Munca, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5361-5384)

1965-02-14 / nr. 5372

Proletari din toate ţările, uniţi-văl ORGAN AL CONSILIULUI Anul XXI­ nr. 5372 Duminică 14 februarie 1965 4 pagini 25 bani FONTĂ PESTE PLAN CU COCS ECONOMISIT In întreprinderile din regiunea Hunedoara, la fel ca în întreaga ţară, oamenii muncii desfăşoară o însufleţită întrecere socialistă pen­tru îndeplinirea şi depăşirea ritmică a sarcinilor de plan şi a angajamen­telor asumate în ultimul an al sese­­natului. Organizarea întrecerii so­cialiste pe baza Directivelor C.C. al P.M.R. a dat un puternic impuls ini­ţiativei creatoare a colectivelor, pre­ocupării pentru mai buna organizare a locurilor de muncă şi a producţiei, pentru ridicarea pe o treaptă supe­rioară a calităţii produselor. Un factor de o deosebită impor­tanţă în obţinerea de rezultate su­perioare în îndeplinirea şi depăşirea planului îl reprezintă răspîndirea experienţei înaintate. Pentru a o ri­dica la nivelul de bun al maselor largi de muncitori, ingineri şi teh­nicieni, biroul executiv al Consiliu­lui regional al sindicatelor Hune­doara, sub conducerea comitetului regional de partid, s-a preocupat de ajutorarea organelor sindicale pen­tru extinderea a tot ce apare nou şi valoros în lupta pentru sporirea Vichente Bălan preşedintele Consiliului regional al sindicatelor Hunedoara producţiei de cărbune, minereuri, metal, maşini-unelte, energie elec­trică, bunuri de larg consum şi al­tele. In Directivele celui de al III-lea Congres al P.M.R. s-a prevăzut ca indicii de utilizare a furnalelor să sporească pînă în 1965 cu 40 la sută faţă de 1959, ceea ce reprezintă o sarcină mobilizatoare pentru side­­rurgişti. Pentru a asigura eficacita­tea muncii de generalizare a expe­rienţei înaintate, obţinute de către jurnaliştii hunedoreni şi cei de la Călan, biroul executiv a organizat, prin comisia economică, un studiu sistematic şi multilateral asupra me­todelor folosite de fruntaşii şi evi­denţiaţii în întrecerea socialistă din secţiile de furnale, cît şi asupra mă­surilor luate la fiecare loc de mun­că şi a procedeelor tehnologice in­troduse în scopul sporirii indicilor de utilizare şi reducerii consumului de cocs. Prin consultarea unui mare număr de muncitori, ingineri şi teh­nicieni, prin compararea eficienţei diferitelor metode aplicate, Consi­liul regional a ajuns la concluzia că prezintă o mare utilitate practică generalizarea experienţei colectivu­lui secţiei a Il-a furnale din Hune­doara. Aceasta, pe lîngă indici înalţi de utilizare — cu peste 300 kg fontă pe mc volum util de furnal faţă de 1959 — a obţinut în 1964 indici de consum reduşi la cocs. In lupta sa pentru realizarea u­­nor indici îmbunătăţiţi, colectivul secţiei a II-a furnale a luat o seamă de măsuri tehnico-organizatorice de mare eficacitate. De pildă, pornind de la faptul că prin ridicarea cu 10° C a temperaturii aerului insuflat în furnale şi a consumului de gaz metan cu 4,5 mc pe tona de fontă, consumul de cocs se poate reduce cu 13 kg pe tonă, s-a acţionat, cum era şi firesc, în direcţia îmbunătă­ţirii regimului termic. Concomitent, s-a trecut la folosirea presiunii ri­dicate la gîtul furnalului şi la ela­borarea fontei cu conţinut scăzut de siliciu şi mangan, măsuri care duc la economisirea cocsului. Pornind de la utilitatea răspîndi­­rii metodelor de muncă folosite de secţia II-a furnale, Consiliul re­gional al sindicatelor a sprijinit efectiv Consiliul local al sindicatelor Hunedoara în organizarea unui schimb de experienţă, la care au participat fruntaşi în întrecerea so­cialistă, prim-jurnalişti, ingineri, tehnicieni şi maiştri, activişti sindi­cali de la secţiile de furnale din Combinatul siderurgic Hunedoara şi uzina „Victoria“-Călan, cocsari şi aglomeratorişti. La acest schimb de experienţă am invitat să participe, de asemenea, şi reprezentanţi ai mi­nerilor şi preparatorilor din Valea Jiului. Pregătit temeinic, însoţit de de­monstraţii practice la faţa locului, schimbul de experienţă a mijlocit cunoaşterea aprofundată de către participanţi a experienţei dobîndite de jurnaliştii din secţia a II-a. Cei înscrişi la discuţii au adus noi argu­mente, au făcut propuneri impor­tante privind îmbunătăţirea proce­sului tehnologic, înlăturarea locu­rilor înguste şi altele. Organizată astfel, acţiunea a dat rezultate bune. La sfîrşitul anului trecut, jurnaliştii au realizat o eco­(Continuare în pag. 3-a) Unul din furnalele Hunedoarei. Foto : EM. SIRZEA Din realizările ceferiştilor ★ * Aportul dieseliştilor încă din anul trecut, în cadrul re­gionalei C.F.R. Craiova locomotivele Diesel-electrice au devenit princi­palul mijloc în transportul de măr­furi. Faţă de totalul tonelor brute remorcate, cele cu locomotive Diesel­­electrice au reprezentat, la sfîrşitul anului trecut, peste 57 la sută. In anul acesta, prin dotarea depo­ului cu noi locomotive, se va ajunge la o tracţiune de peste 78 la sută, ceea ce înseamnă că toate trenurile directe de marfă vor fi remorcate cu locomotive Diesel-electrice. Este semnificativ faptul că în ultimii 3 ani, prin introducerea tracţiunii Diesel-electrice, s-a redus consumul specific de combustibil convenţional cu peste 25 la sută, productivitatea muncii a crescut cu aproape 7 la sută, iar preţul de cost a scăzut a­­proape cu 16 la sută. In luna ianuarie 1965 s-a organi­zat un turnus combinat prin care s-a reuşit să se remorce 5 perechi de trenuri directe de marfă pe sec­ţiunea Piteşti-Bucureşti, folosindu-se numai 3 locomotive Diesel-electrice, şi înlocuindu-se în felul acesta 8 lo­comotive cu aburi. (Coresp. „Munca“) Unităţi In ultimul timp baza materială destinată apărării sănătăţii ceferiş­tilor din unităţile care aparţin de Direcţia regională C.F.R. Cluj a sporit mult. La spitalul de la Ora­dea a fost dată în folosinţă o secţie nouă de chirurgie, iar la Baia Mare o secţie de stomatologie. Unitatea s­anitare sanitară de la Teiuş a fost dotată cu un laborator de tehnică dentară, iar la policlinica C.F.R. din Dej s-a amenajat un staţionar cu 25 paturi. Concomitent a crescut şi numărul cadrelor medicale care deservesc aceste unităţi. (Coresp. „Munca“) TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Consiliului Revolu­ţionar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win, felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a proclamării independenţei — ziua naţională a acestei ţări. Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane a trans­­m­is preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române m mulțumiri pentru felicitările adresate. ŞTIRILE ZILEI MENIURI PENSIUNE Pentru satisfacerea cerinţelor con­sumatorilor, Ministerul Comerţului Interior a luat măsuri pentru orga­nizarea cît mai largă a servicii de meniuri pensiune în oraşe, centre muncitoreşti şi staţiuni balneo-cli­­matice, fie prin unităţi special pro­filate, fie prin alte restaurante ce vor avea secţii pensiune. Listele de meniu pensiune cuprind un număr variat de preparate pe fiecare fel de mîncare. Unităţile de alimenta­ţie publică ce se găsesc la parterul hotelurilor sau în apropierea lor asigură pensiuni complete: mic-de­­jun, prînz şi seara. MOBILA „ILVA" Tînăra fabrică de mobilă a Com­binatului de industrializare a lem­nului din Bacău a livrat comerţului cea dintîi creaţie a sa , dormitorul „Ilva“. Această garnitură elegantă, furniruită cu nuc şi lustruită cu lacuri poliesterice care scot în evi­denţă jocul de linii şi profile al fur­nirului, se încadrează printre cele mai reuşite creaţii ale industriei noastre de mobilă. Fabrica va pro­duce anual circa 15 000 garnituri. LEGĂTURI RADIOFONICE ÎNTRE MEDICI Spitalul unificat din Baia Mare este primul din ţară în care munca personalului se coordonează prin sis­temul de comunicaţie radiofonică. Aici a fost instalată o staţie emiţă­­tor-receiptor radio cu tranzistori, iar fiecare medic poartă în buzunarul halatului cîte un microreceptor. A­­sigurînd legături bilaterale şi colec­tive, noul sistem de transmisie per­mite medicilor să-şi petreacă cea mai mare parte a timpului în saloa­nele bolnavilor, şi totodată să inter­vină rapid în cazuri de urgenţă. Verificarea înscrierii in listele de alegători Zi de zi, la centrele de afişaj, a­­fluenţa creşte permanent, aici ve­nind tot mai mulţi cetăţeni pentru a verifica — e doar dreptul şi obliga­ţia fiecăruia — dacă sunt înscrişi în listele de alegători. La centrul de afişaj nr. 10 din parcul Rahovei, raionul Lenin din Capitală, 30 la sută din totalul cetă­ţenilor, domiciliaţi în cele 75 de străzi cuprinse în raza circumscrip­ţiilor orăşeneşti 337, 339, 340 şi 345 s-au prezentat pînă acum, verificîn­­du-şi înscrierea în listele de ale­gători. Soţii Nicolae şi Ana Anghel, spre exemplu, din strada Epigonilor, nu numai că au fost printre primii care şi-au verificat înscrierea în liste, dar şi-au îndemnat şi vecinii să se prezinte chiar din primele zile la centrul de afişaj. Tot printre primii şi-au verificat înscrierea şi Nicoleta Florea, Ion Dobre şi Mariana Mun­­teanu, în vîrstă de 18 ani, care la 7 martie vor vota pentru prima dată. Pînă ieri seară verificaseră dacă au fost înscrişi în liste cetăţenii de pe mai multe străzi. C. ANDREI POPORUL SE PREGĂTEŞTE SĂ-ŞI ALEGEÂ DEPUTAŢII Discuţii rodnice La clubul sindicatului Uzinei de tractoare din Braşov veniseră numeroşi muncitori şi cadre tehnico­­inginereşti din această uzină, cetă­ţeni şi gospodine din cartierul Trac­torul, pentru a lua parte la întîl­­nirea dintre alegătorii din circum­scripţia electorală regională nr. 10 şi candidatul F.D.P., tovarăşul Gheor­­ghe Dumitrescu, preşedintele comite­tului executiv al Sfatului popular regional Braşov. — Cit de mult a înflorit cartierul uzinei noastre în ultimii 4 ani! — a spus lăcătuşul­ mecanic Gheorghe A. Leonte de la uzina de tractoare. Incepînd de la blocul-turn cu 11 etaje, care marchează intrarea în acest cartier, de-a lungul terasamen­­tului căii ferate s-au ridicat nume­roase blocuri. Străzile au acum o înfăţişare plăcută, marea lor majo­ritate fiind asfaltate şi bine între­ţinute. Apoi vorbitorul şi-a exprimat ho­­tărîrea ca, împreună cu ceilalţi ce­tăţeni, să sprijine şi de aici înainte lucrările pentru amenajarea celor­lalte străzi şi a propus, printre al­tele, să se studieze posibilitatea în­fiinţării în apropierea arterei prin­cipale de la intrarea în uzină a unui chioşc alimentar. Gospodina Constanţa Popa, lăcă­tuşul Dumitru Băieş, strungarul Barbu Hagiu, controloarea de cali­tate Rozalia Iancse, toţi de la uzina de tractoare, au vorbit despre cele două mari complexe comerciale care deservesc acum în condiţii optime populaţia, despre şcoala elementară căreia, de curînd, i-a fost mărită ca­pacitatea prin supraetajare, despre construcţiile de locuinţe individua­le, ca urmare a posibilităţilor create de statul nostru oamenilor muncii. Ei au propus extinderea zonei verzi de-a lungul străzii Dr. Petru Groza, exprimîndu-şi, totodată, hotărîrea de a participa cu însufleţire la exe­cutarea lucrărilor necesare. Comple­­tînd aceste propuneri, frezorul Gheorghe Vulpe, preşedintele comi­tetului sindical de la secţia motor a uzinei de tractoare, a propus să se asfalteze întreaga porţiune din jurul complexului alimentar, spre a se putea efectua mai lesne aprovizio­narea magazinului cu mărfuri. — Îmi permiteţi — a spus în con­tinuare vorbitorul — să transmit, din partea locuitorilor de la blocul nr. 23 de pe strada Forjei, angaja­mentul de a amenaja, în primăvara acestui an, o zonă verde în jurul blocului şi un loc de joacă pentru copii şi de a da tot sprijinul acţiu­­nilor pentru buna gospodărire şi în­frumuseţare a cartierului nostru. După încheierea acestei întîlniri, orchestra de muzică populară a sin­dicatului de la uzina de tractoare a interpretat pentru cei prezenţi cîn­­tece populare. I. MIHALEA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Braşov Priviţi această imagine. E Tiglina !... Cartierul Galaţiului care şi-a ridicat pe verticală ferestrele de bucurii spre soare, tăiate în tăria oţelului înge­mănat cu beton. Aici s-a născut un adevărat orăşel. Policromia lui, frumuseţea şi măreţia, încînta ochiul şi-ţi încălzesc inima. Ce-a fost aici, clnd­­va ?.. O lutărie, un obor... Cîmpie I In 1961 s-au început lucrările, turnîndu-se primele temelii. Şi rezultatele: în Ţiglina 1 s-au construit şi dat In folosinţă 5 199 apartamente, în Ţiglina II 1 760 şi în viitor numărul lor va creşte la 4 500. Pe l­i­t­o­r­a­l­ÎMBUNĂTĂŢIREA ALIMENTĂRII CU APĂ POTABILĂ In localităţile de pe litoralul Mării Negre se desfăşoară noi lu­crări pentru îmbunătăţirea alimen­tării cu apă potabilă. La Eforie-Sud se află în construcţie un rezervor de 5 000 mc prevăzut a fi dat în fo­losinţă în vara acestui an. Rezervo­rul respectiv va mări simţitor ca­pacitatea de înmagazinare a apei potabile necesară unor staţiuni din sudul litoralului. Alte două rezer­voare de cîte 1000 mc fiecare se construiesc la Mangalia. Tot în a­cest oraş vor fi extinse pe o lungi­me de 2,5 km şi conductele de dis­tribuţie a apei, în special în zona noilor complexe de locuinţe clădite aici. La Constanţa continuă lucrările de alimentare cu apă a unor car­tiere. In total, reţeaua de distribuţie a apei potabile se extinde anul acesta în oraşul Constanţa şi staţiunile de pe litoral cu încă 16,5 km. (Agerpres) LA SFÎRŞIT DE SĂPTĂMÎNĂ Vremea însorită a atras spre cres­tele munţilor mai bine de 1 000 de bucureşteni, iubitori ai sporturilor de iarnă, care au plecat ieri din Capitală cu trenul sau cu autocarele O.N.T. Mulţi dintre aceştia, după un popas pe Valea Prahovei, şi-au continuat drumul spre Tuşnad. Pre­dealul primeşte astăzi încă 400 de bucureşteni care vor schia pe pîr­­tiile de aici. Pe pîrtia de schi din faţa cabanei „Poiana Izvoarelor" din apropierea staţiunii Buşteni. Foto : S. EMIL Raionul Teleajen oglindit în cifrele bunăstării Din creierul munţilor pînă aproa­pe de Ploieşti, de o parte şi de alta a rîului Teleajen se întinde raionul cu acelaşi nume. Oamenii de pe a­­ceste meleaguri, harnici lucrători de pădure şi agricultori, trăiesc în pre­zent o viaţă nouă. Dar să apelăm la cîteva cifre pen­tru a ilustra cele spuse. Cei peste 23 000 de elevi din raion învaţă în 133 de şcoli de 4 şi 8 ani şi 3 şcoli medii, de educarea tinerei generaţii ocupîndu-se 949 de cadre didactice. Ocrotirea sănătăţii oamenilor este asigurată de 360 de medici, farma­cişti şi cadre sanitare cu pregătire medie. In raion funcţionează 4 spi­tale, 9 case de naştere, 28 de circum­scripţii sanitare, 31 de puncte sani­tare şi o policlinică. Cultura, la rîndul ei, a devenit un bun al celor mai largi mase de oa­meni ai muncii­, în comunele raio­nului au fost construite sau amena­jate 61 de cămine culturale, 46 de cinematografe, 74 de biblioteci cu peste 200 000 de volume, 39 case de citit, un muzeu raional etc. In cele 186 de formaţii artistice activează peste 5 000 de artişti amatori. S-a schimbat radical şi înfăţişar­a satului. Numai în ultimii 4 ani în satele raionului au fost construite peste 2 000 de case noi. In prezent, în raion există 1084 de posesori de televizoare, în peste 5 000 de case cîntă radioul. 10 000 de familii şi-au cumpărat mobilă nouă, iar 850 de cetăţeni au motociclete. Alegerile de deputaţi care vor a­­vea loc la 7 martie vor constitui un nou prilej pentru cetăţenii raionu­lui să-şi manifeste încrederea faţă de candidaţii lor, ataşamentul faţă de regimul nostru, faţă de politica înţeleaptă a partidului. VASILE C. ENESCU corespondent voluntar Pe tema: UTILIZĂRII MAŞINILOR-UNELTE CU COMANDĂ PROGRAM Timp de două zile, clubul sindi­catului de la uzina „Steagul roşu“­­Braşov a găzduit un schimb de ex­perienţă organizat de Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini privind utilizarea maşinilor-unelte cu comandă program. Referatele prezentate, discuţiile şi demonstraţiile practice care au avut loc în secţiile uzinelor „Steagul roşu“ şi „Tractorul“ au înarmat pe reprezentanţii celor 36 de uzine par­ticipante cu cele mai utile cunoştinţe privind funcţionarea şi utilizarea ju­dicioasă a maşinilor-unelte cu co­mandă program. (Coresp. „Munca“) PRIMĂVARA ÎN FABRICILE DE ÎNCĂLŢĂMINTE Acum, în preajma sezonului de primăvară, fabricile de încălţăminte pregătesc o serie de modele noi pentru femei. Un loc de seamă prin­tre aceste modele îl ocupă pantofii de lac, atît în combinaţie cu velur şi toc imitaţie de plută, cît şi din feţe împletite. Reţin atenţia, de a­semenea, pantofii din feţe box şi plasă de relon, pantofii balerini în diferite culori etc. O parte dintre noile modele ale anului 1965 au tălpi rezistente — duroflex, trans­lucid şi superflex. (Rep.) „DECADA TEATRELOR DRAMATICE" In vederea stimulării activităţii teatrelor dramatice şi a creşterii calităţii artistice a spectacolelor, Co­mitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va organiza anul acesta în lu­nile mai-iunie „Decada teatrelor dramatice“. La această manifestare vor parti­cipa teatre dramatice din Capitală şi din ţară cu cele mai bune spec­tacole prezentate în premieră în sta­giunile 1963—1964 şi 1964—1965. Se va da prioritate spectacolelor cu piese contemporane şi îndeosebi cu opere ale dramaturgiei naţionale. Selecţionarea spectacolelor va fi făcută de către o comisie a Consi­liului teatrelor din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. La prima etapă, în vederea selec­ţionării celor mai bune spectacole, pot participa colectivele tuturor tea­trelor dramatice din ţară cu cîte două spectacole, din care cel puţin unul cu o piesă originală. Faza de selecţionare va avea loc între 1 martie şi 1 mai. în această perioadă, comisia de selecţionare a Consiliului teatrelor se va deplasa la toate teatrele care şi-au anunţat participarea la decadă. Faza finală, la care vor lua parte colectivele selecţionate în prima etapă, va avea loc în Bucureşti la sfârşitul lunii mai — începutul lunii iunie. --------»•—--------­INCURSIUNE ÎN ISTORIA BUCUREŞTIULUI Muzeul de istorie a oraşului Bucu­reşti a pus la dispoziţia vizitatorilor un ghid bogat ilustrat. O dată cu prezentarea celor 14 săli ale muzeu­lui, cititorul face şi o scurtă incursiune în istoria oraşului Bucu­reşti.

Next