Munca, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5231-5256)

1964-09-12 / nr. 5241

şI PANOUL DE OMOARE Fiecare dintre fruntaşii între­cerii socialiste pe 1963 consideră menţinerea,lună de lună, a titlu­lui de evidenţiat nu numai trep­te ale urcuşului spre dobîndirea celei de a doua insigne, ci şi o datorie de onoare faţă de colec­tivul din care face parte, de a cărui stimă se bucură cu îndrep­tăţită mîndrie. In clişeele de mai jos prezentăm pe cîţiva din ze­cile de mii de fruntaşi în între­cerea socialistă pe anul 1963, care aspiră actualmente la do­bîndirea insignei şi titlului de „Fruntaş în întrecerea socialistă“ şi pe acest an. PETRE MUNTEANU miner, Exploatarea minieră Anina. MARIA DRAGOMIRESCU miezuitoare la turnătoria Uzine­lor de tractoare Braşov. GHEORGHE IONESCU strungar la Şantierul naval maritim Constanţa O vreme colectivul Uzinei de con­strucţii metalice şi maşini „Unio“ din Satu Mare a înregistrat rămî­­neri în urmă la un indicator sau altul. Existau fără îndoială şi unele Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Graficele siderurgicilor consemnează: 111130 tone de oţel şi 63 047 tone de fontă peste plan sunt înscrise de la începutul anului şi pînă acum pe graficele întrecerii socialiste a siderurgiştilor patriei. Producţia de fontă realizată în această peri­oadă este mai mare decît producţia întregului an 1961, iar cea de oţel — aproape egală cu producţia anului 1960. Cele mai mari cantităţi de oţel şi fontă peste plan au obţinut siderurgiştii hunedoreni şi cei de la Reşiţa. La oţelăriile Hunedoarei, de exemplu, prin a­­plicarea unor noi metode de reparare şi întreţinere la cald a vetrelor cuptoarelor, indicii de utilizare au crescut în acest an cu aproape 400 kg. oţel pe mp de vatră şi zi calendaristică. La rîndul lor, jurnaliştii reşiţeni au obţinut anul acesta prin creşterea propor­ţiei de aglomerat în încărcătură şi ridicarea tempera­turii aerului insuflat în furnale 1,142 tone fontă/mc zi, faţă de 1,063 tone pe mc zi, cit s-a realizat în medie anul trecut, iar oţelarii au scurtat durata medie de elaborare a şarjelor cu 20 de minute. Succese însemnate în creşterea producţiei de oţel şi fontă au obţinut anul acesta şi siderurgiştii de la „Industria sîrmei“-Câmpia Turzii şi „Oţelul Roşu“. (Agerpres) Sortimente cu caracteristici superioare Colectivele de muncă din uzinele chimice ale regiunii Ploieşti au pro­dus peste plan, de la începutul anu­lui şi pînă acum, detergenţi, mase plastice, anvelope auto-moto pentru tractor, îngrăşăminte chimice şi alte produse în valoare de aproape 18 milioane lei. La un mare număr de produse a fost îndeplinit de pe acum angajamentul luat pînă la sfîrşitul anului. S-au obţinut realizări însemnate şi în sporirea randamentelor de produse. Faţă de 1959 industria chi­mică a regiunii obţine în prezent cu 200 mai multe sortimente cu carac­teristici tehnice superioare aprecia­te în ţară şi peste hotare. Reducînd cheltuielile de produc­ţie, îndeosebi consumurile speci­fice de materiale, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii industriei chimice ploieştene au reuşit să realizeze în 8 luni economii peste plan în va­loare de aproape 12 milioane lei. SPORESC REALIZĂRILE Luptînd pentru înfăptuirea anga­jamentelor luate în întrecerea socia­listă, colectivul fabricii „Refractar“ din Aleşd a reuşit să depăşească producţia globală pe primele opt luni ale anului cu 1 971 000 lei faţă de 1 500 000 lei cît se angajase pen­tru întregul an. La producţia marfă, indicatorul de plan a fost depăşit cu 1 119 000 lei, în timp ce angajamen­tul anual prevedea 1 000 000 lei. De asemenea, la productivitatea muncii s-a înregistrat o creştere de 6,5 la sută peste prevederile planului. La succesele obţinute în realizarea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, o contribuţie deosebită a avut-o comitetul sindica­tului, care a manifestat o preocupare susţinută pentru buna organizare a întrecerii socialiste. Totodată, în vederea creării condiţiilor necesare participanţilor la întrecerea socia­listă, cu sprijinul conducerii tehnico­­administrative au fost introduse o serie de măsuri de mecanizare şi perfecţionare a procesului de pro­ducţie şi s-a realizat o aprovizionare ritmică cu materii prime şi mate­riale. (Coresp. „Munca") Foraj rapid, economic Colectivul întreprinderii de foraj Rîmnicu Vîlcea înregistrează succese de seamă pe linia reducerii preţului de cost pe metru forat. Valoarea e­­conomiilor suplimentare realizate de la începutul anului depăşeşte suma de 7 500 000 lei, iar beneficiile peste plan însumează 8 600 000 lei. Succe­sele petroliştilor vîlceni se datoresc în cea mai mare măsură reducerii timpilor neproductivi, ceea ce a de­terminat sporirea vitezei de lucru cu 21,4 la sută faţă de sarcinile de plan. La capitolul avarii, bunăoară, timpul afectat rezolvării acestora a scăzut de la 5,9 la sută cît a fost anul tre­cut la 3,3 la sută, iar cel al compli­caţiilor de la 8,2 la sută la 3,1 la sută. Ca urmare, numeroase brigăzi de foraj, printre care cele conduse de Ion Călineţ, Dumitru Melinescu, Vasile Săvescu, Nuţu Iordache, Ion Bujoiu şi altele, au redus timpul de forare a sondelor, dîndu-le pro­ducției mai devreme cu 5—15 zile. (Coresp. „Munca") Anul XX -nr 5241 SÎMBĂTĂ 12 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani La uzina „Unic“ Satu Mare Convinşi de faptul că există re­zerve însemnate pe seama cărora pot asigura creşterea productivită­ţii muncii în acest an, nu numai cu 9 procente cît prevedea planul, ci chiar cu mai mult, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii uzinei desfă­şoară o fructuoasă activitate în ve­derea aplicării pe scară largă a teh­nologiei noi. A fost îmbunătăţită munca la cabinetul tehnic, s-a or­ganizat un punct de documentare tehnică, în secţii au fost înfiinţate biblioteci tehnice volante, iar gru­pele sindicale şi comitetele sindicale de secţie au intensificat munca de popularizare a cărţii tehnice. Din iniţiativa comitetului sindica­tului planul tematic de inovaţii a fost îmbogăţit cu noi teme, care, în marea lor majoritate, vizează creş­terea productivităţii muncii prin mecanizarea unor operaţii, perfec­ţionarea şi automatizarea altora etc. Această activitate, la care comite­tul sindicatului şi-a adus o însem­nată contribuţie, a stimulat puternic interesul pentru aplicarea tehnicii noi, pentru perfecţionarea tehnolo­giei în scopul creşterii productivi­tăţii muncii. Astfel, cei 130 inovatori (cu 80 mai mulţi decît anul trecut) au înregistrat în acest an 163 de ino­vaţii din care 100 au fost aplicate, avînd o eficienţă economică anuală antecalculată de aproape 1 800 000 lei şi post-calculată pe primul se­mestru de 931 687 lei. Printre propunerile de inovaţii înregistrate se numără şi aceea a strungarului Cornel Calai, care a realizat o matriţă cu ajutorul căreia se obţine simultan, prin presare, inelul de siguranţă al arborelui de la transportor, iar din deşeul aces­tuia, inelul de siguranţă de alezaj. Acest dispozitiv prevăzut cu patru­lea, pe lîngă economiile generate au dus şi la creşterea productivităţii muncii cu 12 la sută faţă de anul trecut. Realizările obţinute de colectivul uzinei în creşterea continuă a pro­ductivităţii muncii sunt incontesta­bile. Tot atît de incontestabil este însă şi faptul că mai există rezerve importante care, mobilizate, vor asi­gura noi realizări în această direc­ţie. Una din aceste rezerve o re­prezintă folosirea mai bună a fon­dului de timp productiv. De exemplu, cu toate că lipsurile nemotivate şi învoirile au scăzut la aproape ju­mătate faţă de anul trecut — şi aici merită evidenţiată activitatea edu­cativă desfăşurată de sindicat — acestea, împreună cu lipsurile din alte motive au influenţat negativ producţia globală. De aici concluzia că, comitetul sindicatului trebuie să intensifice sprijinul ce-l acordă con­ducerii tehnico-administrative pentru utilizarea mai bună a fondului de timp, să controleze îndeaproape modul în care se realizează măsurile privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de protecţie a muncii. In unele secţii, ca de pildă tur­nătorie şi mecanică, se mai înregis­trează rebuturi peste coeficientul admis, în majoritatea cazurilor din cauza gradului de calificare scăzut al unor muncitori. Or, rebuturile aduc, pe lîngă creşterea consumului de metal şi a costului ridicat pe tona de produse, la o productivitate scăzută nu numai în secţiile res­pective, dar şi la prelucrător dato­rită remanierilor care, după cum se ştie, sunt în detrimentul creşterii productivităţii muncii. Aşa s-a în­­tîmplat cu un număr de 8 vagoneţi livraţi Fabricii de cărămizi din Ti­mişoara, cu răcitoarele livrate azi-ION MAŞTEI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Maramureş (Continuare în pag. 2-a) Sunt încă rezerve de creştere a productivităţii muncii au de obiective, cum ar fi produc­­ia mare de unicate şi prototipuri,­nsuficienţa spaţiului etc., dar, în majoritatea cazurilor, rămînerile în urmă se datorau unor cauze de ordin subiectiv. în acest an însă, muncitorii, in­­ginerii şi tehnicienii din uzină în­scriind succese importante în în­trecerea socialistă organizată de co­­m­tetul sindicatului, s-au situat în îndul colectivelor cu o activitate teritorie. Astfel, de la începutul aului şi pînă în prezent producţia globală şi marfă a fost realizată şi depăşită lună de lună, în special pe seama creşterii productivităţii mun­­cii, indicator la care sarcina de plan a fost depăşită cu peste 3 la sută. Ocupîndu-se de dezvoltarea mişcă­rii inovatorilor, comitetul sindica­tului a sprijinit organizarea a 10 brigăzi de inovatori — cîte una în fiecare secţie şi una la grupul şco­lar al uzinei — care desfăşoară o ac­tivitate rodnică. La rîndul său, ca­binetul tehnic s-a îngrijit ca fişele S.E. care publică materiale docu­mentare şi schiţe în legătură cu di­ferite inovaţii şi perfecţionări teh­nologice din alte întreprinderi, pre­cum şi traducerile de materiale documentare din diferite reviste de specialitate să fie larg răspîndite şi studiate de un număr cît mai mare de muncitori, sprijinind, totodată, aplicarea în producţie a tot ce este nou şi util pentru producţia uzinei. ponsoane asigură reducerea consu­mului specific la tablă de oţel cu 50 la sută şi creşterea productivită­ţii muncii la această operaţie cu 100 la sută. Putem aminti, de asemenea, punerea la punct a sudurii în mediu de CO2, oală tamur pentru introdu­cerea magneziului în fontă sub pre­siune în vederea obţinerii unei fonte nodulare cu proprietăţi superioare, realizare­a inginerului Vasile Bru­­daşcă, dispozitivul pentru realiza­rea găurilor adînci, automatizarea scoaterii de sub foarfecă a materia­lului tăiat, ştanţa pentru debitat bolţuri etc. In urma studierii publi­caţiilor tehnice de specialitate au fost aplicate 56 de metode şi pro­cedee tehnologice noi. Toate aces­ Vedere de ansamblu a fabricii de plăci fibrolemnoase din cadrul modernului Combinat de industriali­zare a lemnului din Suceava. Foto : M. DUNGEANU La Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R. P. R. ★ ★ Flux continuu de vizitatori Orele 10 dimineaţa. Porţile ex­poziţiei sunt larg deschise. Mare­le şuvoi de vizitatori se îndreap­tă spre pavilioanele care prezin­tă realizările economiei naţiona­le a R. P. Romine. Zeci de mii de vizitatori din Capitală şi pro­vincie îşi dau întîlnire zilnic în aceste pavilioane pentru a admi­ra cu îndreptăţită mîndrie rodul muncii lor, călăuzită de înţeleap­tă politică a partidului. întîlneşti oameni de cele mai diferite profesii din toate colţu­rile ţării. Sosesc în grupuri mari, cu excursii organizate în acest scop de O.N.T. și sindicate, vin individual cu trenul, motocicle­tele și mașinile. Ieri am avut prilejul să remar­căm grupul compact al celor 100 de vizitatori din Baia Mare, care s-a oprit şi a discutat îndelung în jurul exponatelor din indus­tria minieră şi chimică, pe cei 23 profesori din Brăila, care au gă­sit în pavilioanele expoziţiei nu­meroase teme ce vor îmbogăţi lecţiile lor, am recunoscut pe cei 75 de colectivişti din raionul Lu­goj, care vin a doua zi la rînd să admire exponatele agricole, să cunoască realizările obţinute în aceşti ani în agricultura noastră. In faţa instalaţiilor de foraj au purtat discuţii ample cei 30 de petrolişti veniţi din Tîrgovişte cu o excursie organizată de comite­tul sindicatului trustului de ex­tracţie din localitate. Marele flux de vizitatori care asaltează pavilioanele expoziţiei creşte cu fiecare zi. T. M. File de carnet S­înziana In două ipostaze revine îndeo­sebi atenţia fata aceasta — la răz­boaie şi pe scenă, în brigada artis­tică de agitaţie. Altfel, se pierde uşor în mulţimea textilistelor de la uzinele „Moldova“ din Botoşani. Văzînd-o cu cită îndemînare înnoa­dă firele rupte, cu cită dexteritate se învirte ca un prîsnel printre cele 3 războaie late pe care le deser­veşte, nu poţi parcă să nu exclami în spiritul unui binecunoscut pro­verb „Acul e mic, dar scumpe hai­ne coase!“. Sfioasă, uneori parcă şi stingace dintr-un exces de timiditate ea de­vine cu totul alta in faţă maşinei. Abia aici simte deplină încredere în forţele sale. Pasiunea pentru în­deletnicirea de ţesătoare, n-a căpă­tat-o aşa, din senin. Era încă elevă la şcoala elementară cînd, împreu­nă cu colegii de clasă, a vizitat ma­rea uzină de la marginea oraşului natal, despre care auzise vorbin­­du-se atîtea. A privit fascinată şi poate chiar de atunci i-a încolţit vi­sul care avea apoi să se prefacă în realitate. — Sînziana e o îndrăgostită de meserie, ne-o caracteriza succint ajutorul de meşter Eugen Cucu. Ea lucrează, cum să zic, şi cu „sufle­tul“ nu numai cu braţele şi min­tea... Nu-i puţin în această apreciere pentru o începătoare în meserie, totuşi. Sînziana Droşcaru n-a împli­nit încă nici un an în uzină. Iar oamenii de aici sînt zgîrciţi în lau­de. Cînd a venit, în toamna anului trecut, cu încă peste 30 de colegi, cu toţii absolvenţi ai Şcolii profe­sionale textile din Buhuşi, muncito­rii mai vechi au primit-o cu căl­dură. Cu multă înţelegere s-a apropiat de noii veniţi şi maistrul Constantin Hapău. A trecut şi el prin „profesională“, a făcut şcoala de maiştri, a dat şcoala medie la se­ral şi acum se pregăteşte pentru examenul de admitere la facultate. Au trecut, fireşte, ani de cînd a ve­nit în uzină ca muncitor calificat, dar nu a uitat emoţiile încercate la primele contacte cu producţia a­­devărată şi poate de aceea e unul dintre cei care găseşte­­mai uşor drumul spre inimile tinerilor mun­citori. Şi de aceea, maistrul Hapău e stimat de tovarăşi. Dar, n-a trecut mult de la veni­rea în uzină şi, prin redistribuirea absolvenţilor, Sînziana a fost mu­tată din schimbul B în A, secţia a 6-a. Această secţie tocmai lucra pînză „Corvin“. Gheorghe Costin, noul maistru s-a uitat la Sînziana cu un fel de neîncredere. „Trebuie să ştii, fetiţo, că nu se admite nici cel mai mic defect. Calitate extra numai“... Sînziana Droşcaru a dat numai din cap, semn că a înţeles. Seara, cînd după schimb s-a reîn­tors acasă, a răsfoit caietele de no­tiţe din şcoală, cărţile de tehnolo­gia meseriei pe care le avea. In zi­lele ce au urmat s-au deschis şi cursurile organizate în uzină pen­tru ridicarea calificării. Şi tînâra ţesătoare a fost prezentă. Treptat, maistrul Costin, care trecea mai­­des pe la războaiele noii muncitoa­re, a văzut că Sînziana progresează. „Mda, merge...“ Aceasta era apre­cierea sa obişnuită. Maistrul şi-a dat seama că fata are „stofă“. In scurt timp ea şi-a întrecut nu nu­mai colegele cu care venise de la şcoală, dar lucra chiar mai bine de­cît unele muncitoare cu experienţă şi maistrul a felicitat-o. Ce bucurie! In adunarea din luna august a grupei sindicale, Sîn- M. ȚlNTAR corespondent al ziarului „Munca"?-' pentru regiunea Suceava (Continuare în pag. 3-a) Telegramă De pe bordul avionului, în drum spre R. P. Bulgaria, Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a transmis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, următoarea telegramă : Trecînd deasupra teritoriului Republicii Populare Romíne frăţeşti, în drum spre Republica Populară Bulgaria, vă transmit dv. şi poporu­lui romín, în numele meu personal şi în numele membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, un salut cordial și cele mai bune urări pentru noi succese în construcția socialismului. Deschiderea celei de-a XXIII a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism Pe stadionul Republicii din Capi­tală, în faţa a mii de spectatori, s-a deschis vineri cea de-a XXIII-a edi­ţie a Jocurilor Balcanice de atle­tism, la care participă echipele re­prezentative ale R.P. Albania, R.P. Bulgaria, Greciei, R.S.F. Iugoslavia, Turciei şi R.P. Române. In tribuna oficială erau prezenţi membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la Bucureşti. Au participat, de asemenea, la festivitate, reprezentanţi ai misiu­nilor diplomatice ale ţărilor balca­nice şi alţi invitaţi. La ora 16,45 trompeţii anunţă în­ceperea festivităţii de deschidere. In, acordurile unui marş sportiv, pe pista stadionului intră coloana spor­tivilor, precedată de un grup de ti­nere îmbrăcate în costume naţionala româneşti. Primiţi cu puternice aplauze de (Continuare în pag. 3-a)

Next