Munca, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4945-4971)

1963-10-19 / nr. 4961

.­In pas cu tehnica nouă Dotarea uzinei noastre cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate recla­mă în mod imperios îmbogăţirea con­tinuă a nivelului de cunoştinţe teh­­nico-profesionale ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Cu cît este mai înaltă calificarea acestor­­ cadre, cu atît mai înalt va fi nive­lul producţiei, cu atît mai plină de rezultate va fi lupta in întrecerea socialistă pentru obţinerea unei pro­ducţii de calitate superioară, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Ţinînd seama de acest lucru, con­ducerea tehnico-administrativă, în­drumată îndeaproape de comitetul de partid şi sprijinită de comitetul sin­dicatului, a acordat o atenţie deo­sebită organizării şi desfăşurării cursurilor de ridicare a calificării profesionale, încă de la începutul a­­nului, ca urmare a măsurilor luate. In toate secţiile s-au organizat şi desfăşurat acţiuni de masă privind ridicarea calificării profesionale a lu­crătorilor noştri. In urma unui stu­diu amănunţit efectuat prin comisia de salarizare, normare şi ridicarea ca­lificării profesionale şi de comisia inginerilor şi tehnicienilor, comite­tul sindicatului a sprijinit conducerea tehnico-administrativă în alcătuirea planurilor tematice diferenţiate pe­­ meserii şi în raport de nevoile pro­­roducţiei. De pildă, la aparataj — ate­lier specific de montaj — s-a ob­servat că tehnologia de asamblare implică orientarea rapidă a munci­torului în desenul produsului. De a­­ceea, la cursul de ridicare a cali­ficării ce funcţionează aici, au fost predate, în cadrul cîtorva lecţii, cu­noştinţe legate de desenul tehnic. Efectul acestor lecţii a fost deosebit. Ca urmare a îmbogăţirii cunoştinţe­lor profesionale ale muncitorilor, în prezent, la aparatajul naval se obţin indici de productivitate dubli faţă de anul trecut. De asemenea, ţinîn­­du-se seama că în atelierul scule şi utilaje s-au introdus unele scule şi dispozitive noi care cereau schim­barea tehnologiei, au fost actualizate unele lecţii din cadrul cursului res­pectiv. Astfel, au fost introduse teme ca: „Armarea matriţelor cu plăcuţe din metal dur", „Tipizarea în con­strucţia de S.D.V.-uri", „Folosirea maselor plastice în lipirea matriţe­lor" etc. Şi în cadrul altor cursuri fp de ridicare a calificării, acolo unde noile procedee aplicate cereau cu­noştinţe adecvate, comitetul sindica­tului a urmărit ca tematicile să pre­vadă lecţii care să se refere la : organizarea locului de muncă, cu­noaşterea desenului tehnic, noţiuni despre tehnologia materialelor, ca­racteristicile utilajului ş.a.m.d. Măsurile luate pentru ridicarea pre­gătirii profesionale n-au întîrziat să-şi arate roadele. Ele au contribuit în mod pozitiv la realizarea anga­jamentelor în întrecerea socialistă. Cîteva exemple în această privinţă sunt edificatoare. Participînd cu regu­laritate la cursurile de ridicare a ca­lificării, bobinatorul Ion Stancu, în­­suşindu-şi metode avansate de mun­că, a reuşit să-şi depăşească anga­jamentele luate cu 5—10 la sută, fiind confirmat în ultimele trei luni, cu regularitate, evidenţiat în între­cerea socialistă. De asemenea, ridi­­cîndu-şi gradul de calificare profe­sională ca urmare a cunoştinţelor că­pătate la cursuri, în ultimele 9 luni 265 de muncitori au fost încadraţi în categorii superioare de salarizare. Printre aceştia se află montatorul Dan Ionescu, bobinatorul Adrian Paluga, turnătorul Ion Văduva şi mulţi alţii. Pentru cadrele tehnico-inginereşti s-a organizat un ciclu de conferinţe cu teme legate de noutăţile tehnice apărute pe plan mondial şi este în curs de pregătire o sesiune tehnico­­ştiinţifică. Ridicarea calificării profesionale a stimulat interesul muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor pentru re­zolvarea diferitelor probleme tehni­ce. Faptul acesta s-a reflectat în îm­bunătăţirea continuă a activităţii ino­vatorilor, în sporirea eficienţei eco­nomice a inovaţiilor. Ca urmare în primele nouă luni din acest an nu­mărul inovaţiilor înregistrate la ca­binetul tehnic a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 107, obţinîndu-se totodată compara­tiv cu anul trecut o economie ce totalizează un plus de peste 300.000 lei. Toate acestea au contribuit la obţinerea altor importante succese. De pildă, pe primele nouă luni din acest an, planul atît la producţia globală cît şi la marfă a fost depăşit, iar productivitatea muncii a crescut cu 1,4 la sută faţă de sarcina pla­nificată. Pregătirea tehnico-profesională a muncitorilor îmbracă şi alte aspecte. O mare atenţie se acordă propagan­dei tehnice. în acest scop, comitetul sindicatului organizează numeroase manifestări în vederea răspîndirii cărţii tehnice. Lunar se organizează pe locurile de muncă expoziţii cu car­tea tehnică, au loc conferinţe, simpo­zioane etc. De asemenea, conducerea tehnico-administrativă s-a îngrijit de buna desfăşurare a cursurilor. S-au a­­sigurat săli, planşe, grafice, table de scris, schiţe etc. Ţinînd seama de experienţa dobîn­­dită pînă acum, conducerea uzinei, sprijinită îndeaproape de comitetul sindicatului, a luat în continuare noi măsuri menite a contribui la ridica­rea nivelului de cunoştinţe tehnico­­profesionale ale muncitorilor. Faţă de anul 1963, numărul cursurilor de ridi­care a calificării profesionale va creş­te în 1964 cu încă 8. Pentru anul viitor uzinei noastre îi revin sarcini deosebite legate de per­fecţionarea continuă a tehnologiei. De pildă, vom asimila o serie de produse şi procedee tehnologice noi de înaltă tehnicitate care cer o pregătire supe­rioară a muncitorilor. In sectorul bo­­binat, bunăoară, se vor introduce ma­teriale izolante noi care cer o tehno­logie specifică (metode de tăiere, de fasonare, de montare). Aceasta a im­pus ca în respectivul sector, să se prevadă organizarea unui curs în a cărui tematică să intre lecţii privind tehnologia izolării aneoselor maşini­lor cu produse pe bază de mică. No­ţiunile teoretice vor fi completate cu demonstraţii practice. Trecerea la or­ganizarea fabricaţiei în flux continuu în sectoarele de bază, cum sunt: ştan­­ţarea, sortarea şi împachetarea mie­zurilor magnetice, cere de asemenea o îmbunătăţire a cunoştinţelor profe­sionale. Ca urmare, la cursurile de specializare ce vor funcţiona în aces­te sectoare in planul tematic au fost introduse elemente de mecanizări, de transport mecanizat şi de bobinaj. Şi în fixarea tematicii altor cursuri am pornit, de asemenea, de la necesită­ţile imediate ale producţiei. Acordind în continuare o atenţie tot mai mare însuşirii de noi cunoş­tinţe, colectivul uzinei noastre va ob­ţine şi în viitor rezultate tot mai bune în ridicarea performanţelor tehnice ale produselor pe care le fabricăm. Ing. MIRCEA GHEORGHIU director CONSTANTIN ŞINDILARU preşedintele comitetului sindicatului Uzina de maşini electrice — Bucureşti Şi Spre oţelării De la începutul anului şi pînă în prezent din regiunea Bacău au fost trimise spre oţelării 52.452 tone de fier vechi. Această cantitate provine din casările de utilaje vechi, precum­­ şi din acţiunile de colectare a fie­rului vechi organizate de colective­le întreprinderilor. Totodată s-a tri­mis la depozitele I.C.M. 2.187 tone fontă şi 855 tone metale neferoase. IO­AN ARHIRE funcţionar IN PAG. II-A Tehnologie nouă — productivitate inaltă Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX d nr 4961 SÎMBĂTĂ 19 OCTOMBRIE 1963 4 pagini 20 bani ŞTIRILE ZILEI împliniri... Recent, la Oneşti s-au dat în folosinţă muncitorilor de la Complexul Petrochi­mic două noi blocuri cu 148 de apar­tamente. Numărul apartamentelor ocu­pate în acest an se ridică, astfel, aproa­pe la 500. Tot în 1963 s-au terminat lu­crările unei şcoli cu 16 săli de clasă, a unui complex comercial, a unei con­ducte de apă potabilă. La sfîrşitul acestui an, Oneştiul va avea 6235 de apartamente, 6 şcoli noi, două cinematografe etc. (Rep.) Ritm intens la insămînţări In ultima perioadă, viteza zilnică de lucru la semănat a fost depăşită în a­­proape toate trusturile Gostat. Potrivit datelor primite la Trustul central al gospodăriilor agricole de stat, pînă la 17 octombrie s-a însămînţat griul pe o suprafaţă reprezentînd aproape 80 la sută din plan. In unităţile aparţinînd trusturilor Suceava, Feteşti, Călăraşi, Sînnicolau Mare şi altele, griul a fost semănat pe mai bine de 92 la sută din suprafaţa planificată. Conducerile gos­podăriilor agricole d­e stat urmăresc în­deaproape aplicarea tuturor măsurilor menite să asigure obţinerea unor pro­ducţii sporite de grîu în anul viitor: pregătirea patului germinativ, fertili­zarea solului, o densitate de plante corespunzătoare etc. (Agerpres) IN REGIUNEA DOBROGEA Creşte reţeaua de alimentare cu apă In cuprinsul regiunii Dobrogea au loc lucrări vaste de extindere a reţelei de distribuţie a apei. Zona de alimen­tare cu apă a oraşului Medgidia, de exemplu, s-a mărit recent prin forarea a 5 puţuri de captare din care 4 au şi intrat în funcţiune. La uzina de apă din Tulcea a fost instalată a 3-a pompă cu o capacitate de 500 metri cubi pe oră şi se lucrează la instalarea unei baterii de filtre rapide. De asemenea, la Hîrşova şi Sulina au fost lărgite considerabil capacităţile de captare. In acest an în regiune reţeaua de alimentare cu apă a crescut cu a­­proape 40 de km. (Coresp. „Munca“) Experienţa strungarului Culoarele îşi culcase fruntea de crestele munţilor. Pri­vea blind înapoi, spre Bir­­sa, făcînd să sclipească jarul strîns în frunzele întomnate ale fagilor. Razele lui mîngîiau mola­tec şi pîlpîirea ca de vietate a perdelelor uşoare de la ferestrele apartamentului 14 al blocului 1 din cartierul „Steagul Roșu". In camera în care pătrundeau, uiltra­te de mătasea perdelelor, se opri­seră pe fetele a doi oameni. Dar cei doi nu le luau în seamă. A­­veau alte lucruri mai importante de pus la cale. — Și totuși, tată, fusul roșii e prea dur pentru vidia... — E, Petre. — Cînd îi dai, ca la carte, vi­teza, ori îi sare plăcuta, ori se rupe cu totul. — De... Cei doi­­vorbeau rar, cu pauze, despre o treabă care li făcuse să lase de o parte șahul desfășurat, pe masă, în fața lor. — Eu cînd am avut o istorie ca asta, am încercat cu „rapid“, mic­­șorînd turafia şi mărind avansul... — Cum zici ? Cel mai în vîrstă repetă mai pe larg ceea ce abia spusese. Cel ti­­năr şi-a mijit ochii, şi-a încreţit fruntea, adîncind o cută între sprîncene. — Aşa ?! De jos, dintre blocuri, cineva a strigat : — Nene Gheorghe ! (şi apoi mai tare) Tovarăşe Sipoş ! Dintre cei doi care stăteau la masă, cel mai vîrstnic se ridică, masiv şi totuşi sprinten, şi se a­­plecă peste pervazul ferestrei că­tre cel care îl strigase. — Ce-i? — Vino pînă la uzină, te-a ru­gat tovarăşul inginer. Hai că te duc cu motocicleta. Gheorghe Sipoş şi-a luat pe u­­meri haina. — Eu, băiete, oi pleca să văd ce treabă are cu mine. — Pe mîine atunci, tată. Clipoşii — tatăl şi fiul — sunt 13 doi dintre oamenii obişnuiţi ai secţiei şasiu de la uzine­le „Steagul Roşu“ din Braşov. A­­mîndoi au la bază meseria de strungar .Tatăl, Gheorghe, cînd, pentru înalta lui calificare profe­sională şi simţ organizatoric a fost promovat în munca de mais­tru, şi-a adus ca înlocuitor la ma­şina sa, feciorul, pe Petre (acesta abia terminase şcoala profesiona­lă). Puţin stânjenit, emoţionat — manifestare firească pentru un om care iubindu-şi meseria îşi iubeşte şi maşina la care lucrează — i-a spus atunci: — Fiule, fi-o las moştenire, vezi ai grijă I „E cam ciudat, bătrânul" — şi-au zis oamenii. „Cum vine asta — fi-o las moştenire I „Ei da, l-o las — nu-i a mea, e a uzinei, dar de felul cum ştii să o îngri­jeşti, s-o cunoşti, s-o foloseşti, de­pind multe. Ea m-a ajutat ca a­­tunci cind cineva privea o piesă făcută de mine să mă recunoască dintr-o mie şi să zică : aici e mina lui Sipoş­­“... Era în cuvin­tele acestea o modestă mîndrie de muncitor, bucurie a muncii îm­plinite. Şi oamenii n-au mai glu­mit. L-au înţeles. L-a înțeles mai cu seamă Petre. Dar „moștenirea“ pe care o primea Petre în ziua a­­ceea era mult mai complexă. Un fapt a venit în scurtă vreme să confirme acest lucru. P­rimise o comandă grea. O piesă — filet cu zece înce­puturi. Nu mai lucrase nici­odată asemenea piesă. Petre în­cepuse să o execute cum crezuse el mai bine — cu un cuţit subţire. Dar treaba nu mergea deloc. Ba se rupea cuţitul, ba pornea greşit u­letul, li vuia capul de supărare şi ruşine. „Tata nu mi-a lăsat nu­mai maşina în grijă ci şi numele lui. Aici lucrează tot un Sipoş — aşa ştiu oamenii. Dar cum lucrea­ză...“. Gheorghe Sipoș a simțit frămlntarea fiului său. „Cînd mîn­­dria de muncitor nu-­i dă pace e bine, Petre o să ajungă strungar pe cinste..." — Ia zi Hule, care-i necazul ? — Fiiorul ăsta... Și Gheorghe, din experiența sa M. COLESIU (Continuare în pag. 3­ a) O parte din zveltele blocuri construite în cartierul gălăţean Ţiglina. Foto : EM. SIRZEA Vizita conducătorilor de partid şi la Hidrocentrala „16 Februarie“ de Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Argeşului, examinînd amplasamen­tul şi schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismu­lui. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Ar­geşului a început să se desfăşoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă !“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la şan­tierul Hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş. Conducă­torii de partid şi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Şte­fan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului execu­tiv al Sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de şan­tiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almăşan, Nicolae Gheorghiu, ad­junct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantiere, Radu Gaube, inginer-şef ad­junct, Alexandru Nourescu, inginer-şef al Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice, Francisc Anton, secreta­rul Comitetului de partid al şantierelor, de ingineri şi spe­cialişti. La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezentate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidro-energetic proiectat în între­gime în ţara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeş va avea o putere insta­lată de 220 Mw, iar producţia ei anuală va fi de 400 mi­lioane kWh. Potenţialul hidroenergetic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debi­tului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîl­­sanul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un vo­lum de cca. jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiştii au relevat şi alte avantaje ale construirii acestui nod hidro­energetic. Se creează astfel posibilitatea irigării în viitor a peste 100 000 hectare în bazinul Argeşului, vor fi ferite de inundaţii importante suprafeţe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui şantier, care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de betoane pe şoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătînd tunele şi trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală şi măiestrie de constructori. In a­­ceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitivarea drumului, construc­torii au reuşit, învingînd serioase greutăţi, să transporte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele fu­nicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţilor că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumati­­că, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de con­strucţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vidram, unde se va afla coronamentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălţime de 165 m este con­ceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mon­diale. Soluţia adoptată este cea mai economică în compa­raţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluţiile adoptate proiectanţii s-au călăuzit atît de principiul economicităţii, cît şi de cel al obţinerii unui grad ridicat de siguranţă a construcţiilor hidroenerge­tice. Aici, la baraj, frumuseţea sălbatică a cheilor Argeşului a fost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri. Infruntînd natura aspră, căţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golaşe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oţel ale macaralelor funi­cular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriaşul scut de 500 000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeţii coboară apoi în vatra barajului pentm a asista la un eveniment important în istoria şantierului : începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, şeful acestui şantier, prezintă organizarea lucrărilor, în jur, sute de con­structori aşteaptă cu nerăbdare. Din înălţimi, pe cablurile macaralei este coborită prima benă. Cu ea coboară munci­torul benist Alexandru Ojog, un veteran al marilor şantiere ale socialismului, şi inginerul Ladislau Rakoşi, unul din îndrăzneţii constructori, care a adus o contribuţie de seamă la pregă­tirea mijloacelor mecanizate pentru a­­tacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „şcoala" Bicazului pe care Argeşul le-o îmbogăţeşte necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantităţi de beton. In aplauzele întregii asistenţe, „şarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii şantierului baraj, le urează succes în muncă şi îi asigură că partidul şi guvernul îi vor sprijini şi pe mai departe pentm a realiza în cele mai bune condiţii această lucrare de mare proporţie. Este vizitat apoi şantie­rul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeţi în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeşului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stîncă , este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, şeful şantierului, şi Emil Nico­­lau dau explicaţii amănunţite. Sute de constructori au muncit cu abnegaţie, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuş Traian, Moşneguţu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai şi alţii sunt bine cunos­cute pentm realizările obţinute. Irimuş Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarăşului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredinţate brigăzii sale. Oaspeţii sînt conduşi apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această gale­rie apele vor continua cale de peste 11 km să străbată adîncurile pentm a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii şi realizărilor constructorilor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa şi frumu­seţea acestei munci, arătând că pentm proiectanţii şi cons­tructorii hidrocentralei acest şantier este un prilej de valo­rificare a priceperii şi capacităţii lor creatoare, de dobîn­­dire a unor mari satisfacţii. La ieşirea din subteran, ca şi pretutindeni în locurile vi­zitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi ataşament, ovaţionând îndelung pentm partid şi guvern. Vizita conducătorilor de partid şi de stat a constituit pentm constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forţe sporite pentm ridi­carea în cele mai bune condiţii a acestei măreţe construcţii a socialismului. După aceea, oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă experi­mentală Ştefăneşti, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasări şi plantări cu viţă de vie, a unor terenuri slab productive, însoţiţi de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agri­culturii, şi de directorul staţiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la terasele Golească şi Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2 000 ha de terenuri. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însem­nătatea muncii depuse în staţiune pentm valorificarea su­perioară a acestor terenuri şi a arătat că ea trebuie conti­nuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeş — la Piteşti, Curtea de Argeş şi în nume­roase alte localităţi — populaţia, aflînd despre vizita conducătorilor de partid şi de stat, i-a întâmpinat cu deo­sebită căldură, salutîndu-i cu puternice urale şi oferindu-le flori. ★ La Casa agronomului din Ştefăneşti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid şi de stat, mi­niştri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere şi specialişti, constuctori şi proiectanţi ai hidrocentralei de pe Argeş, specialişti de la Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti.­­Agerpres­ de stat pe Argeş Aspect din timpul vizitei Se descarcă prima „şarjă“ de beton în corpul barajului

Next