Munca, august 1964 (Anul 20, nr. 5204-5230)
1964-08-02 / nr. 5205
- ------------------ pe im mmim nj NOI $1 IMPORTANTE SUCCESE 38 milioane lei economii peste plan La instalațiile existente. Colectivele întreprinderilor industriale din regiunea Cluj au realizat de la începutul anului și pînă acum produse în valoare de peste 140 000 000 lei. In același timp în întrecerea socialistă desfășurată în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabrici, de pe șantiere și din celelalte unități economice au acordat o atenție deosebită economisirii materiilor prime și materialelor, reducerii cheltuielilor de fabricație în vederea obținerii de economii cît mai mari la prețul de cost. Ca urmare a măsurilor aplicate în acest scop valoarea economiilor realizate peste plan pe regiunea Cluj se cifrează la peste 38 000 000 lei. De asemenea, s-au înregistrat în aceeași perioadă beneficii suplimentare de aproape 50 milioane lei. Rezultate bune au obținut colectivele uzinelor „Industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii, Uzinele chimice din Turda, întreprinderea „Carbochim“ din Cluj, Uzinele de produse sodice din Ocna Mureș, „Unirea“ Cluj și altele. (Coresp. „Munca“) Printre colectivele secțiilor Combinatului chimic Tîrnăveni, care au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru, se numără și cel al secției clorosodice. Intr-un continuu urcuș, săgeata graficului de producție din această secție de bază, (profilată să realizeze o gamă variată de produse chimice) și-a stabilit locul dincolo de limita lui 100, semn că, aici, lună de lună, indicatorii de plan au fost îndepliniți și depășiți. Cifrele sunt concludente. La sodă-reșie, planul a fost depășit cu 4,5 la sută, cu 7,8 la sută la hipoclorit și sodă topită. La clorură de cu 7,6 la calciu, indicele calității a crescut cu 5,9 la sută, iar la oxigen și azot s-a obținut un spor de 11,9 la sută. Totodată, s-au obținut 480 000 lei economii suplimentare la prețul de cost, mai mult cu 180 000 lei față de angajamentul luat în cinstea zilei de 23 August. Succesele dobîndite sînt o urmare a măsurilor tehnico-organizatorice aplicate, a însuflețirii cu care întregul colectiv desfășoară întrecerea socialistă. La îndrumarea organizației de partid, comitetul sindical împreună cu conducerea secției și-au concentrat și în acest an activitatea spre organizarea unor acțiuni menite să descopere și să pună în valoare rezervele interne existente la fiecare loc de muncă. Studiile întreprinse au indicat nenumărate surse pentru îmbunătățirea parametrilor instalațiilor, ca și posibilitatea eliminării pierderilor de gaze clorohidrice, de clor lichid pe rețea etc. Popularizarea multiplelor rezerve descoperite de sporire a producției și de reducere a consumurilor specifice, a căilor de valorificare a lor, ajutorul dat la fața locului, au făcut ca toate echipele și schimburile să-și ia angajamente concrete în întrecerea socialistă. Cu operativitate s-au luat și măsurile tehnico-organizatorice necesare, care au pregătit și netezit calea spre realizarea lor. In adunările grupelor sindicale s-au făcut în acest sens propuneri prețioase. Așa, de exemplu, pe baza propunerilor făcute de maistrul Mircea Hăbădan și a operatorilor din echipa tovarășului Gligor Ciudea s-a trecut la îmbunătățirea fluxului tehnologic de la instalația de fabricație a oxigenului și azotului, prin introducerea unor turnuri de spălare a aerului cu hidroxid de sodiu și redimensionarea lor la nevoile sporite de azot de înaltă puritate. Eficiența sistemului adoptat constă în creșterea producției cu 15 la sută, ceea ce reprezintă peste 2000 m.c. de azot de puritate 99,9 la sută pe lună. Colectivul secției s-a convins că instalațiile de bază pot fi folosite cu un randament mai ridicat prin îmbunătățiri constructive. .Mergînd pe această linie, instalației de acid clorhidric i s-au adus — folosindu-se credite de mică mecanizare — o serie de îmbunătățiri funcționale, ceea ce a făcut ca, capacitatea de producție a acesteia să crească cu peste 110 la sută; în prezent, procesul de fabricație se conduce de la un panou central de comandă, dotat cu aparate de măsură și control. V. ANDREI (Continuare în pag. 3-a) mai multe produse chimice Ca și în alte întreprinderi, în aceste zile graficele de întrecere de la Uzina de tractoare Brașov trăiesc „febra" urcușului. In fiecare secție se înregistrează noi succese în întrecerea socialistă ce se desfășoară cu avînt în întîmpinarea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei. Printre secțiile ce obțin rezultate bune se numără și aceea de montaj general, de unde vă prezentăm un aspect fotografic. Foto : A. ȘTEFAN AUGUST 1964 4 pagini 20 bani Anul XX nr 5205 DUMINICĂ 2 Forestierii din Bacău raportează Colectivele celor 12 întreprinderi din cadrul D.R.E.F. Bacău, desfășurînd cu însuflețire întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 august, au reușit să dea de la începutul anului și pînă în prezent o producție marfă peste plan în valoare de peste 65 000 000 lei, față de 16 400 000 lei cît le era angajamentul. Factorii principali care au contribuit la această frumoasă realizare sunt creșterea productivității muncii cu 5 la sută peste indicele planificat și valorificarea superioară a masei lemnoase. Ca urmare, forestierii din regiunea Bacău au reușit să-și depășească de pe acum și angajamentele luate în întîmpinarea marii sărbători privitoare la economii și beneficii. Astfel, pe primul semestru au fost obținute peste plan economii la prețul de cost în valoare de 6 970 000 lei, față de 2 920 000 angajament, și beneficii de 8 190 000, în loc de 3 270 000 lei cît prevedea angajamentul. (Coresp. „Munca“) Au fost deschise noi cîmpuri miniere La minele Teliuc și Ghelar au fost deschise în ultimii ani noi cîmpuri miniere și s-a introdus și extins mecanizarea lucrărilor de extracție și transport. Spre deosebire de trecut cînd specialiștii de atunci considerau rezervele de minereu de la aceste ploatări pe cale de dispariție, cxîn anii puterii populare ele au fost mult îmbogățite. Față de realizările din 1948 se extrage acum cu 752 la sută mai mult minereu. La exploatarea minieră Teliuc, de pildă, unde s-a extins extracția la suprafață se realizează acum în numai 15 zile producția dată aici în întreg anul 1944. In prezent, se lucrează la deschiderea de noi cîmpuri miniere și sectoare de extracție la Teliucest și Ghelarest. Prin darea acestora în exploatare, în anii următori se va asigura o creștere de aproximativ două ori a producției de minereu față de perioada actuală. (A o,prin<ac'k Expoziție cu materiale didactice realizate de elevii școlilor profesionale La grupul școlar „Unirea“ din Capitală, strada Zborului nr. 7, raionul Tudor Vladimirescu, s-a deschis sîmbătă o expoziție cu materiale didactice realizate în cercurile tehnice de specialitate, de elevii școlilor profesionale, tehnice și tehnice de maiștri din rețeaua Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. Cele peste 250 de exponate cuprind machete, desene, grafice privind diferite utilaje, mașini, instalații, unelte și dispozitive, cu explicații asupra modului cum funcționează sau cum se folosesc în procesul de producție. Cuvîntul de deschidere a expoziției a fost rostit de ing. Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini. (Agerpres) Vizita delegației guvernamentale române in Franța PARIS 1 ■ Trimisul special Agerpres, M. Moarcăș, transmite : Cu recepția de la Ambasada romînă din Paris, de, vineri seara, strălucită manifestare care a reunit un mare număr de personalități ale vieții politice, culturale, științifice și economice, partea oficială a programului vizitei delegației guvernamentale romîne în Franța s-a încheiat. Sîmbătă dimineața, membrii delegației, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, conducătorul delegației, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, însoțiți de Jean Louis Pons, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Franței la București, și de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. Române la Paris, precum și de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe Francez, au plecat într-o călătorie de două zile pe valea Loarei. La ora 9,15 (ora Parisului), coloana mașinilor oficiale a părăsit hotelul de Crillon, reședință rezervată oaspeților romîni, îndreptîndu-se spre frumoasa regiune din inima Franței. De o parte și de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamente ale Franței — Sena și Loara — peisajul prezintă o armonioasă îmbinare de imagini și culori. Mașinile străbat distanța dintre Paris și Orleans pe șoseaua ce șerpuiește printre maiestuoșii mesteceni și stejari ai cunoscutei păduri Fontainbleau, printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitorești, caracteristice acestei regiuni, înconjurate cu nenumărate grădini de flori și verdeață. Primul popas este făcut la castelul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. Construit în anul 1484 în stil medieval, castelul din Gien a fost transformat, în 1952, într-un muzeu internațional de vînătoare. La sosire, la muzeu, membrii delegației romane au fost întîmpinați de Pierre Dupuch, prefectul Departamentului Loara, și de alți reprezentanți ai autorităților locale. In tradiționalele costume ale vînătorilor din această parte a Franței, localnici întîmpină delegația cu sunete de corn. Primarul orașului și directorul muzeului prezintă oaspeților romîni bogata colecție de arme, tablouri și gravuri a muzeului, oglindind istoria vînătoarei cu arme și cu șoimi de-a lungul secolelor. In sala mare a castelului-muzeu, bogat ornamentat cu piese de deosebită valoare istorică, arhitecturală și artistică, cornuri vînătorești intonează imnul lui Hubertus, patronul vînătorilor. De la ferestrele cu vitralii ale castelului, membrii delegației privesc panorama orașului și împrejurimilor. La Orleans, orașul Ioanei d'Arc, oaspeții romîni au făcut un scurt popas în fața marei catedrale Saint Pierre du Martres, monumentală construcție datînd din secolul al XVI-lea. Numeroși locuitori ai orașului, cît și turiști, aflați în trecere prin Orleans, au salutat pe oaspeții romîni. Drumul a continuat apoi, străbătînd cîmpiile Loarei, prin localități al căror nume este strîns legat de nenumărate legende și povestiri vînătorești. Castele, clădiri înconjurate de ziduri înalte de piatră, hanuri medievale, păduri întinse, ale căror desișuri ascund un bogat vînat, toate conservate, întreținute cu deosebită grijă, dau întregului ținut o notă de o deosebită autenticitate istorică, în repetate rînduri, coloana mașinilor oficiale trece Loara, peste o salbă de poduri care, prin ingeniozitatea soluțiilor tehnice folosite de constructorii lor, constituie adevărate podoabe ale arhitecturii franceze medievale și contemporane. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai reprezentative castele ale văii Loarei: Chambord și Cheverny. Membrii delegației tale romane au vizitat guvernamentele două mari castele, ascultînd ample explicații privind originala lor construcție și istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oaspeții au asistat la un spectacol „Son et Lumiere“, o împletire ingenioasă de lumină și sunet stereofonic, cu ajutorul cărora, în plină noapte, castelul este prezentat în toată splendoarea sa, scoțîndu-se, în același timp, în evidență, detalii arhitecturale și artistice ce nu pot fi ușor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, membrii delegației guvernamentale române vor continua călătoria pe valea Loarei. + PARIS 1 (Agerpres). — Sîmbătă dimineața, delegația guvernamentală romînă condusă de Ion Gheorghe Maurer, a depus o jerbă de flori la Zidul federaților din cimitirul Père Lachaise, pe mormîntul lui Maurice Thorez, fost președinte al Partidului Comunist Francez. Vedere din avion a unui nou cartier de locuințe din orașul Ploiești Coordonate industriale O inimă care puternic Reportaj de I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Banat Cit a trecut de cînd în cartea de aur a industriei noastre socialiste a fost scrisă memorabila pagină a construirii primei locomotive Diesel-electrice romînești ? Cîțiva ani numai dar ci de obișnuită a devenit imaginea acestei suple și elegante uzine pe roți, care pe magistralele de oțel ale patriei cară după sine trenuri încărcate cu bogatul rod al hărniciei constructorilor socialismului. Dispunînd de o putere de aproape 3 ori mai mare decit a unei locomotive cu aburi obișnuite, dar consumînd de 5 ori mai puțin combustibil, locomotiva Diesel-electrică romînească și-a dovedit pe deplin caracteristicile tehnico-economice superioare. Mîndrie a industriei noastre socialiste în plin avînt, locomotiva „fără fum" e în același timp și mîndria constructorilor de mașini reșițeni, semnatarii actului de naștere al motorului Diesel de 2 100 cai putere — adevărată inimă de oțel a dieselului electric romînesc. Căci începutul s-a făcut în bătrîna și mereu tînăra Reșița, acolo unde de altfel au fost făurite multe și complicate mașini și agregate cunoscute nu numai în țară dar și peste hotare. Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. — insuflaților program de desăvîrșire a construcției socialiste elaborat de partid — au prevăzut și acest important obiectiv— căruia erau chemați să-i dea viață Era la începutul planului și reșițenii, de șase ani cînd Bîrzava, rîul care văzuse atîtea în decursul existenței sale, avea să treacă cu sfială parcă prin fața noului și impunătorului edificiu înălțat pe malurile sale — clădirea elegantă și zveltă cu 6 etaje și cele două hale din fier, beton și sticlă — care, te miri cînd, luaseră locul vechii fabrici de poduri. Ceea ce ci văzut atunci și de atunci vede mereu, nu era altceva decît noul lăcaș al motorului care închide între pereții săi puterea unei uriașe herghelii. Cei mai buni specialiști reșițeni, au purces la realizarea lui. Cîte frămîntări, cite ore de studii și cercetări, cîte experimentări n-au fost necesare pentru asimilarea noului produs. In încleștarea cu secretele tehnicii s-au unit eforturile întregii Reșițe. Al siderurgiștilor pentru elaborarea și modelarea oțelului cu calități la nivelul cerut de pretențiosul produs, al turnătorilor pentru realizarea fără greș a marilor piese obținute după tehnologia cerută de meseria lor, al strungarilor, frezorilor, rabotorilor pentru prelucrarea cu precizia bijutierilor a celor aproape 30 000 de repere cîte alcătuiesc motorul, al sudorilor pentru îmbinarea prin cusături metalice trainice a părților care necesită acest lucru. Din acest efort colectiv prind viață, metodic și într-o succesiune riguros stabilită, blocul motor și carterul — cele mai mari piese ale motorului — chiulasele, pistoanele, arborii cotiți, bielele și toate componente mici și mari celelalte dar la fel de importante ale acestei uzine (Continuare în pag. 3-a) Locomotive Diesel romînești, cu inimile lor de oțel făurite la Reșița , sunt gata de plecare în cursă. Foto : ST. ALBESCU Transporturile navale în plină dezvoltare • Nave cu pavilion romînesc pe mări și oceane e Sistematizarea și modernizarea unor porturi e Asigurarea șenalului navigabil Transporturile constituie o ramură vitală pentru economia oricărei țări. Prin intermediul lor se asigură mișcarea rapidă a materiei prime și produselor, fapt care influențează pozitiv progresul întregii vieți economice, în cei 20 de ani care au trecut de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, baza tehnico-materială a transporturilor s-a lărgit necontenit. Pentru a informa cititorii noștri asupra dezvoltării transporturilor navale, tovarășul Ion Baicu, adjunct al ministrului transporturilor și telecomunicațiilor, a acordat un interviu ziarului nostru. Vă rugăm să ne vorbiți despre Interviu cu tovarășul ION BAICU adjunct al ministrului transporturilor și telecomunicațiilor dotarea flotei noastre cu noi nave. Cu cît a crescut capacitatea ei de transport ? — Crearea în anii regimului de democrație populară a unei puternice industrii a făcut posibilă dezvoltarea impetuoasă a flotei noastre maritime și fluviale. Numărul navelor romînești care brăzdează apele oceanelor, mărilor și fluviilor a crescut an de an. Ele se întîlnesc în cele mai îndepărtate porturi ale lumii, în prezent tancul petrolier „Prahova" află în apele Oceanului Atlantic se în drum spre Rotterdam. Cargoul „București" se află în Oceanul Indian venind spre țară cu mărfuri generale, cargoul „Suceava" a trecut de curînd Canalul Mînecii încărcat cu laminate pentru industria noastră. Cargoul „Deva", intrat de curînd în dotarea flotei noastre, se pregătește să-și facă botezul primului drum. Pe Dunăre merg puternice remorchere, multe din ele dotate cu instalații radar pentru navigația de noapte, șlepuri de 1 000 tone, nave de pasageri etc. Navele maritime și fluviale construite în șantierele noastre navale au performanțe tehnice ridicate și un confort deosebit. Ele sunt mult apreciate peste hotare: în anul 1964 capacitatea flotei maritime a crescut de 8,4 ori față de 1948 și s-au transportat de 11,4 ori mai multe mărfuri. Prin dezvoltarea permanentă a relațiilor cu alte țări, s-a ajuns ca parcursul mărfurilor în transportul maritim să crească în aceeași perioadă de 20,5 ori. O puternică dezvoltare a înregistrat și flota fluvială care în anul acesta va transporta de 3,3 ori mai multe mărfuri decât în 1948. Pe viitor flota comercială a țării noastre va fi dotată cu tot mai multe nave. E o tendință modernă deoarece față de celelalte transporturi (C.F.R., auto și aviație), transporturile navale sunt cele mai ieftine. Anul acesta, din cauza înghețului, peste 60 de zile au fost improprii navigației pe Dunăre. Totuși datorită vredniciei lucrătorilor din navigație în ultimele 2 luni rămînerea în urmă a fost recuperată, planul semestrial fiind astfel îndeplinit și chiar depășit. La aceste frumoase rezultate au contribuit mai cu seamă remorcherele „Decebal", „Brazi", „Turnu-Severin", „Lupeni", „Agnita" și altele. O dată cu dotarea flotei a fost necesar, desigur, să se dezvolte și să se modernizeze porturile. Ce s-a făcut în această direcție ? — în paralel cu mărirea flotei noastre maritime și fluviale, porturile au suferit și ele transformări înnoitoare. O grijă deosebită s-a acordat înzestrării lor cu utilaj de mare capacitate: înainte de anul 1950 porturile noastre dispuneau numai de 26 macarale cu o capacitate de ridicare de 90 tone, în prezent numărul macaralelor este de 109, iar capacitatea lor de ridicare depășește 800 de tone. Ca urmare indicele de mecanizare al operațiunilor de încărcare-descărcare a crescut în anul 1963 de 11,2 ori față de anul 1949. O dată cu acțiunea de dotare porturilor cu utilaje moderne, s-au a alocat importante investiții pentru mărirea capacității de trafic, în special a porturilor Constanța, Galați și Brăila. S-au executat masive lucrări pentru extinderea fronturilor de acostare, pentru mărirea capacităților de depozitare în magazii și platforme etc. (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naționale a Liberiei, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat președintelui Liberiei, William Vacanarat Shadrawh Tubman, o telegramă prin care transmite felicitări cordiale și sincere urări pentru prosperitatea și pacea poporului liberian. In telegrama de răspuns, președintele Liberiei a exprimat sincerele sale mulțumiri președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române pentru felicitările și urările adresate.