Munca, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5231-5256)
1964-09-12 / nr. 5241
şI PANOUL DE OMOARE Fiecare dintre fruntaşii întrecerii socialiste pe 1963 consideră menţinerea,lună de lună, a titlului de evidenţiat nu numai trepte ale urcuşului spre dobîndirea celei de a doua insigne, ci şi o datorie de onoare faţă de colectivul din care face parte, de a cărui stimă se bucură cu îndreptăţită mîndrie. In clişeele de mai jos prezentăm pe cîţiva din zecile de mii de fruntaşi în întrecerea socialistă pe anul 1963, care aspiră actualmente la dobîndirea insignei şi titlului de „Fruntaş în întrecerea socialistă“ şi pe acest an. PETRE MUNTEANU miner, Exploatarea minieră Anina. MARIA DRAGOMIRESCU miezuitoare la turnătoria Uzinelor de tractoare Braşov. GHEORGHE IONESCU strungar la Şantierul naval maritim Constanţa O vreme colectivul Uzinei de construcţii metalice şi maşini „Unio“ din Satu Mare a înregistrat rămîneri în urmă la un indicator sau altul. Existau fără îndoială şi unele Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Graficele siderurgicilor consemnează: 111130 tone de oţel şi 63 047 tone de fontă peste plan sunt înscrise de la începutul anului şi pînă acum pe graficele întrecerii socialiste a siderurgiştilor patriei. Producţia de fontă realizată în această perioadă este mai mare decît producţia întregului an 1961, iar cea de oţel — aproape egală cu producţia anului 1960. Cele mai mari cantităţi de oţel şi fontă peste plan au obţinut siderurgiştii hunedoreni şi cei de la Reşiţa. La oţelăriile Hunedoarei, de exemplu, prin aplicarea unor noi metode de reparare şi întreţinere la cald a vetrelor cuptoarelor, indicii de utilizare au crescut în acest an cu aproape 400 kg. oţel pe mp de vatră şi zi calendaristică. La rîndul lor, jurnaliştii reşiţeni au obţinut anul acesta prin creşterea proporţiei de aglomerat în încărcătură şi ridicarea temperaturii aerului insuflat în furnale 1,142 tone fontă/mc zi, faţă de 1,063 tone pe mc zi, cit s-a realizat în medie anul trecut, iar oţelarii au scurtat durata medie de elaborare a şarjelor cu 20 de minute. Succese însemnate în creşterea producţiei de oţel şi fontă au obţinut anul acesta şi siderurgiştii de la „Industria sîrmei“-Câmpia Turzii şi „Oţelul Roşu“. (Agerpres) Sortimente cu caracteristici superioare Colectivele de muncă din uzinele chimice ale regiunii Ploieşti au produs peste plan, de la începutul anului şi pînă acum, detergenţi, mase plastice, anvelope auto-moto pentru tractor, îngrăşăminte chimice şi alte produse în valoare de aproape 18 milioane lei. La un mare număr de produse a fost îndeplinit de pe acum angajamentul luat pînă la sfîrşitul anului. S-au obţinut realizări însemnate şi în sporirea randamentelor de produse. Faţă de 1959 industria chimică a regiunii obţine în prezent cu 200 mai multe sortimente cu caracteristici tehnice superioare apreciate în ţară şi peste hotare. Reducînd cheltuielile de producţie, îndeosebi consumurile specifice de materiale, muncitorii, tehnicienii şi inginerii industriei chimice ploieştene au reuşit să realizeze în 8 luni economii peste plan în valoare de aproape 12 milioane lei. SPORESC REALIZĂRILE Luptînd pentru înfăptuirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, colectivul fabricii „Refractar“ din Aleşd a reuşit să depăşească producţia globală pe primele opt luni ale anului cu 1 971 000 lei faţă de 1 500 000 lei cît se angajase pentru întregul an. La producţia marfă, indicatorul de plan a fost depăşit cu 1 119 000 lei, în timp ce angajamentul anual prevedea 1 000 000 lei. De asemenea, la productivitatea muncii s-a înregistrat o creştere de 6,5 la sută peste prevederile planului. La succesele obţinute în realizarea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, o contribuţie deosebită a avut-o comitetul sindicatului, care a manifestat o preocupare susţinută pentru buna organizare a întrecerii socialiste. Totodată, în vederea creării condiţiilor necesare participanţilor la întrecerea socialistă, cu sprijinul conducerii tehnicoadministrative au fost introduse o serie de măsuri de mecanizare şi perfecţionare a procesului de producţie şi s-a realizat o aprovizionare ritmică cu materii prime şi materiale. (Coresp. „Munca") Foraj rapid, economic Colectivul întreprinderii de foraj Rîmnicu Vîlcea înregistrează succese de seamă pe linia reducerii preţului de cost pe metru forat. Valoarea economiilor suplimentare realizate de la începutul anului depăşeşte suma de 7 500 000 lei, iar beneficiile peste plan însumează 8 600 000 lei. Succesele petroliştilor vîlceni se datoresc în cea mai mare măsură reducerii timpilor neproductivi, ceea ce a determinat sporirea vitezei de lucru cu 21,4 la sută faţă de sarcinile de plan. La capitolul avarii, bunăoară, timpul afectat rezolvării acestora a scăzut de la 5,9 la sută cît a fost anul trecut la 3,3 la sută, iar cel al complicaţiilor de la 8,2 la sută la 3,1 la sută. Ca urmare, numeroase brigăzi de foraj, printre care cele conduse de Ion Călineţ, Dumitru Melinescu, Vasile Săvescu, Nuţu Iordache, Ion Bujoiu şi altele, au redus timpul de forare a sondelor, dîndu-le producției mai devreme cu 5—15 zile. (Coresp. „Munca") Anul XX -nr 5241 SÎMBĂTĂ 12 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini 20 bani La uzina „Unic“ Satu Mare Convinşi de faptul că există rezerve însemnate pe seama cărora pot asigura creşterea productivităţii muncii în acest an, nu numai cu 9 procente cît prevedea planul, ci chiar cu mai mult, muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinei desfăşoară o fructuoasă activitate în vederea aplicării pe scară largă a tehnologiei noi. A fost îmbunătăţită munca la cabinetul tehnic, s-a organizat un punct de documentare tehnică, în secţii au fost înfiinţate biblioteci tehnice volante, iar grupele sindicale şi comitetele sindicale de secţie au intensificat munca de popularizare a cărţii tehnice. Din iniţiativa comitetului sindicatului planul tematic de inovaţii a fost îmbogăţit cu noi teme, care, în marea lor majoritate, vizează creşterea productivităţii muncii prin mecanizarea unor operaţii, perfecţionarea şi automatizarea altora etc. Această activitate, la care comitetul sindicatului şi-a adus o însemnată contribuţie, a stimulat puternic interesul pentru aplicarea tehnicii noi, pentru perfecţionarea tehnologiei în scopul creşterii productivităţii muncii. Astfel, cei 130 inovatori (cu 80 mai mulţi decît anul trecut) au înregistrat în acest an 163 de inovaţii din care 100 au fost aplicate, avînd o eficienţă economică anuală antecalculată de aproape 1 800 000 lei şi post-calculată pe primul semestru de 931 687 lei. Printre propunerile de inovaţii înregistrate se numără şi aceea a strungarului Cornel Calai, care a realizat o matriţă cu ajutorul căreia se obţine simultan, prin presare, inelul de siguranţă al arborelui de la transportor, iar din deşeul acestuia, inelul de siguranţă de alezaj. Acest dispozitiv prevăzut cu patrulea, pe lîngă economiile generate au dus şi la creşterea productivităţii muncii cu 12 la sută faţă de anul trecut. Realizările obţinute de colectivul uzinei în creşterea continuă a productivităţii muncii sunt incontestabile. Tot atît de incontestabil este însă şi faptul că mai există rezerve importante care, mobilizate, vor asigura noi realizări în această direcţie. Una din aceste rezerve o reprezintă folosirea mai bună a fondului de timp productiv. De exemplu, cu toate că lipsurile nemotivate şi învoirile au scăzut la aproape jumătate faţă de anul trecut — şi aici merită evidenţiată activitatea educativă desfăşurată de sindicat — acestea, împreună cu lipsurile din alte motive au influenţat negativ producţia globală. De aici concluzia că, comitetul sindicatului trebuie să intensifice sprijinul ce-l acordă conducerii tehnico-administrative pentru utilizarea mai bună a fondului de timp, să controleze îndeaproape modul în care se realizează măsurile privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de protecţie a muncii. In unele secţii, ca de pildă turnătorie şi mecanică, se mai înregistrează rebuturi peste coeficientul admis, în majoritatea cazurilor din cauza gradului de calificare scăzut al unor muncitori. Or, rebuturile aduc, pe lîngă creşterea consumului de metal şi a costului ridicat pe tona de produse, la o productivitate scăzută nu numai în secţiile respective, dar şi la prelucrător datorită remanierilor care, după cum se ştie, sunt în detrimentul creşterii productivităţii muncii. Aşa s-a întîmplat cu un număr de 8 vagoneţi livraţi Fabricii de cărămizi din Timişoara, cu răcitoarele livrate azi-ION MAŞTEI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Maramureş (Continuare în pag. 2-a) Sunt încă rezerve de creştere a productivităţii muncii au de obiective, cum ar fi producia mare de unicate şi prototipuri,nsuficienţa spaţiului etc., dar, în majoritatea cazurilor, rămînerile în urmă se datorau unor cauze de ordin subiectiv. în acest an însă, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din uzină înscriind succese importante în întrecerea socialistă organizată de comtetul sindicatului, s-au situat în îndul colectivelor cu o activitate teritorie. Astfel, de la începutul aului şi pînă în prezent producţia globală şi marfă a fost realizată şi depăşită lună de lună, în special pe seama creşterii productivităţii muncii, indicator la care sarcina de plan a fost depăşită cu peste 3 la sută. Ocupîndu-se de dezvoltarea mişcării inovatorilor, comitetul sindicatului a sprijinit organizarea a 10 brigăzi de inovatori — cîte una în fiecare secţie şi una la grupul şcolar al uzinei — care desfăşoară o activitate rodnică. La rîndul său, cabinetul tehnic s-a îngrijit ca fişele S.E. care publică materiale documentare şi schiţe în legătură cu diferite inovaţii şi perfecţionări tehnologice din alte întreprinderi, precum şi traducerile de materiale documentare din diferite reviste de specialitate să fie larg răspîndite şi studiate de un număr cît mai mare de muncitori, sprijinind, totodată, aplicarea în producţie a tot ce este nou şi util pentru producţia uzinei. ponsoane asigură reducerea consumului specific la tablă de oţel cu 50 la sută şi creşterea productivităţii muncii la această operaţie cu 100 la sută. Putem aminti, de asemenea, punerea la punct a sudurii în mediu de CO2, oală tamur pentru introducerea magneziului în fontă sub presiune în vederea obţinerii unei fonte nodulare cu proprietăţi superioare, realizarea inginerului Vasile Brudaşcă, dispozitivul pentru realizarea găurilor adînci, automatizarea scoaterii de sub foarfecă a materialului tăiat, ştanţa pentru debitat bolţuri etc. In urma studierii publicaţiilor tehnice de specialitate au fost aplicate 56 de metode şi procedee tehnologice noi. Toate aces Vedere de ansamblu a fabricii de plăci fibrolemnoase din cadrul modernului Combinat de industrializare a lemnului din Suceava. Foto : M. DUNGEANU La Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R. P. R. ★ ★ Flux continuu de vizitatori Orele 10 dimineaţa. Porţile expoziţiei sunt larg deschise. Marele şuvoi de vizitatori se îndreaptă spre pavilioanele care prezintă realizările economiei naţionale a R. P. Romine. Zeci de mii de vizitatori din Capitală şi provincie îşi dau întîlnire zilnic în aceste pavilioane pentru a admira cu îndreptăţită mîndrie rodul muncii lor, călăuzită de înţeleaptă politică a partidului. întîlneşti oameni de cele mai diferite profesii din toate colţurile ţării. Sosesc în grupuri mari, cu excursii organizate în acest scop de O.N.T. și sindicate, vin individual cu trenul, motocicletele și mașinile. Ieri am avut prilejul să remarcăm grupul compact al celor 100 de vizitatori din Baia Mare, care s-a oprit şi a discutat îndelung în jurul exponatelor din industria minieră şi chimică, pe cei 23 profesori din Brăila, care au găsit în pavilioanele expoziţiei numeroase teme ce vor îmbogăţi lecţiile lor, am recunoscut pe cei 75 de colectivişti din raionul Lugoj, care vin a doua zi la rînd să admire exponatele agricole, să cunoască realizările obţinute în aceşti ani în agricultura noastră. In faţa instalaţiilor de foraj au purtat discuţii ample cei 30 de petrolişti veniţi din Tîrgovişte cu o excursie organizată de comitetul sindicatului trustului de extracţie din localitate. Marele flux de vizitatori care asaltează pavilioanele expoziţiei creşte cu fiecare zi. T. M. File de carnet Sînziana In două ipostaze revine îndeosebi atenţia fata aceasta — la războaie şi pe scenă, în brigada artistică de agitaţie. Altfel, se pierde uşor în mulţimea textilistelor de la uzinele „Moldova“ din Botoşani. Văzînd-o cu cită îndemînare înnoadă firele rupte, cu cită dexteritate se învirte ca un prîsnel printre cele 3 războaie late pe care le deserveşte, nu poţi parcă să nu exclami în spiritul unui binecunoscut proverb „Acul e mic, dar scumpe haine coase!“. Sfioasă, uneori parcă şi stingace dintr-un exces de timiditate ea devine cu totul alta in faţă maşinei. Abia aici simte deplină încredere în forţele sale. Pasiunea pentru îndeletnicirea de ţesătoare, n-a căpătat-o aşa, din senin. Era încă elevă la şcoala elementară cînd, împreună cu colegii de clasă, a vizitat marea uzină de la marginea oraşului natal, despre care auzise vorbindu-se atîtea. A privit fascinată şi poate chiar de atunci i-a încolţit visul care avea apoi să se prefacă în realitate. — Sînziana e o îndrăgostită de meserie, ne-o caracteriza succint ajutorul de meşter Eugen Cucu. Ea lucrează, cum să zic, şi cu „sufletul“ nu numai cu braţele şi mintea... Nu-i puţin în această apreciere pentru o începătoare în meserie, totuşi. Sînziana Droşcaru n-a împlinit încă nici un an în uzină. Iar oamenii de aici sînt zgîrciţi în laude. Cînd a venit, în toamna anului trecut, cu încă peste 30 de colegi, cu toţii absolvenţi ai Şcolii profesionale textile din Buhuşi, muncitorii mai vechi au primit-o cu căldură. Cu multă înţelegere s-a apropiat de noii veniţi şi maistrul Constantin Hapău. A trecut şi el prin „profesională“, a făcut şcoala de maiştri, a dat şcoala medie la seral şi acum se pregăteşte pentru examenul de admitere la facultate. Au trecut, fireşte, ani de cînd a venit în uzină ca muncitor calificat, dar nu a uitat emoţiile încercate la primele contacte cu producţia adevărată şi poate de aceea e unul dintre cei care găseştemai uşor drumul spre inimile tinerilor muncitori. Şi de aceea, maistrul Hapău e stimat de tovarăşi. Dar, n-a trecut mult de la venirea în uzină şi, prin redistribuirea absolvenţilor, Sînziana a fost mutată din schimbul B în A, secţia a 6-a. Această secţie tocmai lucra pînză „Corvin“. Gheorghe Costin, noul maistru s-a uitat la Sînziana cu un fel de neîncredere. „Trebuie să ştii, fetiţo, că nu se admite nici cel mai mic defect. Calitate extra numai“... Sînziana Droşcaru a dat numai din cap, semn că a înţeles. Seara, cînd după schimb s-a reîntors acasă, a răsfoit caietele de notiţe din şcoală, cărţile de tehnologia meseriei pe care le avea. In zilele ce au urmat s-au deschis şi cursurile organizate în uzină pentru ridicarea calificării. Şi tînâra ţesătoare a fost prezentă. Treptat, maistrul Costin, care trecea maides pe la războaiele noii muncitoare, a văzut că Sînziana progresează. „Mda, merge...“ Aceasta era aprecierea sa obişnuită. Maistrul şi-a dat seama că fata are „stofă“. In scurt timp ea şi-a întrecut nu numai colegele cu care venise de la şcoală, dar lucra chiar mai bine decît unele muncitoare cu experienţă şi maistrul a felicitat-o. Ce bucurie! In adunarea din luna august a grupei sindicale, Sîn- M. ȚlNTAR corespondent al ziarului „Munca"?-' pentru regiunea Suceava (Continuare în pag. 3-a) Telegramă De pe bordul avionului, în drum spre R. P. Bulgaria, Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a transmis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, următoarea telegramă : Trecînd deasupra teritoriului Republicii Populare Romíne frăţeşti, în drum spre Republica Populară Bulgaria, vă transmit dv. şi poporului romín, în numele meu personal şi în numele membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, un salut cordial și cele mai bune urări pentru noi succese în construcția socialismului. Deschiderea celei de-a XXIII a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism Pe stadionul Republicii din Capitală, în faţa a mii de spectatori, s-a deschis vineri cea de-a XXIII-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism, la care participă echipele reprezentative ale R.P. Albania, R.P. Bulgaria, Greciei, R.S.F. Iugoslavia, Turciei şi R.P. Române. In tribuna oficială erau prezenţi membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la Bucureşti. Au participat, de asemenea, la festivitate, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale ţărilor balcanice şi alţi invitaţi. La ora 16,45 trompeţii anunţă începerea festivităţii de deschidere. In, acordurile unui marş sportiv, pe pista stadionului intră coloana sportivilor, precedată de un grup de tinere îmbrăcate în costume naţionala româneşti. Primiţi cu puternice aplauze de (Continuare în pag. 3-a)