Munca, iulie 1963 (Anul 19, nr. 4868-4893)
1963-07-10 / nr. 4875
Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX.—nr. 4875 Miercuri 10 iulie 1963 4 pagini 20 bani AÎmbunătăţiri tehnologice la bateriile de fabricare a semicocsului prin fluidizare de la uzinele siderurgice „Victoria" din Călan au fost aduse în ultima vreme o serie de îmbunătăţiri tehnologice care asigură obţinerea unei productivităţi sporite a cuptoarelor. La unul din cuptoarele bateriei nr. 2, de pildă, a fost instalat un grătar cu fanite, care permite repartizarea mai uniformă a temperaturii în secţiunea de fluidizare. De asemenea, a fost introdus un nou procedeu de utilizare a gazelor de furnal şi a aerului cald în cuptoarele de cocsificare, s-a mărit diametrul arzătorului unui cuptor de la bateria a II-a. Perfecţionările aduse procesului de producţie au la bază studiile şi experienţele făcute de specialişti de la Institutul de cercetări metalurgice din Capitală şi cadrele tehnice din uzină. Ele au dus, în primul semestru al anului, la sporirea indicelui de utilizare a cuptoarelor cu 23 la sută faţă de realizările din perioada corespunzătoare a anului trecut. (Agerpres) Pe fiecare şantier, un grad înalt de tehnicitate în regiunea Suceava, ca şi în toate colţurile patriei, schelele construcţiilor fac parte din pitorescul de azi al bătrinelor localităţi. In preajma noilor uzine se nasc cartiere cu zvelte blocuri de locuinţe, ansambluri social-culturale, ansambluri arhitecturale moderne. __ Constructorii se întrec pentru a da în folosinţă oamenilor muncii clădiri frumoase, confortabile, în termenele stabilite şi la un preţ de cost redus. Iată cum se desfăşoară activitatea pe două dintre şantierele Trustului regional de construcții Suceava. Cresc indicii de folosire a utilajelor Colectivul Şantierului I Suceava (întreprinderea nr. 4 Construcţii) s-a angajat să dea în acest an în folosinţă oamenilor muncii 115 apartamente peste prevederile de plan. Pe ce s-a bazat acest angajament luat în întrecerea socialistă ? Mai întîi de toate pe experienţa pozitivă a conducerii tehnice, care, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a creat condiţii materiale optime desfăşurării întrecerii socialiste în toate sectoarele, la fiecare loc de muncă. De asemenea, constructorii, mobilizaţi de comitetul sindicatului, au avut în vedere descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, îndeosebi a celor care conduc la creşterea productivităţii muncii. Pe baza proiectului de organizare, fiecare punct de lucru a fost dotat cu maşini de ridicat, îndeosebi macaraleturi. Amplasarea acestor utilaje s-a făcut în modul cel mai judicios, astfel încît să deservească un număr cît mai mare de echipe şi brigăzi. Aşa, de exemplu, blocurile A 4 şi A 5 (90 apartamente) sînt deservite concomitent de o singură macara. La fel şi blocurile 1 şi 1. Pentru ca maşinile să fie cît mai complet folosite, brigăzile de mecanizatori au fost organizate în două schimburi. Ţinîndu-se seama atît de capacitatea utilajelor cît şi de volumul de materiale ce trebuiau ridicate la fiecare punct de lucru, au fost întocmite şi fişe limitative de folosire a mecanismelor. Procedîndu-se în acest mod, s-a reuşit ca pe semestrul I indicii de utilizare a macaralelor să fie depăşiţi cu 10 la sută. Economiile rezultate din folosirea judicioasă a utilajelor, urmărite prin foile curente de lucru, au însumat peste 150 000 lei în primele 5 luni ale anului. O adunare generală sindicală ţinută la începutul anului a scos la iveală unele deficienţe la prepararea betoanelor şi mortarelor. Prepararea se făcea în staţii mobile, separat pentru fiecare lot sau punct de lucru. La propunerea muncitorilor a fost organizată o staţie centralizată cu o capacitate de 150 mc în 8 ore, deservită de 30 muncitori pe schimb. Pentru aceeaşi cantitate de beton preparat erau necesari înainte 60 de muncitori şi un număr mult mai mare de utilaje. în primul semestru indicii de utilizare a betonierelor au crescut cu 40 la sută. Prepararea centralizată a dus şi la alte avantaje tehnico-economice cum sunt : reducerea pierderilor de materiale (nisip, pietriş), îmbunătăţirea calităţii betonului şi mortarului, ca urmare a specializării muncitorilor şi întăririi controlului asupra procesului tehnologic unic. Sporirea indicilor de utilizare a mijloacelor cu care este înzestrat șantierul a constituit o permanentă preocu(Continuare în pag. 3-a) La 4 kilometri de oraşul Oneşti Pentru oamenii muncii din Oneşti este în curs de amenajare un loc de recreere situat la 4 km de oraş, pe malul lacului artificial Belei. Pînă acum s-au dat în folosinţă 3 cabane turistice cu 100 locuri, dotate cu mobilier modern, precum şi un restaurant cu grădină de vară, avînd o capacitate de 500 locuri. In scurt timp se vor termina lucrările de amenajare a unui debarcader în vederea organizării plimbărilor pe lac cu diferite ambarcaţiuni. Autobuzele întreprinderii de gospodărie orăşenească Oneşti fac legătura între oraş şi noul loc de recreere. (Coresp. „Munca") „Să cunoaştem rafinăria şi oamenii ei" Aşa se intitulează expoziţia cercului de foto-amatori de pe lingă clubul rafinăriei Ploieşti. Expoziţia deschisă recent înfăţişează numeroase aspecte interesante din viaţa acestei întreprinderi cum ar fi: evidenţiaţi in întrecerea socialistă la locul lor de muncă, vederi din rafinărie, momente din activitatea artistică de amatori, portrete ale muncitorilor mai vîrstnici etc. Stan Dumitru muncitor Tînăra Viorica Mureşan este o harnică muncitoare de la Fabrica de produse zaharoase Feleacul din Cluj. In întrecerea socialistă, pe care colectivul de muncă de aici o desfăşoară cu avînt, această muncitoare îşi depăşeşte cu prisosinţă angajamentele luate (are o depăşire a normei de peste 10 procente și o calitate deosebită). Foto : S. EMIL Grădina botanică din Cluj şi-a îmbogăţit colecţia Colecţia celor circa 10 000 de specii de plante a Grădinei botanice din Cluj a fost îmbogăţită recent cu încă peste 100 de specii de plante exotice, care au fost aduse din Cuba. De asemenea, un bogat ierbar de plante exotice completează în mare măsură ierbarul grădinii, în cadrul schimbului de seminţe pe care îl face cu 520 de grădini botanice şi institute similare din 74 de ţări de pe glob. Grădina botanică din Cluj a primit de la începutul anului şi pînă acum 7 250 probe de seminţe şi a expediat 10 200. In prezent, cercetătorii de aici au început, să recolteze seminţe în vederea editării catalogului de toamnă, pe baza căruia se vor face schimburile de seminţe pe anul 1964. Concomitent ei lucrează la întreţinerea colecţiilor, fac cercetări asupra unor noi specii de plante. In cele şase luni care au trecut de la începutul acestui an, grădina a fost vizitată de peste 10 000 de vizitatori din ţară şi de peste hotare. (Agerpres) Ansamblu de blocuri construite recent in oraşul Piatra Neamţ. Foto : EM. SIRZEA II betonierelor. Deşi şantierul dispune de mai multe puncte de lucru, prepararea betonului nu se face centralizat, ci după un procedeu învechit, adică cu ajutorul betonierelor mobile. în acest fel se irosesc atît forţe de muncă cît şi utilaje. Că este aşa, ne-o dovedesc şi situaţiile din foile zilnice de lucru pe trimestrul I, din care reiese că în acest interval de timp s-au preparat manual peste 20 000 m.c. beton pentru fundaţii şi lucrări de elevaţie şi peste 30 000 m.c. mortare, în timp ce utilajele stăteau nefolosite din lipsă de... front de lucru. Media indicilor realizaţi la beto Planul trebuie îndeplinit la toţi indicatorii In oraşul Cîmpulung-Moldovenesc construcţia de locuinţe a fost încredinţată şantierului aparţinînd Grupului nr. 3 din cadrul trustului regional. In ultima vreme, pe acest şantier lucrările au început să se desfăşoare ritmic, înlăturîndu-se o serie de deficienţe, mai ales de organizare. Planul fizic semestrial a fost realizat cu cîteva zile înainte de termen. Dar... Dar, analiza economică a activităţii şantierului scoate la iveală faptul că planu semestrial n-a fost realizat la toţi indicii. Unul dintre indicatorii nerealizaţi în această perioadă, corelaţia dintre creşterea volumului fondului de salarii şi sporirea productivităţii muncii, arată cît se poate de limpede deficienţele existente în şantier. Fondul de salarii a «mm _ mmmi mm mm mmm a fost depăşit cu 20 la sută în primul I trimestru, iar indicatorul productivi- ■ Se spune despre secţia aceasta: taţii muncii a fost îndeplinit în acelaşi■ „Este secţia noastră cheie..." interval, doar în proporţie de 92 lai Caracterizarea, îmbinînd preţulsută. Fireşte că o asemenea gospodărire Firea şi respectul colectivului, se a fondurilor s-a reflectat negativ şi în ■ referă la secţia sculărie a Uzinelor preţul de cost, indicatorul cel mai sung 1 de tractoare din Braşov. Această secreţie al planului (o depăşire de 144 000 £ ţie (care şi-a realizat planul pe prilej pe primele 5 luni ale anului). Cum ■ mnul semestru al acestui an în propors-a ajuns la o asemenea situaţie ? I ţie de 100,45 la sută, obţinînd totodată Una din cauzele nerealizării produc “ o economie la preţul de cost cutivităţii muncii planificate a fost gradul M 87.000 ilei mai mare decit în perioada scăzut de mecanizare a unor lucrări de I corespunzătoare a anuilui 1962) furnizează. Aceasta o arată şi indicii de utilizează întregii uzine sculele şi dializare obţinuţi la mecanismele soliei ■ pozitivele necesare procesului tehnotate de şantier. Aşa, de exemplu, indi-1 logic. In condiţiile unei producţii cu cele de folosire a macaralelor la trans- mare varietate de produse, procenportul pe verticală este cu două pro- ■ tul de rebuturi sau remedieri ascăcente sub cel planificat. I zut de peste 3 ori faţă de primul se-O utilizare insuficientă a capacităţii mestru al anului trecut. Dar cifrele mecanismelor se constată şi în cazul Inu sPun totul : nu spun mai cu sea-I mă nimic despre una din caracteris--------------------------------------------------- ■ ticile pregnante ale relaţiilor dintre oamenii secţiei şi anume despre prietenia care-i leagă, prietenie bazată pe respect şi ajutor tovărăşesc în scopul realizării unor produse de calitate superioară . * I La banc, lingă Alexandru Egri, a fost repartizat un nou ajustor. Alexandru l-a măsurat şi l-a cîntărit din priviri cîteva clipe. „Ce fel de om o fi ?...“ Ii plăcea felul serios, gospodăresc, în care tînărul se pregătea de lucru. I-a întins mina spu-nînd cu o voce caldă, tărăgănată, aşa cum vorbesc ardelenii: „Eu mi-s Egri — Alexandru Egri". Tînărul şi-a şters palma cu un gest uşor de bluză, şi i-a strins voiniceşte mina. „Iar eu, tovarăşe Egri, mă numesc Ion Tăbîrcilă, Ion, ce mai..." Şi a roşit puţin de bucuria împlinirii unui gînd. Auzise multe despre comunistul Egri, — ştia că ajustorul acesta, care deşi nu pare vîrstnic, ^munceşte de 25 de ani în această me-I I I I I I (Continuare in pag. 3-a) scrie, că este un virtuos în ceea ce priveşte ajustajul asamblat, fapt pentru care a fost decorat cu „Ordinul Muncii" şi „Medalia Muncii". „De la Egri ai ce învăţa" — îi spuseseră toţi. El tocmai şi asta voia. La carte, la şcoală, se descurcase bine, dar voia să deprindă cît mai iute „micile“ taine practice ale meseriei. Şi acum avea acest prilej. Lui Ion i-a fost repartizată o lucrare. I se părea uşoară. Un dispozitiv pentru găuriri. S-a apucat imediat de treabă. Alexandru Egri lucra la piesa sa, dar cu coada ochilor căuta să vadă cum îşi începe Ion munca. Ochiul lui experimentat a sesizat că pregătirile lui Ion sînt neeconomice, stîngace, ca ale unui om lipsit încă de experienţă. Şi-a lăsat puţin lucrul şi a trecut spre partea de banc a lui Ion. I-a detaliat mai întîi desenulpentru o mai bună înţelegere a întregului dispozitiv) , apoi i-a arătat cum poate să realizeze, în minim de timp, o perfectă îmbinare a secţiunilor pentru ca unghiul de 90° să nu se deformeze. Tăbîrcilă era tot „numai ochi“. Memora pînă şi cea mai mică mişcare a lui Egri, logica desfăşurării pregătirii fiecărei operaţii, învăţa. ...Intre cei doi ajustori s-a legat o strînsă prietenie de muncă. Ion Tăbîrcilă a ajuns în scurtă vreme să devină un ajustor căruia i se pot încredinţa lucrări oricit de grele. Atît de la Egri, cît şi de la alţii, Ion a învăţat cum să-şi folosească mai raţional şi sculele. ,,Că la noi, altunde n-ai să faci economii decit la scule. Şi dacă ştii cum să-ţi ascuţi un burghiu, cum să foloseşti pilele, sculele, au viaţă mai lungă...“ Intrebuinţînd sculele pe potriva materialului şi în funcţie de cunoaşterea durităţii lui, Ion a ajuns să economisească şi el, ca cei mai buni ajustori din secţie, cite 50 lei lunar la consumul de scule (această sumă reprezintă mai mult de jumătate din bugetul de scule lunar al fiecărui ajustor...). Şi numele lui a ajuns astfel, la mai puţin de un an de la venirea în secţie, să fie pomenit alături de cele ale celor mai destoinici ajustori. ★ Lui Stefs Gherhard îi fusese repartizată o lucrare grea. Nu prea complicată, insă erau necesare cam multe prinderi — şase sau şapte. Piesă cu multe profiluri. Nu mai lucrase încă una la fel,în sculărie, varietatea pentru strungari se face simţită de la o comandă la alta — nu e ca într-un sector, obişnuit de strungărie unde se produc piese de serie). Nici nu prea avusese cînd. Era încă tînăr în meserie. Părea necăjit de dificultatea piesei. „Parcă n-ai şti de unde s-o apuci, Ştefule...“ „De ştiut, ştiu eu — dar parcă nu-mi vine la îndemînă. Mă sperie prinderile astea !“ Ion Enoaie, vecinul său de maşină, îşi aminti că la nişte piese asemănătoare lucrase şi el. Şi el se lovise de aceeaşi situaţie ; desele schimbări de poziţie, repetatele prinderi, îl făcuseră să piardă mult timp. .. Atunci, alt strungar, mai vechi decjrtg] el, l-a sfătuit să folosească un buţit ■ 1 cu mai multe profile. Guţitul îl maf■ ’ avea şi acum în dulapul cu scule. Era a bun şi tocmai potrivit pentru prelu- * crarea piesei pe care o avea de fă- ■ cut Stefs. Şi Enoaie i-a dat cuţitul lui I Gherhard arătînd şi cum trebuie să-l * folosească, să-l ascută. . Experienţa« pe care Ion o primise era transmisă | astfel mai departe, şi, poate, la rîndul său, într-o altă împrejurare, | Stefs avea s-o transmită altcuiva. Un drum firesc, plin de semnificaţie pen- * trurelaţiile dintre membrii secţiei. | In cazul de faţă acest drum are şi o I expresie cifrică : la comanda pe care" Stefs a avut-o de executat, timpul I de lucru a fost redus cu 60 la sută (se efectuau numai două prinderi in I loc de şase sau şapte), iar calitateal lucrului a fost foarte bună. Exemple de acest fel sunt multe. I Pot fi completate şi cu faptul căi I muncitorii secţiei şi-au făcut o obiş-1 I nuinţă să lucreze cel puţin două zile* pe lună cu scule economisite, să eco- | nomisească 80 la sută aproatpe din | bugetul de scule folosind, printre altele, şi scule recondiţionate (costul acestora reprezintă numai 1—5 la sută din costul unor scule noi), să vegheze la întrebuințarea cit mai economică a materialelor, căutîndu-le I la dimensiuni apropiate celor din schițe pentru a nu strunji mai mult de 10—20 mm din metail etc. La toate acestea ajutorul concret dintre oameni — prietenia durată în timpul ■ muncii — a fost hotărîtoare. O prie- tenie izvorîtă dintr-o conştiinţă muncitorească înaintată. Roadele ei sînt ■ prinse şi ele în preţuirea de care I se bucură colectivul sculăriei din " partea celorlalţi muncitori ai uzinei. ■ C. MIHAI . Foto : AGERPRES . La uzinele „Griviţa Roşie" din Capitală, calitatea produselor şi realizarea sarcinilor de producţie î stau permanent în atenţia muncitorilor care se află într-o pasiornantă întrecere socialistă. In clişeu , în secţia 2 montaj chimic se pregătesc plăcile separatoare pentru a fi montate pe un schimbător de căldură. Muncă însufleţită pe ogoa^^. După recoltare, alături Cîmpiile Olteniei cunosc în aceste zile un freamăt deosebit. Colectiviştii şi mecanizatorii desfăşoară un mare complex de lucrări. Ei string recolta, execută arături de vară, însămînţează plantele furajere în mirişti etc. Pînă ieri pe întreaga regiune griul și secara au fost recoltate de pe mai mult de 150.000 ha, ceea ce reprezintă peste 40 la sută din plan. (Coresp. „Munca") ★------- Recomandările Secţiei de cereale şi^^^^^B tehnice a Consiliului Superior al cu privire la semănatul culturilor aSHIH Recoltatul culturilor de cereale păioase şi a furajelor cultivate se desfăşoară din plin în regiunile din sudul şi vestul ţării, iar în zilele următoare va începe şi în celelalte regiuni. Precipitaţiile căzute în luna iunie şi începutul lunii iulie în aproape toate regiunile impun luarea de măsuri pentru grăbirea recoltatului fără pierderi, într-un timp cît mai scurt. în acelaşi timp sunt create condiţii favorabile pentru executarea arăturilor de vară pe suprafeţe cît mai mari. la pp.rle din lerpmiril? aval? '-■! I'? vrimin.il? imrrlial rn plnntp^H piljjjmli pentru silo/, imrha do ■“■■'■■Ini in amrstrr cu pnrumli I^B11Í111Í£Í uni niau-i vprchr u secară pentru puriu. mSmhm I ivcdlnril -tall,inilor experimentnMsr /nitaiele obţinute de imitâţile auricnH““1'' liste au demonstrat ro in rundiţii ^h9h||| Hop asemănătoare cu role din acest obţinut la lirelor recolte de 20 010 Ir de porumb siloz pe terenu^B_ irigate, și de 10 000 — 50 000 cele irigate. Prin semănatul speare^H renurile de in rare s-au recoltat furajere anuale sau cerealele P'ni'^HHgif reuşit să se asigure masa veride ■jggsäglj păşunatul animalelor în toamnă s . vară. Reuşita acestor culturi depinde măsură de agrotehnica aplicată. scop. se recomandă ca pregătirea l^Hsas lui in vederea însăminţărilor de HH duble să se facă prin arături superf^B?*“, la adîneimea de 16—18 cm și grăpate. Terenurile lipsite de buruieni, unde s-a reușit ca recoltatul păioaselor să se facă cît mai de jos și numai dacă există umiditate abundentă, se pot pregăti pentru (Continuare in pag. 3-nl Ce spuneţi tovarăşi de la S.M. T. Chitila ? Una din combinele de la S.M.T. Chitila a fost repartizată pentru recoltarea păioaselor in comuna Pantelimon, regiunea Bucureşti. Deşi acţiunea de recoltare a început la timpul optim, totuşi lucrul se desfăşoară anevoios din cauza deselor defecţiuni ce se ivesc la combină. Astfel, într-o zi s-a rupt pompa combinei, a doua zi s-a defectat un pinion, în altă zi s-a rupt biela de lemn, cit şi alte defecţiuni ce scot în evidenţă reparaţia superficială făcută combinei. Din această cauză în nouă zile s-au recoltat doar 20 ha, din 80 planificate. In această perioadă telefonul de la S.M.T. Chitila s-a ridicat în fiecare zi, de cîteva ori. — Alo, tovarăşe inginer Grigore Colţescu, vă rugăm trimiteţi-ne o nouă combină... cunoaşteţi situaţia de ieri. Am rămas în urmă cu recoltatul ! A treia zi . — Alo, S.M.T.-ul, trimiteţi-ne măcar... un specialist să ne repare combina, dar cît mai urgent ! ...Răspunsul tovarăşului Vasile Andrei, directorul S.M.T.-ului, cît şi al inginerului Grigore Colţescu, a fost de fiecare dată acelaşi: —■ ...Da, tovarăşe, vă sprijinim, se poate ? A rămas însă numai vorba. Nu numai că n-au trimis pe nimeni, (necum să schimbe combina) dar nici brigadierul Niculae C. Marin, responsabilul brigăzii de tractoare de la S.M.T. care lucrează în comuna Pantelimon, n-a găsit de cuviinţă să treacă pe la combină de trei zile, deşi ştia că nu funcţionează. ...Aşa înţelege oare conducerea S.M.T.-ului sus-amintit să-şi facă datoria în această perioadă cînd nici un minut nu trebuie irosit ? Timpul e foarte scurt. Conducerea S.M.T. Chitila trebuie să ia de urgenţă măsurile ce se impun. S. Coremberg sudor Combinele lucrează din plin la recoltarea celor 1.221 ha. cu grîu pe tarlalele colectiviştilor din comuna Fundulea, raionul Lehliu, regiunea Bucureşti. Pînă acum s-a recoltat peste 50"/s din suprafață.