Munca, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4945-4971)
1963-10-19 / nr. 4961
.In pas cu tehnica nouă Dotarea uzinei noastre cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate reclamă în mod imperios îmbogăţirea continuă a nivelului de cunoştinţe tehnico-profesionale ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Cu cît este mai înaltă calificarea acestor cadre, cu atît mai înalt va fi nivelul producţiei, cu atît mai plină de rezultate va fi lupta in întrecerea socialistă pentru obţinerea unei producţii de calitate superioară, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Ţinînd seama de acest lucru, conducerea tehnico-administrativă, îndrumată îndeaproape de comitetul de partid şi sprijinită de comitetul sindicatului, a acordat o atenţie deosebită organizării şi desfăşurării cursurilor de ridicare a calificării profesionale, încă de la începutul anului, ca urmare a măsurilor luate. In toate secţiile s-au organizat şi desfăşurat acţiuni de masă privind ridicarea calificării profesionale a lucrătorilor noştri. In urma unui studiu amănunţit efectuat prin comisia de salarizare, normare şi ridicarea calificării profesionale şi de comisia inginerilor şi tehnicienilor, comitetul sindicatului a sprijinit conducerea tehnico-administrativă în alcătuirea planurilor tematice diferenţiate pe meserii şi în raport de nevoile proroducţiei. De pildă, la aparataj — atelier specific de montaj — s-a observat că tehnologia de asamblare implică orientarea rapidă a muncitorului în desenul produsului. De aceea, la cursul de ridicare a calificării ce funcţionează aici, au fost predate, în cadrul cîtorva lecţii, cunoştinţe legate de desenul tehnic. Efectul acestor lecţii a fost deosebit. Ca urmare a îmbogăţirii cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor, în prezent, la aparatajul naval se obţin indici de productivitate dubli faţă de anul trecut. De asemenea, ţinîndu-se seama că în atelierul scule şi utilaje s-au introdus unele scule şi dispozitive noi care cereau schimbarea tehnologiei, au fost actualizate unele lecţii din cadrul cursului respectiv. Astfel, au fost introduse teme ca: „Armarea matriţelor cu plăcuţe din metal dur", „Tipizarea în construcţia de S.D.V.-uri", „Folosirea maselor plastice în lipirea matriţelor" etc. Şi în cadrul altor cursuri fp de ridicare a calificării, acolo unde noile procedee aplicate cereau cunoştinţe adecvate, comitetul sindicatului a urmărit ca tematicile să prevadă lecţii care să se refere la : organizarea locului de muncă, cunoaşterea desenului tehnic, noţiuni despre tehnologia materialelor, caracteristicile utilajului ş.a.m.d. Măsurile luate pentru ridicarea pregătirii profesionale n-au întîrziat să-şi arate roadele. Ele au contribuit în mod pozitiv la realizarea angajamentelor în întrecerea socialistă. Cîteva exemple în această privinţă sunt edificatoare. Participînd cu regularitate la cursurile de ridicare a calificării, bobinatorul Ion Stancu, însuşindu-şi metode avansate de muncă, a reuşit să-şi depăşească angajamentele luate cu 5—10 la sută, fiind confirmat în ultimele trei luni, cu regularitate, evidenţiat în întrecerea socialistă. De asemenea, ridicîndu-şi gradul de calificare profesională ca urmare a cunoştinţelor căpătate la cursuri, în ultimele 9 luni 265 de muncitori au fost încadraţi în categorii superioare de salarizare. Printre aceştia se află montatorul Dan Ionescu, bobinatorul Adrian Paluga, turnătorul Ion Văduva şi mulţi alţii. Pentru cadrele tehnico-inginereşti s-a organizat un ciclu de conferinţe cu teme legate de noutăţile tehnice apărute pe plan mondial şi este în curs de pregătire o sesiune tehnicoştiinţifică. Ridicarea calificării profesionale a stimulat interesul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru rezolvarea diferitelor probleme tehnice. Faptul acesta s-a reflectat în îmbunătăţirea continuă a activităţii inovatorilor, în sporirea eficienţei economice a inovaţiilor. Ca urmare în primele nouă luni din acest an numărul inovaţiilor înregistrate la cabinetul tehnic a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 107, obţinîndu-se totodată comparativ cu anul trecut o economie ce totalizează un plus de peste 300.000 lei. Toate acestea au contribuit la obţinerea altor importante succese. De pildă, pe primele nouă luni din acest an, planul atît la producţia globală cît şi la marfă a fost depăşit, iar productivitatea muncii a crescut cu 1,4 la sută faţă de sarcina planificată. Pregătirea tehnico-profesională a muncitorilor îmbracă şi alte aspecte. O mare atenţie se acordă propagandei tehnice. în acest scop, comitetul sindicatului organizează numeroase manifestări în vederea răspîndirii cărţii tehnice. Lunar se organizează pe locurile de muncă expoziţii cu cartea tehnică, au loc conferinţe, simpozioane etc. De asemenea, conducerea tehnico-administrativă s-a îngrijit de buna desfăşurare a cursurilor. S-au asigurat săli, planşe, grafice, table de scris, schiţe etc. Ţinînd seama de experienţa dobîndită pînă acum, conducerea uzinei, sprijinită îndeaproape de comitetul sindicatului, a luat în continuare noi măsuri menite a contribui la ridicarea nivelului de cunoştinţe tehnicoprofesionale ale muncitorilor. Faţă de anul 1963, numărul cursurilor de ridicare a calificării profesionale va creşte în 1964 cu încă 8. Pentru anul viitor uzinei noastre îi revin sarcini deosebite legate de perfecţionarea continuă a tehnologiei. De pildă, vom asimila o serie de produse şi procedee tehnologice noi de înaltă tehnicitate care cer o pregătire superioară a muncitorilor. In sectorul bobinat, bunăoară, se vor introduce materiale izolante noi care cer o tehnologie specifică (metode de tăiere, de fasonare, de montare). Aceasta a impus ca în respectivul sector, să se prevadă organizarea unui curs în a cărui tematică să intre lecţii privind tehnologia izolării aneoselor maşinilor cu produse pe bază de mică. Noţiunile teoretice vor fi completate cu demonstraţii practice. Trecerea la organizarea fabricaţiei în flux continuu în sectoarele de bază, cum sunt: ştanţarea, sortarea şi împachetarea miezurilor magnetice, cere de asemenea o îmbunătăţire a cunoştinţelor profesionale. Ca urmare, la cursurile de specializare ce vor funcţiona în aceste sectoare in planul tematic au fost introduse elemente de mecanizări, de transport mecanizat şi de bobinaj. Şi în fixarea tematicii altor cursuri am pornit, de asemenea, de la necesităţile imediate ale producţiei. Acordind în continuare o atenţie tot mai mare însuşirii de noi cunoştinţe, colectivul uzinei noastre va obţine şi în viitor rezultate tot mai bune în ridicarea performanţelor tehnice ale produselor pe care le fabricăm. Ing. MIRCEA GHEORGHIU director CONSTANTIN ŞINDILARU preşedintele comitetului sindicatului Uzina de maşini electrice — Bucureşti Şi Spre oţelării De la începutul anului şi pînă în prezent din regiunea Bacău au fost trimise spre oţelării 52.452 tone de fier vechi. Această cantitate provine din casările de utilaje vechi, precum şi din acţiunile de colectare a fierului vechi organizate de colectivele întreprinderilor. Totodată s-a trimis la depozitele I.C.M. 2.187 tone fontă şi 855 tone metale neferoase. IOAN ARHIRE funcţionar IN PAG. II-A Tehnologie nouă — productivitate inaltă Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX d nr 4961 SÎMBĂTĂ 19 OCTOMBRIE 1963 4 pagini 20 bani ŞTIRILE ZILEI împliniri... Recent, la Oneşti s-au dat în folosinţă muncitorilor de la Complexul Petrochimic două noi blocuri cu 148 de apartamente. Numărul apartamentelor ocupate în acest an se ridică, astfel, aproape la 500. Tot în 1963 s-au terminat lucrările unei şcoli cu 16 săli de clasă, a unui complex comercial, a unei conducte de apă potabilă. La sfîrşitul acestui an, Oneştiul va avea 6235 de apartamente, 6 şcoli noi, două cinematografe etc. (Rep.) Ritm intens la insămînţări In ultima perioadă, viteza zilnică de lucru la semănat a fost depăşită în aproape toate trusturile Gostat. Potrivit datelor primite la Trustul central al gospodăriilor agricole de stat, pînă la 17 octombrie s-a însămînţat griul pe o suprafaţă reprezentînd aproape 80 la sută din plan. In unităţile aparţinînd trusturilor Suceava, Feteşti, Călăraşi, Sînnicolau Mare şi altele, griul a fost semănat pe mai bine de 92 la sută din suprafaţa planificată. Conducerile gospodăriilor agricole de stat urmăresc îndeaproape aplicarea tuturor măsurilor menite să asigure obţinerea unor producţii sporite de grîu în anul viitor: pregătirea patului germinativ, fertilizarea solului, o densitate de plante corespunzătoare etc. (Agerpres) IN REGIUNEA DOBROGEA Creşte reţeaua de alimentare cu apă In cuprinsul regiunii Dobrogea au loc lucrări vaste de extindere a reţelei de distribuţie a apei. Zona de alimentare cu apă a oraşului Medgidia, de exemplu, s-a mărit recent prin forarea a 5 puţuri de captare din care 4 au şi intrat în funcţiune. La uzina de apă din Tulcea a fost instalată a 3-a pompă cu o capacitate de 500 metri cubi pe oră şi se lucrează la instalarea unei baterii de filtre rapide. De asemenea, la Hîrşova şi Sulina au fost lărgite considerabil capacităţile de captare. In acest an în regiune reţeaua de alimentare cu apă a crescut cu aproape 40 de km. (Coresp. „Munca“) Experienţa strungarului Culoarele îşi culcase fruntea de crestele munţilor. Privea blind înapoi, spre Birsa, făcînd să sclipească jarul strîns în frunzele întomnate ale fagilor. Razele lui mîngîiau molatec şi pîlpîirea ca de vietate a perdelelor uşoare de la ferestrele apartamentului 14 al blocului 1 din cartierul „Steagul Roșu". In camera în care pătrundeau, uiltrate de mătasea perdelelor, se opriseră pe fetele a doi oameni. Dar cei doi nu le luau în seamă. Aveau alte lucruri mai importante de pus la cale. — Și totuși, tată, fusul roșii e prea dur pentru vidia... — E, Petre. — Cînd îi dai, ca la carte, viteza, ori îi sare plăcuta, ori se rupe cu totul. — De... Cei doivorbeau rar, cu pauze, despre o treabă care li făcuse să lase de o parte șahul desfășurat, pe masă, în fața lor. — Eu cînd am avut o istorie ca asta, am încercat cu „rapid“, micșorînd turafia şi mărind avansul... — Cum zici ? Cel mai în vîrstă repetă mai pe larg ceea ce abia spusese. Cel tinăr şi-a mijit ochii, şi-a încreţit fruntea, adîncind o cută între sprîncene. — Aşa ?! De jos, dintre blocuri, cineva a strigat : — Nene Gheorghe ! (şi apoi mai tare) Tovarăşe Sipoş ! Dintre cei doi care stăteau la masă, cel mai vîrstnic se ridică, masiv şi totuşi sprinten, şi se aplecă peste pervazul ferestrei către cel care îl strigase. — Ce-i? — Vino pînă la uzină, te-a rugat tovarăşul inginer. Hai că te duc cu motocicleta. Gheorghe Sipoş şi-a luat pe umeri haina. — Eu, băiete, oi pleca să văd ce treabă are cu mine. — Pe mîine atunci, tată. Clipoşii — tatăl şi fiul — sunt 13 doi dintre oamenii obişnuiţi ai secţiei şasiu de la uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov. Amîndoi au la bază meseria de strungar .Tatăl, Gheorghe, cînd, pentru înalta lui calificare profesională şi simţ organizatoric a fost promovat în munca de maistru, şi-a adus ca înlocuitor la maşina sa, feciorul, pe Petre (acesta abia terminase şcoala profesională). Puţin stânjenit, emoţionat — manifestare firească pentru un om care iubindu-şi meseria îşi iubeşte şi maşina la care lucrează — i-a spus atunci: — Fiule, fi-o las moştenire, vezi ai grijă I „E cam ciudat, bătrânul" — şi-au zis oamenii. „Cum vine asta — fi-o las moştenire I „Ei da, l-o las — nu-i a mea, e a uzinei, dar de felul cum ştii să o îngrijeşti, s-o cunoşti, s-o foloseşti, depind multe. Ea m-a ajutat ca atunci cind cineva privea o piesă făcută de mine să mă recunoască dintr-o mie şi să zică : aici e mina lui Sipoş“... Era în cuvintele acestea o modestă mîndrie de muncitor, bucurie a muncii împlinite. Şi oamenii n-au mai glumit. L-au înţeles. L-a înțeles mai cu seamă Petre. Dar „moștenirea“ pe care o primea Petre în ziua aceea era mult mai complexă. Un fapt a venit în scurtă vreme să confirme acest lucru. Primise o comandă grea. O piesă — filet cu zece începuturi. Nu mai lucrase niciodată asemenea piesă. Petre începuse să o execute cum crezuse el mai bine — cu un cuţit subţire. Dar treaba nu mergea deloc. Ba se rupea cuţitul, ba pornea greşit uletul, li vuia capul de supărare şi ruşine. „Tata nu mi-a lăsat numai maşina în grijă ci şi numele lui. Aici lucrează tot un Sipoş — aşa ştiu oamenii. Dar cum lucrează...“. Gheorghe Sipoș a simțit frămlntarea fiului său. „Cînd mîndria de muncitor nu-i dă pace e bine, Petre o să ajungă strungar pe cinste..." — Ia zi Hule, care-i necazul ? — Fiiorul ăsta... Și Gheorghe, din experiența sa M. COLESIU (Continuare în pag. 3 a) O parte din zveltele blocuri construite în cartierul gălăţean Ţiglina. Foto : EM. SIRZEA Vizita conducătorilor de partid şi la Hidrocentrala „16 Februarie“ de Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Argeşului, examinînd amplasamentul şi schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Argeşului a început să se desfăşoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă !“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la şantierul Hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Ştefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de şantiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almăşan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantiere, Radu Gaube, inginer-şef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-şef al Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice, Francisc Anton, secretarul Comitetului de partid al şantierelor, de ingineri şi specialişti. La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezentate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidro-energetic proiectat în întregime în ţara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeş va avea o putere instalată de 220 Mw, iar producţia ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidroenergetic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîlsanul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de cca. jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiştii au relevat şi alte avantaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. Se creează astfel posibilitatea irigării în viitor a peste 100 000 hectare în bazinul Argeşului, vor fi ferite de inundaţii importante suprafeţe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui şantier, care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de betoane pe şoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătînd tunele şi trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală şi măiestrie de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reuşit, învingînd serioase greutăţi, să transporte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţilor că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumatică, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vidram, unde se va afla coronamentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălţime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai economică în comparaţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluţiile adoptate proiectanţii s-au călăuzit atît de principiul economicităţii, cît şi de cel al obţinerii unui grad ridicat de siguranţă a construcţiilor hidroenergetice. Aici, la baraj, frumuseţea sălbatică a cheilor Argeşului a fost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri. Infruntînd natura aspră, căţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golaşe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oţel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriaşul scut de 500 000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeţii coboară apoi în vatra barajului pentm a asista la un eveniment important în istoria şantierului : începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, şeful acestui şantier, prezintă organizarea lucrărilor, în jur, sute de constructori aşteaptă cu nerăbdare. Din înălţimi, pe cablurile macaralei este coborită prima benă. Cu ea coboară muncitorul benist Alexandru Ojog, un veteran al marilor şantiere ale socialismului, şi inginerul Ladislau Rakoşi, unul din îndrăzneţii constructori, care a adus o contribuţie de seamă la pregătirea mijloacelor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „şcoala" Bicazului pe care Argeşul le-o îmbogăţeşte necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantităţi de beton. In aplauzele întregii asistenţe, „şarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii şantierului baraj, le urează succes în muncă şi îi asigură că partidul şi guvernul îi vor sprijini şi pe mai departe pentm a realiza în cele mai bune condiţii această lucrare de mare proporţie. Este vizitat apoi şantierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeţi în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeşului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stîncă , este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, şeful şantierului, şi Emil Nicolau dau explicaţii amănunţite. Sute de constructori au muncit cu abnegaţie, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuş Traian, Moşneguţu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai şi alţii sunt bine cunoscute pentm realizările obţinute. Irimuş Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarăşului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredinţate brigăzii sale. Oaspeţii sînt conduşi apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de peste 11 km să străbată adîncurile pentm a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii şi realizărilor constructorilor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa şi frumuseţea acestei munci, arătând că pentm proiectanţii şi constructorii hidrocentralei acest şantier este un prilej de valorificare a priceperii şi capacităţii lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacţii. La ieşirea din subteran, ca şi pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi ataşament, ovaţionând îndelung pentm partid şi guvern. Vizita conducătorilor de partid şi de stat a constituit pentm constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forţe sporite pentm ridicarea în cele mai bune condiţii a acestei măreţe construcţii a socialismului. După aceea, oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasări şi plantări cu viţă de vie, a unor terenuri slab productive, însoţiţi de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, şi de directorul staţiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la terasele Golească şi Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2 000 ha de terenuri. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în staţiune pentm valorificarea superioară a acestor terenuri şi a arătat că ea trebuie continuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeş — la Piteşti, Curtea de Argeş şi în numeroase alte localităţi — populaţia, aflînd despre vizita conducătorilor de partid şi de stat, i-a întâmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu puternice urale şi oferindu-le flori. ★ La Casa agronomului din Ştefăneşti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere şi specialişti, constuctori şi proiectanţi ai hidrocentralei de pe Argeş, specialişti de la Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti.Agerpres de stat pe Argeş Aspect din timpul vizitei Se descarcă prima „şarjă“ de beton în corpul barajului