Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)
1965-09-16 / nr. 5554
Anul XXI nr 5554 Proletari din toate țările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Joi 16 septembrie 1965 4 pag. 25 bani FIECARE ZI CISTIGATA DE CONSTRUCTORI________________________________________________________________________________________________________ . PRODUCTIE SUPLIMENTARA IN NOUA UZINA Ce tehnologii aplicaţi în vederea grăbirii ritmului lucrărilor de montaj ? Ne răspunde: Ing. ALEXANDRU CORMOŞIU, şeful şantierului montaj de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase — Tîrgu-Mureş • La înnoirile aduse în peisajul industrial al ţării, la promovarea progresului tehnic, montorii de utilaje şiinstalaţii tehnologice de pe şantierul nostru îşi sporesccu fiecare an contribuţia. Aportul lor la promovarea noului izvorăşte dintr-o înaltă conştiinţă socialistă, din permanenta ridicare a măiestriei profesionale. Fără a neglija ceea ce este valoros în ştiinţa şi tehnica mondială, noi, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi cu sprijinul comitetului sindicatului, am promovat cu îndrăzneală numeroase soluţii proprii, originale. Folosind, bunăoară, aparatele de sudat în mediu protector de argon, concepute şi realizate pe şantier, nu numai că am recuperat rămînerea în urmă, dar am şi terminat, cu o lună mai devreme, montajul agregatelor şi maşinilor la fabricile de acid azotic, amoniac, ape amoniacale şi azotat de amoniu. în actualul stadiu al lucrărilor, cînd efectuăm asamblarea şi montajul conductelor, recipienţilor şi instalaţiilor, s-a impus găsirea unei tehnologii speciale de tăiere a metalelor neferoase şi a oţelurilor inoxidabile, astfel încît, pe lîngă o înaltă productivitate, să se obţină şi margini perfecte, care să poată fi uşor îmbinate prin sudură fără a mai fi nevoie de prelucrări. Această idee încolţise în inima inginerului Ilie Echim, încă de pe vremea cînd lucra pe şantierul Uzinei de metale neferoase de la Copşa Mică. Şi electricianul Traian Vodă avea asemenea preocupări. In consfătuirea de producţie pe trimestrul II, ei s-au angajat să soluţioneze împreună această problemă. Sprijiniţi de sindicat, prin comisia inginerilor şi tehnicienilor, s-au apucat de treabă. Au făcut numeroase schiţe, calcule. Nu urmăreau orice rezolvare. Vizau construcţia unui aparat care să folosească jetul de plasmă. Idee îndrăzneaţă dar, care pînă la urmă a prins contur mai întîi pe planşetă, apoi în atelier. Plasma, această a patra stare de existenţă a materiei care depăşeşte 20 000° C, temperatură aflată pînă acum numai în stele, a fost pusă în slujba omului. Jetul iese din pistol cu o viteză de 2—3 ori mai mare decît a sunetului. Echipele de montori conduse de Paul Văsîi, Ion Oancea şi Gheorghe Tănăsoiu, folosind jetul cu plasmă la montajul instalaţiilor de la fabrica de azotat de amoniu, obţin rezultate excepţionale. Tăierea unei conducte de aluminiu, avînd diametrul de 350 mm şi 10 mm grosimea peretelui, cu ajutorul polizorului cu disc de nylon (utilaj modern din import) dura o oră şi 10 minute, iar cu jet de plasmă se efectuează în numai 7 minute. O ţeavă de oţel inoxidabil, cu diametrul de 620 mm şi cu grosimea peretelui de 10 mm, se taie acum în 19 minute în loc de două ore şi 20 minute. Utilizarea plasmei la operaţiile de montaj mai prezintă şi avantajul obţinerii unei tăieturi perfecte, nemaifiind necesare polizări care de multe ori cereau tot atîta timp cit decuparea propriu-zisă. Prin folosirea acestei tehnologii moderne, timpul afectat montajului instalaţiilor la turnurile de granulare se va reduce cu 5 luni De remarcat că, spre deosebire de aparatele de acest gen cunoscute în literatura de specialitate străină, cele realizate şi utilizate de noi, folosesc curent electric la tensiune mică şi amperaj scăzut, ceea ce înlătură orice pericol de electrocutare. Cum e şi firesc, o tehnologie nouă cere şi cunoştinţe profesionale mai înalte. De aceea, avînd ajutorul comitetului sindicatului, noi am organizat un curs pentru „plasmişti“, profesiune nouă, inexistentă pînă acum. Constructorii aparatelor se dovedesc profesori pricepuţi. Rezultatele activităţii lor... pedagogice se oglindesc în succesele remarcabile obţinute în producţie. Ele ne sporesc încrederea în respectarea angajamentului luat şi anume, să dăm în funcţiune, înainte de termen, combinatul, astfel încît chiar în acest an agricultura noastră socialistă să primească importante cantităţi de îngrăşăminte azotoase de aici, din Lunca Mureşului. Proiectant, constructor, beneficiar— aceeaşi preocupare! Analizîndu-se stadiul desfăşurării lucrărilor de modernizare şi sistematizare a exploatărilor miniere din bazinul carbonifer Schitu Goleşti, se constată serioase rămîneri în urmă. Din volumul planificat pe cele 8 luni care au trecut din acest an s-a realizat numai 85 la sută. Oprindu-ne asupra acestui aspect, trebuie să relevăm faptul că în timp ce planul de investiţii la lucrările miniere (executate în regie) a fost depăşit, asigurîndu-se astfel condiţii optime creşterii volumului de producţie, cele de suprafaţă, făcute în antrepriză (antreprenor principal Trustul de construcţii şi montaje miniere Bucureşti) n-au fost realizate decît în proporţie de 82 la sută. Din această cauză o serie de obiective importante n-au fost predate, deşi termenul de dare în folosinţă — la 1 august a. c. a trecut. Care sînt cauzele ? Această întrebare am adresat-o atît beneficiarului, cît şi constructorului. Iată ce ne-a răspuns tovarăşul Aurelian Pascu, inginer şef adjunct cu problemele de investiţii, la Trustul minier Argeş. — Lucrările de investiţii din bazinul nostru impun o mai bună corelare a lucrărilor din subteran cu cele de suprafaţă, unde, la ora actuală, se semnalează deficienţe. Constructorul s-a angajat, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1965, să scurteze termenul de execuţie a unor obiective printre care şi mina Slănic cu 3 luni de zile, adică să o pună în funcţiune la 31 martie a.c. Realitatea confirmă contrariul: termenul iniţial de execuţie a fost cu mult depăşit. Din această cauză dăm zilnic o producţie cu circa 200 tone de lignit mai mică. Cît despre calitatea lucrărilor efectuate este suficient să dăm numai cîteva aspecte. In urma verificării lucrărilor, comisia, întrunită la 8 septembrie a.c. pentru recepționarea provizorie a obiectivului „Reactualizarea amenajării de teren în incinta minei Slănic“ a constatat o serie de abateri de la proiect. Printre altele, şanţurile pentru preluarea apelor pluviale erau executate cu gabarit subdimensionat, iar suprafaţa incintei care, trebuia să aibă o îmbrăcăminte de 30 cm macadam şi balast pentru a fi propice transportului rutier, a fost umplută doar cu cîţiva cm de balast peste care s-a amplasat triajul de linii C.F. Vorbindu-ne despre lipsurile din DUMITRU BURCEA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Argeș BUCURIA FIECĂRUI ÎNCEPUT BE AN ȘCOLAR In mijlocul noului cartier La marginea de est a Capitalei, în imediata apropiere a marilor uzine metalurgice „23 August“ şi „Republica“ s-au ridicat sumedenie de blocuri. Cîntecul constructorilor e încă stăpîn pe acest mare şantier care a primit în „casă nouă“ mii de familii. Unele blocuri de-abia şi-au dezbrăcat haina schelelor, altele sunt la ultimele finisări, altele şi-au ornat balcoanele sau ferestrele cu gingaşe flori. Printre impunătoarele siluete ale acestui tînăr şi viguros cartier o clădire cu două etaje îţi reţine atenţia şi-ţi umple sufletul de bucurie. Este şcoala generală de 8 ani nr. 21 de pe aleea Barajul Dunării a cărei curte acum, înaintea primei ore de curs, este inundată de veselia fără margini a celor aproape 700 de şcolari. Fîntînile arteziene aliniate într-un colţ din curtea interioară au intrat şi ele „în folosinţă“. Terenul de sport, deşi încă n-are plantaţi stîlpii plaselor, e asaltat. Copiii zburdă în voie. Dar peste cîteva minute soneria îi cheamă la clase. Înşiraţi ordonat, se îndreaptă liniştiţi spre sălile lor. Cu nerăbdare justificată îşi iau cuminţi locul în băncile pe pupitrele cărora îi aşteaptă manualele. Privirea lor curioasă aleargă nestînjenită prin toată clasa, imaginar — pe coridoare, la laboratorul de fizică, chimie... După o clipă însă, ca la semnul unei baghete magice, se întîlnesc toate la profesor sau învăţător şi lecţia începe. Pe prima pagină a caietului elevii scriu data, apoi... La intrarea în şcoală o bunicuţă priveşte lung ferestrele însorite ale şcolii, florile care le împodobesc, apoi pe cele din curte, li citeşti cu uşurinţă gîndurile, trăirile, bucuria fără margini. E bunica unuia din copiii care au venit aici zilele trecute să dea şi el o mînă de ajutor la strînsul pietrelor, la împrăştiatul pămîntului... I-am revăzut atunci pe toţi copiii, pe toţi părinţii care s-au alăturat muncitorilor de la „spaţii verzi" pentru a face mai repede curtea o grădină. In cumpăna zilei, după terminarea cursurilor şcolarii şi pionierii se îndreaptă spre casele lor. Din cînd în cînd se întorc să-şi privească şcoala. Profesorii şi învăţătorii nu se îndură să plece. Azi, aci, în mijlocul cartierului, a prins viaţă o şcoală. ANA LUCA „Bobocii“ au fost luați in primire. ŞTIRILE ZILEI Cauciuc pentru anvelope Pe lista produselor fabricate la Combinatul de cauciuc sintetic din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej se înscrie un nou articol, a cărui realizare constituie un succes al acestui colectiv. Este vorba de cauciucul cu ulei pentru anvelope, care se prelucrează uşor. In momentul de faţă este în pregătire introducerea în fabricaţie a cauciucului alb, de asemenea pentru anvelope. (Rep.) ------------------ La una din porţile Capitalei La una din porţile Capitalei, peste drum de Sala Expoziţiei realizărilor economiei naţionale, s-a deschis un mare şantier. Aici se va înălţa ansamblul de clădiri al Institutului de studii şi proiectări pentru agricultură. Cea dintîi construcţie a primei etape va fi monumentala clădire cu 9 etaje a pavilionului principal. In jurul ei se vor ridica laboratoare, cămine și diverse anexe. (Rep.) Parc naţional în Munţii Apuseni In Munţii Apuseni a fost delimitată o vastă zonă ştiinţifică care va constitui un parc naţional. Această zonă cuprinde bazinul endoreic Padiş, Cetăţile Ponorului „Lumea pierdută“, Valea Galbenei, Complexul carstic Scărişoara, Obîrşia Văii Aleului care dispun de importante valori ştiinţifice. Parcul va mai etala flori de stîncărie şi turbărie, peşteri şi gheţari subterani, păduri de molizi, precum şi o faună ştiinţifică din care nu lipseşte nici cerbul carpatin. (Coresp. „Munca“) --------•••------- Istoria oraşului Bucureşti In toamna acestui an va ieşi de sub tipar o amplă lucrare, în mai multe volume, privind istoria Capitalei noastre. Elaborată de un colectiv de cercetători ai Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti, lucrarea va pune mai amplu în lumină trecutul acestei aşezări, de la comuna primitivă şi pînă în zilele noastre. Vor fi cuprinse şi rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în ultimii doi ani. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România in R. P. Bulgaria SOFIA 15 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit: Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţită de tovarăşul Todor Jivkov şi alţi conducători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna. In drum spre oraşul Plevna, delegaţia s-a oprit la Botevgrad, unde a vizitat fabrica de semiconductori. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi muncitori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în costume naţionale a oferit membrilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc tradiţionala pîine şi sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul şi importanţa acestei întreprinderi în economia naţională a Bulgariei, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului întreprinderii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au oferit cadouri colectivului uzinei. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ. Membrii cooperativei i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. Preşedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor cooperativei succese în muncă şi în viaţa personală. Manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Lukovit, în toate localităţile prin care au trecut în drumul spre Plevna. In oraşul Lukovit, o mare mulţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei. In centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivanka Dakova, primsecretar al comitetului orăşenesc de partid, a salutat pe oaspeţii sosiţi din România. Mulţumind pentru cuvintele adresate poporului român, delegaţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au stabilit relaţii de prietenie frăţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult succes în construirea socialismului, în înflorirea Bulgariei socialiste, în încheierea mitingului, tovarăşul Todor Jivkov şi-a exprimat satisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamentală la nivel înalt din România, vizitează R. P. Bulgaria. Convorbirile noastre, a spus el, sînt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construirea socialismului şi comunismului. Noi sîntem hotărîţi să dezvoltăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru pacea în Balcani şi lumea întreagă. Pe tot traseul mii şi mii de oameni ai muncii, purtînd steguleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împodobite cu flori şi covoare multicolore. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regional de partid Plevna, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea ei principală în producţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară. In ultimii ani aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută şi datorită muzeelor şi monumentelor sale istorice. In timpul vizitei la fabrica de semiconductor de la Botevgrad Miting la Plevna Locuitorii oraşului Plevna au făcut o entuziastă primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit oaspeţilor români. In centrul oraşului, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români, care au căzut în luptele din războiul din 1877 —1878, o companie militară prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. Răsună imnurile de stat al Republicii Socialiste România şi al Republicii Populare Bulgaria. Membrii delegaţiei române şi conducătorii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială, instalată în piaţă, unde are loc un miting, la care participă mii de oameni. Delegaţia ţării noastre este salutată cu căldură de preşedintele sfatului popular al oraşului Plevna, Liuben Nacev. Salutînd cu căldură prezenţa oaspeţilor români în mijlocul locuitorilor oraşului Plevna, vorbitorul a spus printre altele : Azi în oraşul nostru e sărbătoare şi zîmbetul străluceşte pe fiecare faţă, întrucît în mijlocul nostru vă găsiţi dv. fraţi români. Seculară este lupta şi frăţească este prietenia care leagă cele două popoare ale noastre. Călită în luptele eroice de la Plevna, sudată cu sîngele miilor de ostaşi români căzuţi vitejeşte pentru eliberarea noastră de sub jugul otoman, această prietenie înfloreşte tot mai mult în numele idealurilor comune socialiste, în numele comunismului. In veci va străluci în istoria noastră numele Griviţei, al Plevnei, unde în lupte devenite legendare armata română eliberatoare nimicea pe asupritori, a spus în continuare vorbitorul. Griviţa a devenit simbol al prieteniei româno-bulgare. Astăzi această prietenie se dezvoltă şi se întăreşte pe baza marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar în Mîndri de tradiţia şcolii Şcoala profesională de ucenici de pe lîngă Atelierele de reparat material rulant Nicolina Iaşi numără numeroşi ani de activitate. Mulţi din foştii elevi sunt astăzi muncitori cu o înaltă calificare, tehnicieni şi chiar ingineri în diferite întreprinderi. Elevii şi profesorii se mîndresc cu această tradiţie. Aici se pregătesc în prezent viitorii cazangii, strungari, lăcătuşi, montori, frezori, iar din acest an şi laminorişti pentru uzinele metalurgice din localitate. Dar iată că a sosit şi ziua mult aşteptată : începerea cursurilor. Festivitatea deschiderii noului an şcolar a avut loc într-o atmosferă sărbătorească, entuziastă. Ea a prilejuit primul contact dintre cadrele didactice şi cei peste 700 de elevi. Apoi au început orele de curs. „Bobocii“, vreo 270 la număr, au lăsat sfiala la o parte şi au trecut la legarea unor cunoştinţe durabile cu cei din anii doi şi trei. S-au interesat de profesori, de învăţătură, de meseria pe care au de gînd să o deprindă aici. Mulţi din ei îşi fac de pe acum fel de fel de planuri de viitor. ICpresD. „Munca“) A sunat clopoţelul Pentru mulţi, foarte mulţi din cei prezenţi, copii, cadre didactice, părinţi, ziua de ieri va rămîne o zi de neuitat. Laolaltă au trăit o dublă sărbătoare: inaugurarea noului lăcaş şi deschiderea anului şcolar. Bucuria se citea pe feţe, în priviri şi parcă aureola şi făcea să strălucească şi mai mult arhitectura zveltă, luminoasă, a Şcolii generale nr. 8 din noul cartier de locuinţe Ploieşti-Nord. Iar ei, copiii, aflaţi în careu cu faţa spre noua lor casă, încercau noul sentiment de emoţie şi justificată mîndrie pentru minunatul dar făcut de partid. Aici vor pătrunde — aşa cum spunea colegul lor Dan Antonescu. Dionier fruntaş la învăţătură — în tainele ştiinţei, vor cunoaşte minunatele comori ale culturii şi artei. Angajamentul solemn al elevilor, recunoştinţa fierbinte faţă de condiţiile create la învăţătură , de a fi disciplinaţi, silitori, dîrji, curajoşi. ...Şi iată, clinchetul clopoţelului anunţa prima oră de curs. In ordine, cei 870 de elevi se îndreaptă spre cele 24 de săli de clasă. Pe băncile încă cu miros proaspăt de vopsea stau aşezate manuale pe care le primesc fiecare gratuit. La catedră, un imens buchet de flori, iar pe tablă stă scris cu litere majuscule : „Spor la învăţătură în noul an şcolar, dragi elevi !“. (Coresp. „Munca“)