Munca, iulie 1963 (Anul 19, nr. 4868-4893)

1963-07-10 / nr. 4875

Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX.—nr. 4875 Miercuri 10 iulie 1963 4 pagini 20 bani AÎmbunătăţiri tehnologice la bateriile de fabricare a semi­­cocsului prin fluidizare de la uzinele siderurgice „Victoria" din Călan au fost aduse în ultima vreme o serie de îmbunătăţiri tehnologice care asigură obţinerea unei productivităţi sporite a cuptoarelor. La unul din cuptoarele bateriei nr. 2, de pildă, a fost instalat un gră­tar cu fanite, care permite reparti­zarea mai uniformă a temperaturii în secţiunea de fluidizare. De asemenea, a fost introdus un nou procedeu de utilizare a gazelor de furnal şi a aerului cald în cuptoarele de cocsi­ficare, s-a mărit diametrul arzăto­rului unui cuptor de la bateria a II-a. Perfecţionările aduse procesului de producţie au la bază studiile şi expe­rienţele făcute de specialişti de la Institutul de cercetări metalurgice din Capitală şi cadrele tehnice din uzină. Ele au dus, în pri­­mul semestru al anului, la sporirea indicelui de utili­zare a cuptoare­lor cu 23 la sută faţă de realizările din perioada co­respunzătoare a anului trecut. (Agerpres) Pe fiecare şantier, un grad înalt de tehnicitate în regiunea Suceava, ca şi în toate colţurile patriei, schelele construcţiilor fac parte din pitorescul de azi al bătrinelor localităţi. In preajma noilor uzine se nasc cartiere cu zvelte blocuri de locu­inţe, ansambluri social-culturale, ansambluri arhitecturale moderne. __ Constructorii se întrec pentru a da în folosinţă oamenilor muncii clădiri frumoase, confortabile, în termenele stabilite şi la un preţ de cost redus. Iată cum se desfăşoară activitatea pe două dintre şantie­rele Trustului regional de construcții Suceava. Cresc indicii de folosire a utilajelor Colectivul Şantierului I Suceava (în­treprinderea nr. 4 Construcţii) s-a an­gajat să dea în acest an în folosinţă oamenilor muncii 115 apartamente pes­te prevederile de plan. Pe ce s-a bazat acest angajament luat în întrecerea so­cialistă ? Mai întîi de toate pe experi­enţa pozitivă a conducerii tehnice, care, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a creat condiţii materiale optime des­făşurării întrecerii socialiste în toate sectoarele, la fiecare loc de muncă. De­­ asemenea, constructorii, mobilizaţi de­­ comitetul sindicatului, au avut în vedere descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, îndeosebi a celor care conduc la creşterea productivităţii muncii. Pe baza proiectului de organizare, fiecare punct de lucru a fost dotat cu maşini de ridicat, îndeosebi macarale­­turi. Amplasarea acestor utilaje s-a fă­cut în modul cel mai judicios, astfel încît să deservească un număr cît mai mare de echipe şi brigăzi. Aşa, de exemplu, blocurile A 4 şi A 5 (90 apar­tamente) sînt deservite concomitent de o singură macara. La fel şi blocurile 1 şi 1. Pentru ca maşinile să fie cît mai complet folosite, brigăzile de mecani­zatori au fost organizate în două schim­buri. Ţinîndu-se seama atît de capaci­tatea utilajelor cît şi de volumul de materiale ce trebuiau ridicate la fiecare punct de lucru, au fost întocmite şi fişe limitative de folosire a mecanisme­lor. Procedîndu-se în acest mod, s-a reuşit ca pe semestrul I indicii de uti­lizare a macaralelor să fie depăşiţi cu 10 la sută. Economiile rezultate din fo­losirea judicioasă a utilajelor, urmărite prin foile curente de lucru, au însumat peste 150 000 lei în primele 5 luni ale anului. O adunare generală sindicală ţinută la începutul anului a scos la iveală unele deficienţe la prepararea betoane­­lor şi mortarelor. Prepararea se făcea în staţii mobile, separat pentru fiecare lot sau punct de lucru. La propunerea muncitorilor a fost organizată o staţie centralizată cu o capacitate de 150 mc în 8 ore, deservită de 30 muncitori pe schimb. Pentru aceeaşi cantitate de be­ton preparat erau necesari înainte 60 de muncitori şi un număr mult mai mare de utilaje. în primul semestru indicii de utilizare a betonierelor au crescut cu 40 la sută. Prepararea cen­tralizată a dus şi la alte avantaje teh­­nico-economice cum sunt : reducerea pierderilor de materiale (nisip, pietriş), îmbunătăţirea calităţii betonului şi mor­tarului, ca urmare a specializării mun­citorilor şi întăririi controlului asupra procesului tehnologic unic. Sporirea indicilor de utilizare a mij­loacelor cu care este înzestrat șantie­rul a constituit o permanentă preocu­(Continuare în pag. 3-a) La 4 kilometri de oraşul Oneşti Pentru oamenii muncii din Oneşti este în curs de amenajare un loc de recreere situat la 4 km de oraş, pe malul lacului artificial Belei. Pînă acum s-au dat în folosinţă 3 cabane turistice cu 100 locuri, dotate cu mo­bilier modern, precum şi un restau­rant cu grădină de vară, avînd o ca­pacitate de 500 locuri. In scurt timp se vor termina lucrările de amena­jare a unui debarcader în vederea or­ganizării plimbărilor pe lac cu dife­rite ambarcaţiuni. Autobuzele între­prinderii de gospodărie orăşenească Oneşti fac legătura între oraş şi noul loc de recreere. (Coresp. „Munca") „Să cunoaştem rafinăria şi oamenii ei" Aşa se intitulează expoziţia cercu­lui de foto-amatori de pe lingă clubul rafinăriei Ploieşti. Expoziţia deschisă recent înfăţişează numeroase aspecte interesante din viaţa acestei între­prinderi cum ar fi: evidenţiaţi in în­trecerea socialistă la locul lor de muncă, vederi din rafinărie, momente din activitatea artistică de amatori, portrete ale muncitorilor mai vîrstnici etc. Stan Dumitru muncitor Tînăra Viorica Mureşan este o harnică muncitoare de la Fabrica de produse zaharoase Feleacul din Cluj. In întrecerea socialistă, pe care colectivul de muncă de aici o desfăşoară cu avînt, această muncitoare îşi depăşeşte cu priso­sinţă angajamentele luate (are o depăşire a normei de peste 10 pro­cente și o calitate deosebită). Foto : S. EMIL Grădina botanică din Cluj şi-a îmbogăţit colecţia Colecţia celor circa 10 000 de specii de plante a Grădinei botanice din Cluj a fost îmbogăţită recent cu încă peste 100 de specii de plante exotice, care au fost aduse din Cuba. De asemenea, un bogat ierbar de plante exotice completează în mare măsură ierbarul grădinii, în cadrul schimbului de seminţe pe care îl face cu 520 de grădini botanice şi institute similare din 74 de ţări de pe glob. Grădina botanică din Cluj a primit de la începutul anului şi pînă acum 7 250 probe de seminţe şi a expediat 10 200. In prezent, cercetătorii de aici au început, să recolteze seminţe în vederea editării catalogului de toamnă, pe baza căruia se vor face schimburile de seminţe pe anul 1964. Concomitent ei lucrează la întreţinerea colecţiilor, fac cercetări asupra unor noi specii de plante. In cele şase luni care au trecut de la începutul acestui an, grădina a fost vizitată de peste 10 000 de vizitatori din ţară şi de peste hotare. (Agerpres) Ansamblu de blocuri construite recent in oraşul Piatra Neamţ. Foto : EM. SIRZEA I­I betonierelor. Deşi şantierul dispune de mai multe puncte de lucru, prepararea betonului nu se face centralizat, ci după un procedeu învechit, adică cu ajuto­rul betonierelor mobile. în acest fel se irosesc atît forţe de muncă cît şi uti­laje. Că este aşa, ne-o dovedesc şi situa­ţiile din foile zilnice de lucru pe tri­mestrul I, din care reiese că în acest interval de timp s-au preparat manual peste 20 000 m.c. beton pentru fundaţii şi lucrări de elevaţie şi peste 30 000 m.c. mortare, în timp ce utilajele stă­teau nefolosite din lipsă de... front de lucru. Media indicilor realizaţi la beto­ Planul trebuie îndeplinit la toţi indicatorii In oraşul Cîmpulung-Moldovenesc construcţia de locuinţe a fost încredin­ţată şantierului aparţinînd Grupului nr. 3 din cadrul trustului regional. In ultima vreme, pe acest şantier lucră­rile au început să se desfăşoare ritmic, înlăturîndu-se o serie de deficienţe, mai ales de organizare. Planul fizic semes­trial a fost realizat cu cîteva zile îna­inte de termen. Dar... Dar, analiza economică a activităţii şantierului scoate la iveală faptul că pla­­nu semestrial n-a fost realizat la toţi in­dicii. Unul dintre indicatorii nerealizaţi în această perioadă, corelaţia dintre creş­terea volumului fondului de salarii şi sporirea productivităţii muncii, arată cît se poate de limpede deficienţele existente în şantier. Fondul de salarii a «mm _ mmmi mm mm mmm a fost depăşit cu 20 la sută în primul I trimestru, iar indicatorul productivi- ■ Se spune despre secţia aceasta: taţii muncii a fost îndeplinit în acelaşi■ „Este secţia noastră cheie..." interval, doar în proporţie de 92 lai Caracterizarea, îmbinînd preţul­­sută. Fireşte că o asemenea gospodărire F­irea şi respectul colectivului, se a fondurilor s-a reflectat negativ şi în ■ referă la secţia sculărie a Uzinelor preţul de cost, indicatorul cel mai sung 1 de tractoare din Braşov. Această sec­­reţie al planului (o depăşire de 144 000 £ ţie (care şi-a realizat planul pe pri­­lej pe primele 5 luni ale anului). Cum ■ mnul semestru al acestui an în propor­­s-a ajuns la o asemenea situaţie ? I ţie de 100,45 la sută, obţinînd totodată Una din cauzele nerealizării produc­ “ o economie la preţul de cost cu­tivităţii muncii planificate a fost gradul M 87.000 ilei mai mare decit în perioada scăzut de mecanizare a unor lucrări de I corespunzătoare a an­uilui 1962) furni­­zează. Aceasta o arată şi indicii de util­i­zează întregii uzine sculele şi dia­­lizare obţinuţi la mecanismele soliei­ ■ pozitivele necesare procesului tehno­­tate de şantier. Aşa, de exemplu, in­di-1 logic. In condiţiile unei producţii cu cele de folosire a macaralelor la trans-­­ mare varietate de produse, procen­­portul pe verticală este cu două pro- ■ tul de rebuturi sau remedieri a­scă­­cente sub cel planificat. I zut de peste 3 ori faţă de primul se-O utilizare insuficientă a capacităţii mestru al anului trecut. Dar cifrele mecanismelor se constată şi în cazul Inu sPun totul : nu spun mai cu sea-I mă nimic despre una din caracteris­­--------------------------------------------------- ■ ticile pregnante ale relaţiilor dintre oamenii secţiei şi anume despre prie­tenia care-i leagă, prietenie bazată pe respect şi ajutor tovărăşesc în scopul realizării unor produse de ca­litate superioară . * I La banc, lingă Alexandru Egri, a fost repartizat un nou ajustor. Ale­xandru l-a măsurat şi l-a cîntărit din priviri cîteva clipe. „Ce fel de om o fi ?...“ Ii plăcea felul serios, gospodăresc, în care tînărul se pre­gătea de lucru. I-a întins mina spu-nînd cu o voce caldă, tărăgănată, aşa cum vorbesc ardelenii: „Eu mi-s Egri — Alexandru Egri". Tînărul şi-a şters palma cu un gest uşor de bluză, şi i-a strins voini­ceşte mina. „Iar eu, tovarăşe Egri, mă numesc Ion Tăbîrcilă, Ion, ce mai..." Şi a roşit puţin de bucuria împli­nirii unui gînd. Auzise multe despre comunistul Egri, — ştia că ajustorul acesta, care deşi nu pare vîrstnic, ^munceşte de 25 de ani în această me-I I I I I I (Continuare in pag. 3-a) scrie, că este un virtuos în ceea ce priveşte ajustajul asamblat, fapt pentru care a fost decorat cu „Or­dinul Muncii" şi „Medalia Muncii". „De la Egri ai ce învăţa" — îi spu­seseră toţi. El tocmai şi asta voia. La carte, la şcoală, se descurcase bine, dar voia să deprindă cît mai iute „micile“ taine practice ale meseriei. Şi acum avea acest prilej. Lui Ion i-a fost repartizată o lu­crare. I se părea uşoară. Un dis­pozitiv pentru găuriri. S-a apucat imediat de treabă. Alexandru Egri lucra la piesa sa, dar cu coada ochi­lor căuta să vadă cum îşi începe Ion munca. Ochiul lui experimentat a se­sizat că pregătirile lui Ion sînt ne­economice, stîngace, ca ale unui om lipsit încă de experienţă. Şi-a lăsat puţin lucrul şi a trecut spre partea de banc a lui Ion. I-a detaliat mai întîi desenul­­pentru o mai bună în­ţelegere a întregului dispozitiv) , apoi i-a arătat cum poate să reali­zeze, în minim de timp, o perfectă îmbinare a secţiunilor pentru ca un­ghiul de 90° să nu se deformeze. Tă­bîrcilă era tot „numai ochi“. Memora pînă şi cea mai mică mişcare a lui Egri, logica desfăşurării pregătirii fie­cărei operaţii, învăţa. ...Intre cei doi ajustori s-a legat o strînsă prietenie de muncă. Ion Tă­bîrcilă a ajuns în scurtă vreme să devină un ajustor căruia i se pot în­credinţa lucrări oricit de grele. Atît de la Egri, cît şi de la alţii, Ion a învăţat cum să-şi folosească mai ra­ţional şi sculele. ,,Că la noi, altunde n-ai să faci economii decit la scule. Şi dacă ştii cum să-ţi ascuţi un bur­ghiu, cum să foloseşti pilele, scu­lele, au viaţă mai lungă...“ Intrebuin­­ţînd sculele pe potriva materialului şi în funcţie de cunoaşterea durităţii lui, Ion a ajuns să economisească şi el, ca cei mai buni ajustori din sec­ţie, cite 50 lei lunar la consumul de scule (această sumă reprezintă mai mult de jumătate din bugetul de scule lunar al fiecărui ajustor...). Şi nu­mele lui a ajuns astfel, la mai puţin de un an de la venirea în secţie, să fie pomenit alături de cele ale celor mai destoinici ajustori. ★ Lui Stefs Gherhard îi fusese re­partizată o lucrare grea. Nu prea complicată, insă erau necesare cam multe prinderi — şase sau şapte. Piesă cu multe profiluri. Nu mai lu­crase încă una la fel,­­în sculărie, varietatea pentru strungari se face simţită de la o comandă la alta — nu e ca într-un sector, obişnuit de strungăr­ie unde se produc piese de serie). Nici nu prea avusese cînd. Era încă tînăr în meserie. Părea ne­căjit de dificultatea piesei. „Parcă n-ai şti de unde s-o apuci, Ştefule...“ „De ştiut, ştiu eu — dar parcă nu-mi vine la îndemînă. Mă sperie prinderile astea !“ Ion Enoaie, vecinul său de maşină, îşi aminti că la nişte piese asemănă­toare lucrase şi el. Şi el se lovise de aceeaşi situaţie ; desele schim­bări de poziţie, repetatele prinderi, îl făcuseră să piardă mult timp. .. Atunci, alt strungar, mai vechi decjrtg] el, l-a sfătuit să folosească un b­uţit ■ 1 cu mai multe profile. Guţitul îl maf■ ’ avea şi acum în dulapul cu scule. Era a­­ bun şi tocmai potrivit pentru prelu- * crarea piesei pe care o avea de fă- ■ cut Stefs. Şi Enoaie i-a dat cuţitul lui I Gherhard arătînd şi cum trebuie să-l * folosească, să-l ascută. . Experienţa« pe care Ion o primise era transmisă | astfel mai departe, şi, poate, la rîn­­dul său, într-o altă împrejurare, | Stefs avea s-o transmită altcuiva. Un­­ drum firesc, plin de semnificaţie pen- * tru­­relaţiile dintre membrii secţiei. | In cazul de faţă acest drum are şi o I expresie cifrică : la comanda pe care" Stefs a avut-o de executat, timpul I de lucru a fost redus cu 60 la sută­ (se efectuau numai două prinderi in­ I loc de şase sau şapte), iar calitateal lucrului a fos­t foa­rte bună.­­ Exemple de acest fel sunt multe. I Pot fi completate şi cu faptul căi I muncitorii secţiei şi-au făcut o obiş-1 I nuinţă să lucreze cel puţin două zile­* pe lună cu scule economisite, să eco- | nomisească 80 la sută aproatpe din | bugetul de scule folosind, printre al­tele, şi scule recondiţionate (costul­ acestora reprezintă numai 1—5 la­ sută din costul unor scule noi), să vegheze la întrebuințarea cit mai­­ economică a materialelor, căutîndu-le I la dimensiuni apropiate celor din schițe pentru a nu strunji mai mult­ de 10—20 mm din metail etc. La toate­­ acestea ajutorul concret dintre oa­meni — prietenia durată în timpul ■ muncii — a fost hotărîtoare. O prie-­­ tenie izvorîtă dintr-o conştiinţă mun­citorească înaintată. Roadele ei sînt ■ prinse şi ele în preţuirea de care I se bucură colectivul sculăriei din " partea celorlalţi muncitori ai uzinei. ■ C. MIHAI . Foto : AGERPRES . La uzinele „Griviţa Roşie" din­­ Capitală, calitatea produselor şi­­ realizarea sarcinilor de producţie î stau permanent în atenţia munci­­­­torilor care se află într-o pasio­­r­nantă întrecere socialistă. In cli­­­­şeu , în secţia 2 montaj chimic se­­ pregătesc plăcile separatoare pen­­­­tru a fi montate pe un schimbător­­ de căldură. Muncă însufleţită pe ogoa^^. După recoltare, alături Cîmpiile Olteniei cu­nosc în aceste zile un freamăt deosebit. Colecti­viştii şi mecanizatorii des­făşoară un mare complex de lucrări. Ei string re­colta, execută arături de vară, însămînţează plan­tele furajere în mirişti etc. Pînă ieri pe întreaga re­giune griul și secara au fost recoltate de pe mai mult de 150.000 ha, ceea ce reprezintă peste 40 la sută din plan. (Coresp. „Munca") ★-------­ Recomandările Secţiei de cereale şi^^^^^B tehnice a Consiliului Superior al cu privire la semănatul culturilor aSHIH Recoltatul culturilor de cereale păioase şi a furajelor cultivate se desfăşoară din plin în regiunile din sudul şi vestul ţării, iar în zi­lele următoare va începe şi în celelalte re­giuni. Precipitaţiile căzute în luna iunie şi înce­putul lunii iulie în aproape toate regiunile impun luarea de măsuri pentru grăbirea re­coltatului fără pierderi, într-un timp cît mai scurt. în acelaşi timp sunt create condiţii fa­vorabile pentru executarea arăturilor de vară pe suprafeţe cît mai mari. la pp.rle din lerpmiril? aval? '-■! I'? vrimin.il? imrrlial rn plnntp^H piljjjmli pentru silo/, imrha do ■“■■'■■Ini in amrstrr cu pnrumli I^B11Í111Í£Í uni niau-i vprchr u secară pentru puriu. mSmhm I ivcdlnril­ -tall,inilor experimentnMsr /nitaiele obţinute de im­itâţile auricnH““1'' liste au demonstrat ro in rundiţii ^h9h||| Hop asemănătoare cu role din acest obţinut la lirelor recolte de 20 01­0 Ir de porumb siloz pe terenu^B­_ irigate, și de 10 000 — 50 000 cele irigate. Prin semănatul speare^H renurile de in rare s-au recoltat furajere anuale sau cerealele P'ni'^HHgif reuşit să se asigure masa verid­e ■jggsäglj păşunatul animalelor în toamnă s . vară. Reuşita acestor culturi depinde măsură de agrotehnica aplicată. scop. se recomandă ca pregătirea l^Hsas lui in vede­rea însăminţărilor de HH duble să se facă prin arături superf^B?*“, la adîneimea de 16—18 cm și grăpate. Terenurile lipsite de buruieni, unde s-a reușit ca recoltatul păioaselor să se facă cît mai de jos și numai dacă există umi­ditate abundentă, se pot pregăti pentru (Continuare in pag. 3-nl Ce spuneţi tovarăşi de la S.M. T. Chiti­la ? Una din combinele de la S.M.T. Chitila a fost repartizată pentru recoltarea păioaselor in comuna Pantelimon, regiunea Bucureşti. Deşi acţiunea de recoltare a în­ceput la timpul optim, totuşi lu­crul se desfăşoară anevoios din cauza deselor defecţiuni ce se i­­vesc la combină. Astfel, într-o zi s-a rupt pompa combinei, a doua zi s-a defectat un pinion, în altă zi s-a rupt biela de lemn, cit şi alte defecţiuni ce scot în eviden­ţă reparaţia superficială făcută combinei. Din această cauză în nouă zile s-au recoltat doar 20 ha, din 80 planificate. In această perioadă telefonul de la S.M.T. Chitila s-a ridicat în fiecare zi, de cîteva ori. — Alo, tovarăşe inginer Gri­­gore Colţescu, vă rugăm trimite­­ţi-ne o nouă combină... cunoaş­teţi situaţia de ieri. Am rămas în urmă cu recoltatul ! A treia zi . — Alo, S.M.T.-ul, trimiteţi-ne măcar... un specialist să ne re­pare combina, dar cît mai ur­gent ! ...Răspunsul tovarăşului Vasile Andrei, directorul S.M.T.-ului, cît şi al inginerului Grigore Col­­ţescu, a fost de fiecare dată a­­celaşi: —■ ...Da, tovarăşe, vă sprijinim, se poate ? A rămas însă numai vorba. Nu numai că n-au trimis pe nimeni, (necum să schimbe combina) dar nici brigadierul Niculae C. Marin, responsabilul brigăzii de tractoa­re de la S.M.T. care lucrează în comuna Pantelimon, n-a găsit de cuviinţă să treacă pe la combină de trei zile, deşi ştia că nu func­ţionează. ...Aşa înţelege oare conducerea S.M.T.-ului sus-amintit să-şi facă datoria în această perioadă cînd nici un minut nu trebuie irosit ? Timpul e foarte scurt. Condu­cerea S.M.T. Chitila trebuie să ia de urgenţă măsurile ce se impun. S. Coremberg sudor Combinele lucrează din plin la recoltarea celor 1.221 ha. cu grîu pe tarlalele colectiviştilor din comuna Fundulea, raionul Lehliu, regiunea Bucureşti. Pînă acum s-a recoltat peste 50"/s din suprafață.

Next