul. Atunci cînd la o brigadă sau la alta se observă nerespectări ale nor­melor de lucru stabilite, brigadierii, cu concursul organizatorilor de gru­pă sindicală, pun în dezbaterea unor consfătuiri operative de pro­ducţie aceste deficienţe, determi­­nînd în acest fel pe toţi cei care nu ţin seama de cerinţele agroteh­nicii să le respecte pe viitor cu ri­gurozitate. Propunerile făcute de mecanizatori în ce priveşte asigura­rea fiarelor de plug ascuţite, a ope­rativităţii în transportarea seminţe­lor şi înlăturării unor defecţiuni ivite la m­aşini, ca de altfel toate pro­­punerile aduse la cunoştinţa condu­cerii gospodăriei de comitetul sin­dicatului sau direct de şefii secţiilor, noi ne străduim să le rezolvăm cu maximum de urgenţă. Uscăciunea îngreunează, ce-i drept, lucrările. Dar mecanizatorii noştri, în frunte cu Alexandru Colan, Ghe­­orghe Dinoc, Zamfir Ghinea şi mulţi alţii, nu-şi precupeţesc efor­turile pentru a însămînţa grîul în cele mai bune condiţiuni. Ritmul cu care se însămînţează ne permite să arătăm că unitatea noastră va termina semănatul griului înainte de 20 octombrie. Semănînd la timp, la un nivel calitativ corespunzător, avem con­vingerea că şi în anul viitor colec­tivul nostru de muncă va încheia întrecerea socialistă cu rezultate bune şi va livra fondului centrali­zat al statului cantităţi sporite de cereale marfă, la un preţ de cost mai redus decît pînă acum. Ing. ŞTEFAN ZAINEA , director G.A.S. „I. L. Caragiale“, regiunea Bucureşti Uuniversitatea muncitoreasca In preajma deschiderii cursurilor La Fabrica de încălţăminte pen­tru bărbaţi din Timişoara activita­tea de producţie se desfăşoară din plin. Colectivul întreprinderii se străduie să îndeplinească cu cinste angajamentele luate în întrecerea socialistă pe acest an, iar realiză­rile obţinute pînă acum confirmă că aici cuvîntul dat este respectat în­tocmai. Comitetul sindicatului are în permanenţă în atenţia sa orga­nizarea unor acţiuni eficace care să vină în mod direct în sprijinul participanţilor la întrecere. In acelaşi timp, comitetul sindi­catului se preocupă şi de celelalte probleme ale activităţii sindicale care, în ultimă instanţă, contribuie tot la bunul mers al muncii în în­treprindere. Acum, de pildă, se în­grijeşte de pregătirea deschiderii cursurilor universităţii muncito­reşti. Noul an va fi al şaptelea de cînd în întreprindere func­ţionează această universitate. In a­­cest răstimp, numeroşi muncitori şi funcţionari au avut posibilitatea să-şi îmbogăţească nivelul de cu­noştinţe de cultură generală şi pro­fesională, ceea ce i-a ajutat în în­deplinirea cu mai mult succes a sarcinilor ce le reveneau. Munci­toarea Ana Lacatoş de la croit, to­­­arăşul Gheorghe Ancuţa de la tăl-s­pait, sînt numai cîţiva dintre ab­solvenţii universităţii care, datorită cunoştinţelor acumulate, se numără azi printre oamenii de nădejde ai fabricii. De curînd, au fost discutate în­­tr-una din şedinţele comitetului măsurile ce trebuie luate pentru deschiderea în condiţii bune a noului an de învăţămînt. Lectorii care vor preda disciplina tehnico­­profesională au şi fost stabiliţi. Din rîndul acestora fac parte inginerul­­şef al întreprinderii, Ion Boia, in­ginerii Edelia Zimţanu şi Elisabeta Vodă de la serviciul tehnic, Dan Denbinski, şeful serviciului plan, şi Liviu Tamaş, mecanic-şef. Mai toţi au predat şi anul trecut. A fost alcătuit, de asemenea, colectivul de conducere al universităţii care cu­prinde tovarăşi competenţi, cu dra­goste faţă de misiunea încredinţată. Totodată, comitetul a fixat şi încă­perea unde se vor desfăşura cursurile universităţii, îngrijindu-se de amenajarea ei. Paralel cu aceasta, în grupele sindicale se desfăşoară înscrierile de cursanţi. Printre cei care şi-au exprimat dorinţa să frecvente­ze cursurile universităţii se nu­mără muncitoarele Elena Floca, Io­sif Schmidt, Miha Rozgony, Petru Hustig şi mulţi alţii. Avîndu-se în vedere faptul că faţă de anul trecut se prevede o creştere a numărului cursanţilor, comitetul sindicatului a indicat ca la staţia de amplificare să se popularizeze în mod susţinut această acţiune. De asemenea, în secţii s-a trecut la afişarea discipli­nelor specifice unei universităţi muncitoreşti, urmînd ca oamenii să-şi spună părerea asupra celor pe care ar dori să le urmeze. Această consultare se face şi individual, cu prilejul înscrierii cursanţilor. De altfel, preferinţele sunt în general cunoscute de pe acum. Cei mai mulţi vor să audieze prelegeri de socialism ştiinţific, astronomie şi, bineînţeles, consultaţii pe probleme tehnice. Comitetul sindicatului se va îngriji în mai mare măsură ca la lecţii să se folosească un bogat material didactic (hărţi, planşe, dia­pozitive etc.). De asemenea, pentru cursanţi vor rula la cinematograful sindical deschis zilele acestea fil­me adecvate problemelor cuprinse în programa analitică, vor fi orga­nizate vizite în grup la muzee, ex­poziţii etc. (Coresp. „Munca") CINEMATOGRAFE FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC : Republica, yl Mai; DRUMURI DES­PĂRŢITE rulează la cinematografele: Magheru, I. C. Frimu, Alex. Sahia; CARTIERUL^^VISELOR : V. Alecsandri, Bucu­reşti, Flacăra,, A VENITURILE LUI HUCKLE­BERRY FINN : Elena Pavel, înfrăţirea între popoare, B. Delavrancea; O VIAŢĂ : Tineretului­, V. Roaită : PACE NOULUI VENIT : Lumina , O INTIMPLARE EX­TRAORDINARĂ (ambele serii) : Central : PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — dimineaţa : 13 Septembrie ; ŞAMPA­NIE ŞI MELODII — după-amiază : 13 Sep­tembrie; Mioriţa, Libertăţii ; CHEIA — IG­NORANTUL ÎNVĂŢ­A — VREAU SA ŞTIU TOT nr. 22 rulează la cinematograful Tim­puri Noi ; START CÂTRE NECUNOSCUT rulează la cinematograful Maxim Gorki ; FRUNZE ROŞII : Cultural­­ DRUM DE IN­CERCARE : Gh. Doja, Floreasca, G. Coş­­buc , CIND VINE DRAGOSTEA rulează la cinematograful Alex. Popov; ZBOARĂ CO­CORII : 8 Martie­­ ALARMA PE INSULĂ­­ Griviţa : FOC ÎN LINIA A DOUA : Con­stantin David : LAZARILLO DE , TORMES : Unirea: G. Bacovia : SOARE ŞI UMBRA: T. Vladimirescu ; NUMAI O GLUMA : Mun­ca : UN PUMN DE NOTE — cinemascop: Popular : ÎMPOTRIVA ZEILOR : Arta ; DARCLEE : Moşilor ! ALEXANDR NEVSKI : ‘ Donca Simo ? 713 CERE ATERIZAREA : 10 Februarie ; ACORD FINAL : M. Eminescu ! VINTUL SUDULUI: Ilie Pintilie: SOARTA UNUI OM ; 8 Mai ; OMUL CU DOUA FETE: Luceafărul: FRAȚII KOMAROV — VÎNĂ­­TOAREA DE LUPI : Olga Bande­r FANTO­MELE DIN SPESSART : Drumul serii ; 49 DE ZILE ÎN PACIFIC : 30 Decembrie ; URME TĂCUTE rulează la cinematograful Aurel Vlaicu ; ANUL 1918 rulează la cine­matograful Victoria. ~o®o­R­ADIO JOI 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL I : 5,30 Lecţia de gimnastică. 6,07 Melodii distractive. 7,00 Buletin de ştiri. 7,30 Sfatul medicului . Durerile de cap şi cauzele lor. 8,08 Melodii populare româ­neşti. 9,25 Concert de muzică uşoară. 10,00 Fragmente din opera „Flautul fermecat" de Mozart. 11,05 • Concert simfonic. 12,00 Cîn­­tece de dragoste şi jocuri populare romî­­neşti 13,10 Arii şi duete de mare populari­tate­ din operete. 14,30 Muzică uşoară romî­­neascâ. 15,45 Piese simfonice. 16,15 VOR­BEŞTE MOSCOVA ! 17,10 Cîntece de com­pozitorii­­ sovietici Muradeli şi Novikov. 17.30 Muzică uşoară. 18,00 Muzică populară romînească. 19,00 Jurnal de­ întrecere. 19,15 Program muzical pentru fruntaşi în produc­ţie din industrie. 20,35 Muzică de dans. 21,30 Muzică din operete. 22,50 Muzică de dans. PROGRAMUL II . 12,15 Din creaţia romînească, de operă în anii puterii popu­lare. 13,25 Muzică uşoară de compozitori sovietici. 14,10 Fantezii de estradă. 15,30 Uverturi, dansuri şi coruri din operete. 16,10 ,,Spre noi victorii, conduşi de partid“ — emisiune de cîntece. 17,00 Piese pentru pian de Chopin. 18,05 Formaţii romîneşti de muzică uşoară. 18,45 Să învăţăm limba rusă cîntînd. 19,00 Formaţii artistice de amatori. 19,50 Muzică de dans. 20,40 Muzică populară romînească din Banat. 22,00 Scene din opere. 23,10—24 Ciclul „George Enescu compozitor". ­oro- TELE­V­IZIUNE MIERCURI 10 OCTOMBRIE 17:00 EMISIUNEA PENTRU CLUBURILE DIN ÎNTREPRINDERI. Din cuprins : Tele­jurnalul săptămînii. Despre valorificarea su­perioară a resurselor naturale. Dicţionar tehnico-economic : „Normarea muncii“. Oa­meni obişnuiţi. O carte din bibliotecă : „Doamna cu căţelul" de A. P. Cehov. Muzică uşoară. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Paul Ghenţer. Solişti: Elena Simionescu, Gabriel Gheorghiu, Doina Hoa­­drea. 19:00 Emisiunea pentru sate, în în­cheiere : Sfaturi pentru telespectatori, bule­tin de ştiri şi buletin meteorologic. Coop. „Munca“ Invalizi ORADEA Str. Sevastopol nr. 11 Produce și livrează pe bază de comenzi ferme următoarele produse de calitate superioară : — Geamantane din material plastic — Geamantane diferite martini și ghiozdane școlare din pinza — Perii de frecat din pir — Perii pentru lustruit din pai — Cordoane pentru femei din material plastic — Umeraşe din sîrmă nichela­ta ptr. bărbaţi şi femei — Scaune sport şi pliante — Agăţătoare cu 5 şi 3 braţe — Druchete cu şildiuri pentru uşi şi ferestre din aluminiu — Capace din aluminiu de di­ferite dimensiuni — Cazane din oţel şi aluminiu de 35 litri . Ferastraie pentru crengi GARANTĂM CALITATEA PRODUSELOR ! şi la celelalte reviste social-literare şi ilustrate sovietice­­ pentru anul 1963.­­ Abonamentele se primesc la oficiile şi factorii poştali, difuzorii de presă din întreprinderi şi instituţii. A­bonaţi-va din timp la revistele: „KROKODIL“, „OGONEOC“, „SOVETSKAIA JENSCINA”, „SOVETSKII SOIUZ”, „RABOTNITA”, „KRESTIANKA”, „KULTURA I JIZNII”, „SOVETSKII EKRAN”, „SOVET­SKII FILM“

Next