Munca, august 1963 (Anul 19, nr. 4894-4919)

1963-08-02 / nr. 4895

E TREPTE ALE FRUMOSULUI... (pe Bulevardul Muncii din Capitală). Foto : AL. NICOARA Ridicînd continuu indicii de utilizare a agregatelor In luna iulie siderurgiştii reşiţeni au înscris noi succese în întrecerea socia­listă pentru sporirea producţiei de me­tal. Ridicînd continuu indicii de utili­zare a agregatelor ei au reuşit să rea­lizeze producţii sporite în fiecare sec­ţie şi la fiecare loc de muncă. Astfel, echipele de topitori de la oţelăria Mar­tin, care în prima jumătate a anului au produs cu 6 kg oţel mai mult pe fiecare metru patrat vatră cuptor şi zi calendaristică, au reuşit şi în luna iu­lie să folosească din plin capacitatea cuptoarelor. Pe această bază ei au pro­dus cu 8.000 tone oţel mai mult decît prevedeau sarcinile de plan. La fel de bine au muncit şi furnaliştii. Asigurînd un mers uniform agregatelor, ei au dat peste planul lunar 3.300 tone fontă. Succesul furnaliştilor se datoreşte în bună parte şi muncitorilor de la fabri­ca de aglomerare a minereurilor care în aceeaşi perioadă au sporit cu 2.000 tone producţia planificată, îmbunătă­ţind totodată calitatea minereului. în­semnate sunt şi realizările laminorişti­­lor, care în luna iulie au produs în plus 1000 tone laminate diferite. (Coresp. „Munca") Aspect din staţiunea balneară „Ocna Sibiului". Foto : C. PETRE 4.500.000 lei economii în ultimul timp din ce în ce mai mulţi constructori din Întreprinderea de construcţii orăşeneşti Galaţi vin să adauge cu mîndrie, alături de titlul de zidar, constructor, fierar-be­­tonist sau mecanic de utilaj şi pe cel de Inovator. Şi, Inovatori ca Şte­fan Lacurezeanu, Nicolae Cotigă, E­­mil Vicu, Dumitru Constantinescu şi alţii se pot mîndri că aportul lor a contribuit cu ceva la zecile de blocuri ce s-au ridicat în noile car­tiere. Iniţiativa lor creatoare, ală­turi de a celorlalţi constructori care formează armata Inovatorilor, a adus întreprinderii din 1961 și pînă In prezent o economie de 4.500.000 lei. (Coresp. „Munca") Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R.6 pagini 30 bani Asigurăm furnalelor cocs cu o rezistenţă ridicată Prin ridicarea temperaturii aerului insuflat în furnale şi eliminarea într-o măsură tot mai mare a sterilului şi a fracţiilor mărunte din încărcătura aces­tora, furnaliştii noştri reuşesc să economisească o can­titate tot mai mare de cocs — obiectiv important în întrecerea pe care o desfăşoară. Cel mai mult însă poate contribui la reducerea consumului specific de cocs, îmbunătăţirea sistematică a calităţii cocsului. Sarcina de a realiza cocs cu proprietăţi fizice şi me­canice superioare ne revine nouă, celor de la bate­riile de cocsificare a cărbunelui. Avînd sprijinul larg al comitetu­lui sindicatului cocsarii noştri şi-au îmbogăţit cunoştinţele tehnico-pro­­fesionale, reuşind astfel ca în ul­timii 3—4 ani să îmbunătăţească substanţial procesul tehnologic de cocsificare a cărbunelui de Valea Jiului. Cercetările permanente statis­­tice-matematice asupra parametrilor Iffl tehnologici ne-au ajutat ca, pe baza unor noi criterii de structură, să aducem multe îm­bunătăţiri, atît reţetelor pentru amestecuri de cocsi­ficare, cît şi regimului termic al cuptoarelor. Prin rezolvarea unor astfel de probleme tehnice, cît şi ca urmare a faptului că minerii din Valea Jiului s-au străduit să ne asigure cărbune cocsificabil de calitate tot mai bună, cu un conţinut de cenuşă mai redus, noi am putut realiza un cocs metalurgic cu o putere mai mare de ardere şi cu o rezistenţă mecanică ridicată, respectiv de 315 kg. faţă de 270 kg. media anului 1959. Anul acesta ne-am angajat să ridicăm rezistenţa cocsului la 320 kg. în sprijinul îndeplinirii angajamen­tului luat, comitetul sindicatului a organizat mai bine în­trecerea socialistă între brigăzi şi schimburi, mobilizînd muncitorii, inginerii şi tehnicienii pentru a aduce pro­cesului tehnologic noi îmbunătăţiri. Astfel, comisia in­ginerilor şi tehnicienilor a primit sarcina de a studia posibilităţile de reducere a temperaturii în spaţiul de sub bolta cuptoarelor şi la verticalele de margini, în scopul încălzirii mai uniforme a cuptoarelor, precum şi pe cele referitoare la reducerea umidităţii cocsului, îmbunătăţirea regimului termohidraulic al cuptoarelor, creşterea densităţii amestecurilor de cocsificare în scopul utilizării mai bune a volumului util al cuptoare­lor şi ridicarea rezistenţei cocsului, în urma studiului şi cercetărilor practice întreprinse şi a propunerilor fă­cute de muncitori, s-au stabilit parametri tehnologici îmbunătăţiţi faţă de cei de anul trecut. Sprijinind participanţii la întrecerea socialistă să-şi realizeze cu succes angajamentele, noi ne-am preocu­pat îndeaproape de înfăptuirea la timp a măsurilor tehnico-organizatorice prin care am asigurat măcinarea şi dozarea mai bună a cărbunelui şi a degresanţilor, creşterea indicilor de utilizare a maşinilor de şarjat şi a cuptoarelor. Totodată, a fost introdus graficul ciclic cu periodicitate pentru încărcarea şi descărcarea cuptoarelor. Asistenţa tehnică la locurile de muncă a fost şi ea mai bine organizată, prin re­partizarea mai judicioasă a maiştrilor şi tehnicienilor pe schimburi , cu sarcini zilnice concrete de a ajuta echipele şi brigăzile de muncitori ____________ aflate în întrecere în aplicarea pro­cedeelor tehnologice îmbunătăţite. Organizată, orientată şi sprijinită în acest fel, între­cerea socialistă a contribuit nemijlocit ca rezistenţa me­canică a cocsului să se ridice în primul semestru al acestui an la 322 kg. Cu un asemenea cocs de calitate mai bună, jurna­liştii combinatului nostru siderurgic ar fi putut economisi în plus de la începutul anului cel puţin 32.000—35.000 tone cocs, dacă conducerile tehnico-administrative ale secţiilor de furnale ar fi luat toate măsurile pentru ca temperatura aerului insuflat să nu scadă la unele furnale cu 100 pînă la 200 grade Celsius, faţă de cea înregistrată la sfîrşitul anului 1962. De aceea, este necesar ca la furnale să se dea o atenţie mai mare acestui fapt, pentru ca în semestruu doi al acestui an să se poată realiza atît prin creşterea temperaturii aerului insuflat în furnale, cît şi prin îmbunătăţirea în continuare a calităţii cocsului, o producţie mai mare de fontă cu un consum mai mic de cocs. Ing. GHEORGHE PAVEL șeful bateriilor de cocs ale uzinei cocso-chimice a Combinatului Siderurgic Hunedoara TRiBl­toA fiMalatiantufor 9LA ÎNTRECERE ! A început difuzarea manualelor şcolare pentru clasele VIII-XI Joi, în întreaga ţară a început difu­zarea manualelor şcolare pentru cla­sele VIII - XI şi a rechizitelor. Li­brăriile prin care se distribuie ma­nualele au cunoscut în această zi o mare afluenţă de cumpărători. Vitri­nele şi expoziţiile de carte organizate cu acest prilej de lucrătorii librăriilor au fost cercetate cu mult interes de elevi şi părinţi. O dată cu manualele s-au pus în vînzare şi lucrări de be­letristică recomandate ca literatură suplimentară, broşuri de ştiinţă popu­larizată, dicţionare. Totodată, unităţile de papetărie au fost aprovizionate cu un sortiment variat de rechizite fabricate în ţara noastră sau provenite din import. (Agerpres) Modernizarea pompei de noroi 3 P. N. 485 M. Serviciile de concepţie de la uzi­nele constructoare de utilaj petroli­er „1 Mai” Ploieşti aduc o contri­buţie tot mai mare la ridicarea nive­lului calitativ al produselor. Printre produsele modernizate re­cent se numără pompa de noroi 3 P.N. 465 M., la care s-a înlocuit sistemul de fixare a capacelor prin şuru­buri, cu un sistem de capac cu filet direct în corpul pom­pei. Aceasta permite o mai bună funcţionare a supapelor, iar greuta­tea pompei se reduce cu cca 300 kg. Pentru fabricaţia în serie a pompei a fost concepută şi confecţionată o maşină specială pentru filetat. Noul agregat eliberează o serie de maşini orizontale de alezat şi găurit şi scur­tează durata de execuţia a pompei cu cca 80 de ore. AL 15.000-LEA STRUNG ROMÍNESC Constructorii de strun­guri din Arad au trăit zilele acestea clipe emo­ţionante . IN UZINĂ A FOST REALIZAT CEL DE AL 15 000 - LEA STRUNG ROMINESC. Această însemnată vic­torie încununează efor­turile creatoare ale har­nicilor muncitori, teh­nicieni şi Ingineri în decursul celor 14 ani de existenţă a uzinei» In acest timp ei au reali­zat o variată gamă de strunguri cu caracteris­tici tehnico-economice tot mai ridicate, cunos­cute şi apreciate în nu­meroase întreprinderi din ţara noastră. Ex­perienţa dobîndită în construirea de maşini­­unelte, precum şi per­fecţionarea continuă a proceselor tehnologice au permis colectivului uzinei să introducă în acest an în producţia de serie un nou tip de strung, S.N. 400, care, după aprecierea specia­liştilor, atinge perfor­manţe la nivelul teh­nicii mondiale actuale. Noul strung fabricat de constructorii de ma­­şini-unelte din Arad se bucură de o înaltă apreciere şi peste ho­tare. (Coresp. „Munca“) Anul XIX-nr. 4895 VINERI 2 AUGUST 1963 Realizări ale constructorilor de rulmenţi Desfăşurind larg întrecerea so­cialistă in cinstea zilei de 23 August, colectivul de muncă al Fabricii de rulmenţi din Bîrlad şi-a îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan pe luna iulie a.c. la toti indicii. Au fost executaţi peste sarcinile de plan 1879 rulmenti de diferite tipuri. Cu aceştia numărul rulmenţilor realizaţi peste plan de la începutul anului şi pînă in prezent a atins cifra de 12 230. Cele mai bune rezultate In Între­cerea socialistă le-au obţinut atelierul role din cadrul secţiei bile-role care a primit titlul de secţie evidenţiată în Întrecerea socialistă, secţia forjă, ate­lierele strunguri automate şi colivii şi secţia de rectificare. Iordache Codreanu rectificator Pentru muncitorii forestieri In 12 parchete forestiere din regiu­nea Maramureş, printre care Poiana Botizei, Cărbunari, Turci, Izvoarele etc, au fost date în folosinţă sau sunt în curs de construcţie noi cabane-dor­­m­itor pentru muncitorii forestieri. A­­ceste construcţii se adaugă la cele a­­proape 300 de astfel de cabane exis­tente în parchetele de exploatare ma­ramureşene şi în care sunt asigurate condiţii bune de locuit pentru munci­tori. Alături de cele 50 de magazine de desfacere, de numeroasele băi şi canti­ne amenajate în pădure, 150 de biblio­teci fixe şi mobile, dotate cu zeci de mii de cărţi, de cluburile în care muncitorii vizionează periodic fil­me sosite cu caravana, alături de ra­dioul şi lumina electrică pe care le gă­seşti în toate parchetele de exploatare, aceste noi construcţii contribuie la creşterea nivelului de trai al muncitori­lor forestieri. (Coresp. „Munca") De fapt recomandările citite în a­­dunarea generală a comuniştilor de la „Balanţa“ din Sibiu în care se discuta propunerea ca lăcătuşul­­mentor Vasile Seiceanu să fie primit direct în rindurile comuniştilor fără stagiu de candidat, îndreptăţeau un vot unanim. Despre Seiceanu se ştia că este cel mai bun şef de echipă din atelierul poduri­ bascule, că avea la activul său 10 inovaţii, că înre­gistrase cele mai bune rezultate în lupta întregii uzine pentru ritmicita­tea decadală a producţiei. S-au spus cuvinte frumoase şi despre ajutorul calificat şi tovărăşesc pe care îl dă oamenilor din echipă, şi despre con­ştiinciozitatea cu care urmăreşte fie­care operaţie, şi despre sîrguinţa lui la învăţătură... S-a mai citit însă în această adu­nare (în afară de recomandările pre­văzute în Statut) şi o adresă oficială din partea conducerii Fabricii de ci­ment „Temelia“ din Braşov, unde Vasile Sălceanu montase un pod­­basculant. Lectura acestei hîrtii în­­tr-un cadru atît de solemn îl făcu pe tînărul lăcătuş-montor să-şi amin­tească întîmplarea în amănunţime... ■k ...Delegaţia o primi pe la prînz şi nu-l surprinse : „Vă veţi deplasa în localitatea Braşov la întreprinderea „Temelia“ şi veţi monta un pod­­basculă de 100 de tone". Îi dădu de veste ajutorului său Gheorghe Ştirbu, un băietan harnic şi inimos cu care mai montase ase­menea poduri la Hunedora, Baia Mare, Filipeştii de Pădure şi la Pe­troşani. Îşi luă banii de deplasare, citeva cămăşi, batiste, ciorapi, cîteva volume din operele lui Balzac şi pori la drum a doua zi în zori cu acceleratul. Pleca cu inima uşoară stăpînit de un sentiment de bucurie care îl încerca ori de cîte ori por­nea la drum să cunoască alte locuri, alţi oameni. In tren făcură cunoştinţă cu un şofer din Arad care se ducea la Bra­şov după piese de schimb, cu un miner de la Petrila pornit în conce­diu la Tuşnad, cu o învăţătoare che­mată la Bucureşti şi cu un uncheaş, nioi în ciuda părului alb, colectivist de prin Şercai a plecat să-şi vadă fe­ciorul ostaş... Vasile Seiceanu asculta vorbele slobode şi vesele ale oame­nilor şi se gîndea la faptul că în acelaşi compartiment de tren să se adune laolaltă şi să se împriete­nească în cîteva ore de călătorie oa­meni cu atît de diferite preocupări. La fabrica „Temelia“ a avut din nou prilejul să se simtă mîndru de meseria sa. Statură de vorbă cu dîn­­sul directorul „Temeliei“ şi inginerul şef. Aceştia părură surprinşi văzîn­­du-l aşa de tînăr. Directorul îl şi în­trebase : — Nu te supăra, tovarăşe Seicea­nu, dar cîţi ani ai ? — Douăzeci şi şapte. Nu mă su­păr de întrebare. — Şi... la poduri bascule de cînd lucrezi . — De mult... de vreo zece ani (lucra numai de nouă ani, însă el pu­nea la socoteală şi anul de practică al şcolii profesionale). — Aşa da... desigur. Ai ceva ex­perienţă. Dar o să-l poţi monta pe al nostru în termen . — Cred că da. Obişnuiesc să res­pect termenele înscrise în contract. De azi în 45 de zile podul va fi gata. — Ne bucură — zise inginerul şef — că „Balanţa“ are oameni aşa ca dumneata, hotărîţi şi probabil foarte pricepuţi în meserie. Totuşi pentru a preveni orice neajuns (ştii, astăzi cimentul se cere ca plinea) aş fi de părere să încheiem o minută. Tot ne-am adunat aici. O scriem repede la maşină şi o semnăm cu toţii. Dacă se întîmplă să nu isprăveşti montajul în termen, să nu avem necazuri cu locaţii, gîtuiri de producţie... Nu prea era frumos din partea ce­lor de la „Temelia" să-şi arate aşa pe faţă neîncrederea în priceperea şi conştiinciozitatea lui. Insă în prin­cipiu aveau dreptate. Dacă podul nu era gata în termen se puteau întîm­­pla neajunsuri grave. Semnă deci mi­nata cu mină sigură: Vasile Sei­ceanu, montator, delegat al fabricii „Balanţa“. Semnătura lui şedea fru­mos alături de semnătura directoru­lui şi a inginerului şef. Pe urmă se apucă de lucru. Primi tot ce ceru : oameni, materiale, scule. Ştirbu, a­­jutorul lui, se dovedi şi de data aceasta un sprijin de nădejde. In fie­care săptămînă atît directorul „Te­meliei“ cît şi inginerul şef se abă­­teau pe la şantierul podului basculă. Lucrarea înainta văzînd cu ochii. Muncea frumos delegatul de la „Ba­­lanța". în a 42-a zi, montajul general era gata. Trebuia doar turnată fundaţia în beton şi deci în a 45-a zi vagoa­nele grele de cale ferată puteau intra şi ieşi din fabrică zi şi noapte. Ne­cazul s-a ivit tocmai de acolo de unde nimeni nu se aştepta : de la turnarea fundaţiei. Dădu în noaptea din ajunul turnării un ger tîrziu şi , peste măsură de aspru aşa Incit nici vorbă nu mai putea să fie de turna­rea betonului. Siguri că podul va fi gata în ter­men, conducerea „Temeliei“ trecuse la producţia de virf, comandase su­tele de vagoane, organizase lucrul în trei schimburi. Depozitele fabricii gemeau de materie finită. Pe rampă 200 de vagoane îşi aşteptau rîndul. In zori muncitorii din schimbul 1 se grăbeau să intre la lucru înainte de sunetul sirenei. Pe lîngă podul basculă, directorul şi inginerul şef însoţiţi de o oaste de specialişti în turnarea betonului, se foiră toată noaptea ca pe spini. In ciuda celor mai frumoase intenţii de care erau animaţi constructorii, beto­nul nu putea fi turnat. Dacă în ziua aceea insă se mai putea lucra, a doua zi se punea foarte serios problema ca producţia să fie oprită, cuptoarele stinse, pentru că în fabrică nu mai putea intra materie primă, iar depo­zitele nu puteau fi deşertate. Era o situaţie de-a dreptul paradoxală să paralizezi un uriaş ca „Temelia“ din pricina unui şanţ de cîţiva metri, care trebuia umplut cu beton ! Dele­gatul „Balanţei“ nu avea nici o vină. Sarcinile lui contractuale şi le res­pectase la ceas dacă se poate spune aşa. Putea foarte bine să-şi împache­teze bagajele, să-şi ia ajutorul, pe Gheorghe Ştirbu, şi să se urce în tren. Nimeni nu l-ar fi certat, nimeni n-ar fi putut să-i aducă vreo acuzare. Directorul, inginerul şef şi ceilalţi oameni de la „Temelia“ şedeau ne­mişcaţi în faţa podului. Gîndeau pro­babil ce măsuri să ia pentru a în- GH. FLORESCU (Continuare in pag. 5-a) Mineral Sişu Virgil este şef de schimb în sectorul III al minei Petrila. Datorită depăşirii angajamentelor luate în cadrul întrecerii socialiste, schimbul pe care îl conduce a fost declarat evidenţiat în întrecerea socialistă. Foto : P. COZIA PE OGOARE După terminarea recoltărilor, unită­ţile agricole din regiunea Dobrogea au intensificat transportarea şi înmagazi­­narea cerealelor. Gospodăriile agricole de stat au livrat pînă la 31 iulie la ba­zele de recepţionare peste 80 la sută din producţia de grîu realizată, iar gospodăriile agricole colective 90 la sută din cantităţile de grîu datorate statului pentru plata în natură a lucră­rilor efectuate de către S.M.T. şi trei pătrimi din cele contractate cu statul. Datorită mai bunei organizări a mun­cii la combine, repartizării unui număr suficient de camioane şi atelaje pentru transportul cerealelor, în raioanele Ne­gru Vodă, Medgidia şi în comunele aparţinînd de oraşul Constanţa trans­portul la baze s-a desfăşurat în acelaşi ritm cu recoltatul. Ca urmare, pînă la această dată gospodăriile agricole co­lective din raionul Negru Vodă au în­deplinit planul de livrare a griului cu­venit statului pentru lucrările efectuate de către S.M.T., predînd totodată în­treaga cantitate contractată. Pînă acum, peste 240 de gospodării agricole colective din Dobrogea au predat cantităţile de grîu datorate sta­tului pentru plata în natură şi peste 100 din ele şi-au achitat şi obligaţiile contractuale, tractoare Curtici. La rîndul lor, colec­tiviştii din comuna Ghecea, raionul Timişoara, au însilozat aproape 10 vagoane de porumb. * După terminarea treierişului,­ meca­nizatorii din gospodăriile agricole de stat aflate în raza Trustului Gostat Iaşi au intensificat lucrările de arături pe mirişti şi au început recoltatul porum­bului pentru siloz. In numai două zile s-au recoltat şi însilozat peste 1000 tone porumb siloz. In fruntea acţiunii se găsesc gospodăriile agricole de stat Broşteni, Galata şi Cristeşti toate din raionul Iaşi. Lucrările de recoltare a porumbului siloz continuă. (Coresp. „Munca“) Insilozează porumbul In numeroase gospodării agricola de stat şi gospodării agricole colec­tive din regiunea Banat s-a început zilele acestea recoltarea şi însilozarea porumbului pentru siloz destinat asi­gurării hranei animalelor pe timp de iarnă. Lucrătorii de la G.A.S. Nădlac, de pildă, care au insăminţat cu po­­rumb-siloz 143 ha, au însilozat în prima zi cca. 15 vagoane de porumb. Ei lucrează cu o combină CSU şi cu o tocătoare mecanică. Producţia de porumb-siloz obţinută pînă acum la hectar este de aproape 30 000 kg. Tot 15 vagoane de porumb au însilozat în prima zi şi colectiviştii din comuna Şofronea, raionul Arad, care sunt ajutaţi în această acţiune de mecani­zatorii de la staţiunea de maşini şi RIA SO 132 Vintul dinspre seară adie uşor, mlnglind feţele celor trei bărbaţi aşezaţi la stat lingă sonda nr. 132. Ziua de muncă abia se sfirşise. Acum treceau In revistă sarcinile pentru a doua zi. Cind discuţiile se apropiaseră de sfirşit, privirea unuia dintre cei trei fu atrasă de un obiect nou, așezat pe poalele sondei. Tofi trei zimbiră deodată. — Phi, era să uit, spuse meca­nicul Dovnicescu, ce facem cu no­ua noastră inovație ! —• ...Trebuie să facem referat interveni sondorul Constantin Berechet. — Ni-i cere brigada inovatori­lor, lămuri și dulgherul Ioan Pirlea. In sfirşit, pe Inserat, cei trei muncitori Înscriau ultimele vorbe in referat... De fapt despre ce inovaţie este vorba ! Se ştie că forajul cu turbina are nevoie de debite mari de noroi. Pentru a nu se vărsa noroiul pes­te prevenitor la beciul sondei se utiliza pînă acum o cutie pentru captarea noroiului, confecţionată din scindură de 5 cm., necesitînd 0,12 mc de scindură pentru o sin­gură cutie, in plus deplasarea unui dulgher la fiecare sondă pentru a o monta. Deoarece cutiile din scindură nu se mai recuperau, cei trei s-au gîndit să o înlocuiască cu una din metal. Au confecţio­nat o cutie din tablă recuperată de 2 mm, prevăzută cu o ramă de fier vinciu. Asamblarea au făcu­t-o cu şuruburi şi garnituri de klingherit. După cum vedem, s-ar părea că nu e vorba de mare lucru, dar... A trecut timp. In urma unei a­­nalize, cabinetul tehnic a stabilit eficienţa economică: „Dat fiind circuitul lung al cutiei de metal, inovaţia aduce economii in valoa­re de 30.000 lei anual“. Zilele trecute, Întreprinderea de foraj Bascov a luat măsura să ex­tindă inovaţia la toate sondele. Acum şi cei de la Întreprinderea de foraj Rm. Vilcea au hotărît să o introducă. Poate că in curind se va generaliza la toate întreprin­derile de foraj din ţară. Şi astfel, cei 30 000 lei se vor înzeci. Şi cite asemenea rezerve inter­ne aşteaptă să mai fie descope­rite... GHIŢĂ DIONISIE revizor contabil La G.A.C. „Ogorul nou" din comuna Greaca, raionul Olteniţa, regiunea Bucureşti, a început recoltarea strugurilor de masă. De aici, zilnic se recoltează peste 10 000 kg. struguri, care sunt expediaţi centrelor-aprozar şi magazinelor cooperaţiei de consum din Bucureşti şi din regiunea Brașov. In clișeu : aspect de la recoltarea strugurilor.

Next