Munca, august 1964 (Anul 20, nr. 5204-5230)

1964-08-02 / nr. 5205

- ------------------­ pe im mmim nj NOI $1 IMPORTANTE SUCCESE 38 milioane lei economii peste plan La instalațiile existente. Colectivele întreprinderilor indus­triale din regiunea Cluj au realizat de la începutul anului și pînă a­­cum produse în valoare de peste 140 000 000 lei. In același timp în întrecerea socialistă desfășurată în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii din fabrici, de pe șantiere și din celelalte unități economice au acordat o atenție deo­sebită economisirii materiilor pri­me și materialelor, reducerii chel­tuielilor de fabricație în vederea obținerii de economii cît mai mari la prețul de cost. Ca urmare a măsurilor aplicate în acest scop valoarea economiilor realizate peste plan pe regiunea Cluj se cifrează la peste 38 000 000 lei. De asemenea, s-au înregistrat în aceeași perioadă beneficii supli­mentare de aproape 50 milioane lei. Rezultate bune au obținut colec­tivele uzinelor „Industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii, Uzinele chimice din Turda, întreprinderea „Carbo­­chim“ din Cluj, Uzinele de pro­duse sodice din Ocna Mureș, „Uni­rea“ Cluj și altele. (Coresp. „Munca“) Printre colectivele secțiilor Com­binatului chimic Tîrnăveni, care au raportat îndeplinirea înainte de ter­men a planului pe primul semestru, se numără și cel al secției cloroso­­dice. Intr-un continuu urcuș, să­geata graficului de producție din a­­ceastă secție de bază, (profilată să realizeze o gamă variată de produse chimice) și-a stabilit locul dincolo de limita lui 100, semn că, aici, lună de lună, indicatorii de plan au fost îndepliniți și depășiți. Cifrele sunt concludente. La sodă-reșie, planul a fost depășit cu 4,5 la sută, cu 7,8 la sută la hipoclorit și sodă topită. La clorură de cu 7,6 la calciu, indicele calității a crescut cu 5,9 la sută, iar la oxigen și azot s-a ob­ținut un spor de 11,9 la sută. Tot­odată, s-au obținut 480 000 lei eco­nomii suplimentare la prețul de cost, mai mult cu 180 000 lei față de an­gajamentul luat în cinstea zilei de 23 August. Succesele dobîndite sînt o urmare a măsurilor tehnico-orga­­nizatorice aplicate, a însuflețirii cu care întregul colectiv desfășoară în­trecerea socialistă. La îndrumarea organizației de partid, comitetul sindical împreună cu conducerea secției și-au concen­trat și în acest an activitatea spre organizarea unor acțiuni menite să descopere și să pună în valoare re­zervele interne existente la fiecare loc de muncă. Studiile întreprinse au indicat nenumărate surse pentru îmbunătățirea parametrilor instala­țiilor, ca și posibilitatea eliminării pierderilor de gaze clorohidrice, de clor lichid pe rețea etc. Populari­zarea multiplelor rezerve descope­rite de sporire a producției și de re­ducere a consumurilor specifice, a căilor de valorificare a lor, ajutorul dat la fața locului, au făcut ca toate echipele și schimburile să-și ia an­gajamente concrete în întrecerea socialistă. Cu operativitate s-au luat și măsurile tehnico-organizatorice necesare, care au pregătit și netezit calea spre realizarea lor. In adună­rile grupelor sindicale s-au făcut în acest sens propuneri prețioase. Așa, de exemplu, pe baza propunerilor făcute de maistrul Mircea Hăbădan și a operatorilor din echipa tovară­șului Gligor Ciudea s-a trecut la îmbunătățirea fluxului tehnologic de la instalația de fabricație a oxi­genului și azotului, prin introduce­rea unor turnuri de spălare a ae­rului cu hidroxid de sodiu și redi­­mensionarea lor la nevoile sporite de azot de înaltă puritate. Eficiența sistemului adoptat constă în crește­rea producției cu 15 la sută, ceea ce reprezintă peste 2­000 m.c. de azot de puritate 99,9 la sută pe lună. Colectivul secției s-a convins că instalațiile de bază pot fi folosite cu un randament mai ridicat prin îm­bunătățiri constructive. .Mergînd pe această linie, instalației de acid clor­­hidric i s-au adus — folosindu-se credite de mică mecanizare — o se­rie de îmbunătățiri funcționale, ceea ce a făcut ca, capacitatea de producție a acesteia să crească cu peste 110 la sută; în prezent, pro­cesul de fabricație se conduce de la un panou central de comandă, dotat cu aparate de măsură și control. V. ANDREI (Continuare în pag. 3-a) mai multe produse chimice Ca și în alte întreprinderi, în aceste zile graficele de întrecere de la Uzina de tractoare­ Brașov trăiesc „febra" urcușului. In fiecare secție se înregistrează noi succese în întrecerea socialistă ce se desfășoară cu avînt în întîmpinarea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei. Printre secțiile ce obțin rezultate bune se numără și aceea de montaj general,­ de unde vă prezentăm un aspect fotografic. Foto : A. ȘTEFAN AUGUST 1964 4 pagini 20 bani Anul XX­ nr 5205 DUMINICĂ 2 Forestierii din Bacău raportează Colectivele celor 12 întreprinderi din cadrul D.R.E.F. Bacău, desfășu­­rînd cu însuflețire întrecerea socia­listă în cinstea zilei de 23 august, au reușit să dea de la începutul anului și pînă în prezent o producție marfă peste plan în valoare de peste 65 000 000 lei, față de 16 400 000 lei cît le era angajamentul. Factorii principali care au contribuit la a­­ceastă frumoasă realizare sunt creș­terea productivității muncii cu 5 la sută peste indicele planificat și va­lorificarea superioară a masei lem­noase. Ca urmare, forestierii din re­giunea Bacău au reușit să-și depă­șească de pe acum și angajamentele luate în întîmpinarea marii sărbă­tori privitoare la economii și bene­ficii. Astfel, pe primul semestru au fost obținute peste plan economii la prețul de cost în valoare de 6 970 000 lei, față de 2 920 000 angajament, și beneficii de 8 190 000, în loc de 3 270 000 lei cît prevedea angaja­mentul. (Coresp. „Munca“) Au fost deschise noi cîmpuri miniere La minele Teliuc și Ghelar au fost deschise în ultimii ani noi cîmpuri miniere și s-a introdus și extins mecanizarea lucrărilor de extracție și transport. Spre deosebire de trecut cînd spe­cialiștii de atunci considerau rezer­vele de minereu de la aceste ploatări pe cale de dispariție, cx­în anii puterii populare ele au fost mult îmbogățite. Față de realizările din 1948 se extrage acum cu 752 la sută mai mult minereu. La exploa­tarea minieră Teliuc, de pildă, unde s-a extins extracția la suprafață se realizează acum în numai 15 zile producția dată aici în întreg anul 1944. In prezent, se lucrează la deschi­derea de noi cîmpuri miniere și sec­toare de extracție la Teliuc­est și Ghelar­est. Prin darea acestora în exploatare, în anii următori se va asigura o creștere de aproximativ două ori a producției de minereu față de perioada actuală. (A o,prin<ac'k Expoziție cu materiale didactice realizate de elevii școlilor profesionale La grupul școlar „Unirea“ din Ca­pitală, strada Zborului nr. 7, raio­nul Tudor Vladimirescu, s-a deschis sîmbătă o expoziție cu materiale didactice realizate în cercurile teh­nice de specialitate, de elevii școli­lor profesionale, tehnice și tehnice de maiștri din rețeaua Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. Cele peste 250 de exponate cu­prind machete, desene, grafice pri­vind diferite utilaje, mașini, insta­lații, unelte și dispozitive, cu expli­cații asupra modului cum funcțio­nează sau cum se folosesc în proce­sul de producție. Cuvîntul de deschidere a expozi­ției a fost rostit de ing. Vasile Ale­­xandrescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini. (Agerpres) Vizita delegației guvernamentale române in Franța PARIS 1 ■ Trimisul special Ager­pres, M. Moarcăș, transmite : Cu recepția de la Ambasada romînă din Paris, de, vineri seara, strălucită ma­nifestare care a reunit un mare nu­măr de personalități ale vieții poli­tice, culturale, științifice și econo­mice, partea oficială a programului vizitei delegației guvernamentale ro­­m­îne în Franța s-a încheiat. Sîmbătă dimineața, membrii dele­gației, Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri, conducătorul delegației, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședintele Consi­liului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, însoțiți de Jean Louis Pons, ambasadorul extraordinar și pleni­potențiar al Franței la București, și de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. Române la Paris, precum și de reprezentanți ai Ministerului Aface­rilor Externe Francez, au plecat în­tr-o călătorie de două zile pe valea Loarei. La ora 9,15 (ora Parisului), coloa­na mașinilor oficiale a părăsit ho­telul de Crillon, reședință rezervată oaspeților romîni, îndreptîndu-se spre frumoasa regiune din inima Franței. De o parte și de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamente ale Franței — Sena și Loara — peisajul pre­zintă o armonioasă îmbinare de imagini și culori. Mașinile străbat distanța dintre Paris și Orleans pe șoseaua ce șerpuiește printre ma­­iestuoșii mesteceni și stejari ai cu­noscutei păduri Fontainbleau, prin­tre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitorești, caracte­ristice acestei regiuni, înconjurate cu nenumărate grădini de flori și verdeață. Primul popas este făcut la caste­lul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. Construit în anul 1484 în stil medieval, castelul din Gien a fost transformat, în 1952, într-un muzeu internațional de vînătoare. La sosire, la muzeu, membrii de­legației romane au fost întîmpinați de Pierre Dupuch, prefectul Depar­tamentului Loara, și de alți repre­zentanți ai autorităților locale. In tradiționalele costume ale vînători­­lor din această parte a Franței, lo­calnici întîmpină delegația cu su­nete de corn. Primarul orașului și directorul muzeului prezintă oaspeților ro­mîni bogata colecție de arme, ta­blouri și gravuri a muzeului, oglin­dind istoria vînătoarei cu arme și cu șoimi de-a lungul secolelor. In sala mare a castelului-muzeu, bogat ornamentat cu piese de deosebită valoare istorică, arhitec­­­turală și artistică, cornuri vînăto­­rești intonează imnul lui Hubertus, patronul vînătorilor. De la ferestrele cu vitralii ale castelului, membrii delegației privesc panorama orașu­lui și împrejurimilor. La Orleans, orașul Ioanei d'Arc, oaspeții romîni au făcut un scurt popas în fața marei catedrale Saint Pierre du Martres, monumentală construcție datînd din secolul al XVI-lea. Numeroși locuitori ai ora­șului, cît și turiști, aflați în trecere prin Orleans, au salutat pe oaspe­ții romîni. Drumul a continuat apoi, stră­­bătînd cîmpiile Loarei, prin locali­tăți al căror nume este strîns legat de nenumărate legende și povestiri vînătorești. Castele, clădiri încon­jurate de ziduri înalte de piatră, hanuri medievale, păduri întinse, ale căror desișuri ascund un bogat vînat, toate conservate, întreținute cu deo­sebită grijă, dau întregului ținut o notă de o deosebită autenticitate istorică, în repetate rînduri, coloa­na mașinilor oficiale trece Loara, peste o salbă de poduri care, prin ingeniozitatea soluțiilor tehnice fo­losite de constructorii lor, constituie adevărate podoabe ale arhitecturii franceze medievale și contemporane. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai re­prezentative castele ale văii Loarei: Chambord și Cheverny. Membrii delegației tale romane au vizitat guvernamen­tele două mari castele, ascultînd ample expli­cații privind originala lor construc­ție și istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oas­peții au asistat la un spectacol „Son et Lumiere“, o împletire ingenioasă de lumină și sunet stereofonic, cu a­­jutorul cărora, în plină noapte, castelul este prezentat în toată splendoarea sa, scoțîndu-se, în ace­lași timp, în evidență, detalii ar­hitecturale și artistice ce nu pot fi ușor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, mem­brii delegației guvernamentale ro­mâne vor continua călătoria pe valea­ Loarei. + PARIS 1 (Agerpres). — Sîmbătă dimineața, delegația guvernamen­tală romînă condusă de Ion Gheor­ghe Maurer, a depus o jerbă de flori la Zidul federaților din cimitirul Père Lachaise, pe mormîntul lui Maurice Thorez, fost președinte al Partidului Comunist Francez. Vedere din avion a unui nou cartier de locuințe din orașul Ploiești Coordonate industriale O inimă care puternic Reportaj de I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Banat Cit a trecut de cînd în cartea de aur a industriei noastre socialiste a fost scrisă memorabila pagină a construirii primei locomotive Die­­sel-electrice romînești ? Cîțiva ani numai dar ci­ de obișnuită a deve­nit imaginea acestei suple și ele­gante uzine pe roți, care pe ma­gistralele de oțel ale patriei cară după sine trenuri încărcate cu bo­gatul rod al hărniciei constructo­rilor socialismului. Dispunînd de o putere de aproape 3 ori mai mare decit a unei locomotive cu aburi obișnuite, dar consumînd de 5 ori mai puțin combustibil, locomotiva Diesel-electrică romînească și-a dovedit pe deplin caracteristicile tehnico-economice superioare. Mîn­­drie a industriei noastre socialiste în plin avînt, locomotiva „fără fum" e în același timp și mîndria con­structorilor de mașini reșițeni, sem­natarii actului de naștere al mo­torului Diesel de 2 100 cai putere — adevărată inimă de oțel a die­selului electric romînesc. Căci începutul s-a făcut în bă­­trîna și mereu tînăra Reșița, acolo unde de altfel au fost făurite multe și complicate mașini și agregate cunoscute nu numai în țară dar și peste hotare. Directivele Congre­sului al lll-lea al P.M.R. — insu­flaților program de desăvîrșire a construcției socialiste elaborat de partid — au prevăzut și acest im­portant obiectiv— căruia erau che­mați să-i dea viață Era la începutul planului și reșițenii, de șase ani cînd Bîrzava, rîul care văzuse atîtea în decursul existenței sale, avea să treacă cu sfială parcă prin fața noului și impunătorului edifi­ciu înălțat pe malurile sale — clă­direa elegantă și zveltă cu 6 etaje și cele două hale din fier, beton și sticlă — care, te miri cînd, lua­seră locul vechii fabrici de poduri. Ceea ce ci văzut atunci și de a­tunci vede mereu, nu era altceva decît noul lăcaș al motorului care închide între pereții săi puterea unei uriașe herghelii. Cei mai buni specialiști reșițeni, au purces la realizarea lui. Cîte frămîntări, cite ore de studii și cercetări, cîte ex­perimentări n-au fost necesare pen­tru asimilarea noului produs. In încleștarea cu secretele tehnicii s-au unit eforturile întregii Reșițe. Al siderurgiștilor pentru elabora­rea și modelarea oțelului cu cali­tăți la nivelul cerut de pretențiosul produs, al turnătorilor pentru rea­lizarea fără greș a marilor piese obținute după tehnologia cerută de meseria lor, al strungarilor, fre­zorilor, rabotorilor pentru prelu­crarea cu precizia bijutierilor a celor aproape 30 000 de repe­re cîte alcătuiesc motorul, al sudorilor pentru îmbinarea prin cusături metalice trainice a părți­lor care necesită acest lucru. Din acest efort colectiv prind viață, metodic și într-o succesiune riguros stabilită, blocul motor și carterul — cele mai mari piese ale motorului — chiulasele, pistoanele, arborii cotiți, bielele și toate componente mici și mari celelalte dar la fel de importante ale acestei uzine (Continuare în pag. 3-a) Locomotive Diesel romînești, cu inimile lor de oțel făurite la Reșița , sunt gata de plecare în cursă. Foto : ST. ALBESCU Transporturile navale în plină dezvoltare • Nave cu pavilion romînesc pe mări și oceane e Sistematizarea și modernizarea unor porturi e Asigurarea șenalului navigabil Transporturile constituie o ramură vitală pentru economia oricărei țări. Prin intermediul lor se asigură miș­carea rapidă a materiei prime și pro­duselor, fapt care influențează pozi­tiv progresul întregii vieți economice, în cei 20 de ani care au trecut de la eliberarea patriei noastre de sub ju­gul fascist, baza tehnico-materială a transporturilor s-a lărgit necontenit. Pentru a informa cititorii noștri asu­pra dezvoltării transporturilor navale, tovarășul Ion Baicu, adjunct al mi­nistrului transporturilor și telecomuni­cațiilor, a acordat un interviu ziaru­lui nostru. Vă rugăm să ne vorbiți despre Interviu cu tovarășul ION BAICU adjunct al ministrului transporturilor și telecomunicațiilor dotarea flotei noastre cu noi nave. Cu cît a crescut capacitatea ei de transport ? — Crearea în anii regimului de de­mocrație populară a unei puternice industrii a făcut posibilă dezvolta­rea impetuoasă a flotei noastre ma­ritime și fluviale. Numărul navelor ro­mînești care brăzdează apele ocea­nelor, mărilor și fluviilor a crescut an de an. Ele se întîlnesc în cele mai în­depărtate porturi ale lumii, în pre­zent tancul petrolier „Prahova" află în apele Oceanului Atlantic se în drum spre Rotterdam. Cargoul „Bucu­rești" se află în Oceanul Indian ve­nind spre țară cu mărfuri generale, cargoul „Suceava" a trecut de curînd Canalul Mînecii încărcat cu laminate pentru industria noastră. Cargoul „Deva", intrat de curînd în dotarea flotei noastre, se pregătește să-și facă botezul primului drum. Pe Dunăre merg puternice remor­chere, multe din ele dotate cu insta­lații radar pentru navigația de noap­te, șlepuri de 1 000 tone, nave de pa­sageri etc. Navele maritime și fluviale constru­ite în șantierele noastre navale au performanțe tehnice ridicate și un confort deosebit. Ele sunt mult apre­ciate peste hotare: în anul 1964 capacitatea flotei ma­ritime a crescut de 8,4 ori față de 1948 și s-au transportat de 11,4 ori mai multe mărfuri. Prin dezvoltarea permanentă a relațiilor cu alte țări, s-a ajuns ca parcursul mărfurilor în transportul maritim să crească în a­­ceeași perioadă de 20,5 ori. O puter­nică dezvoltare a înregistrat și flota fluvială care în anul acesta va trans­porta de 3,3 ori mai multe mărfuri decât în 1948. Pe viitor flota comer­cială a țării noastre va fi dotată cu tot mai multe nave. E o tendință mo­dernă deoarece față de celelalte transporturi (C.F.R., auto și aviație), transporturile navale sunt cele mai ieftine. Anul acesta, din cauza înghețului, peste 60 de zile au fost improprii na­vigației pe Dunăre. Totuși datorită vredniciei lucrătorilor din navigație în ultimele 2 luni rămînerea în urmă a fost recuperată, planul semestrial fiind astfel îndeplinit și chiar depă­șit. La aceste frumoase rezultate au contribuit mai cu seamă remorchere­le „Decebal", „Brazi", „Turnu-Seve­­rin", „Lupeni", „Agnita" și altele.­­ O dată cu dotarea flotei a fost necesar, desigur, să se dezvolte și să se modernizeze porturile. Ce s-a fă­cut în această direcție ? — în paralel cu mărirea flotei noa­stre maritime și fluviale, porturile au suferit și ele transformări înnoitoare. O grijă deosebită s-a acordat înzes­trării lor cu utilaj de mare capacita­te: înainte de anul 1950 porturile noastre dispuneau numai de 26 maca­rale cu o capacitate de ridicare de 90 tone, în prezent numărul macara­lelor este de 109, iar capacitatea lor de ridicare depășește 800 de tone. Ca urmare indicele de mecanizare al operațiunilor de încărcare-descărcare a crescut în anul 1963 de 11,2 ori față de anul 1949. O dată cu acțiunea de dotare porturilor cu utilaje moderne, s-au a­ a­locat importante investiții pentru mă­rirea capacității de trafic, în special a porturilor Constanța, Galați și Bră­ila. S-au executat masive lucrări pen­tru extinderea fronturilor de acostare, pentru mărirea capacităților de de­pozitare în magazii și platforme etc. (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naționale a Liberiei, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat președintelui Liberiei, William Vacanarat Shadrawh Tubman, o telegra­mă prin care transmite felicitări cordiale și sincere urări pentru pros­peritatea și pacea poporului liberian. In telegrama de răspuns, președintele Liberiei a exprimat sincerele sale mulțumiri președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române pentru felicitările și urările adresate.

Next