Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)

1965-09-16 / nr. 5554

Anul XXI nr 5554 Proletari din toate țările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Joi 16 septembrie 1965 4 pag. 25 bani FIECARE ZI CISTIGATA DE CONSTRUCTORI­­________________________________________________________________________________________________________ . PRODUCTIE SUPLIMENTARA IN NOUA UZINA Ce tehnologii aplicaţi în vederea grăbirii ritmului lucrărilor de montaj ? Ne răspunde: Ing. ALEXANDRU CORMOŞIU, şeful şantierului montaj de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase — Tîrgu-Mureş • La înnoirile aduse în peisajul industrial al ţării, la promovarea progresului tehnic, montorii de utilaje şi­­instalaţii tehnologice de pe şantierul nostru îşi sporesc­­cu fiecare an contribuţia. Aportul lor la promovarea noului izvorăşte dintr-o înaltă conştiinţă socialistă, din permanenta ridicare a măiestriei profesionale. Fără a neglija ceea ce este valoros în ştiinţa şi teh­nica mondială, noi, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi cu sprijinul comitetului sindicatului, am pro­movat cu îndrăzneală numeroase soluţii proprii, ori­ginale. Folosind, bunăoară, aparatele de sudat în mediu protector de argon, concepute şi realizate pe şantier, nu numai că am recuperat rămînerea în urmă, dar am şi terminat, cu o lună mai devreme, montajul agrega­telor şi maşinilor la fabricile de acid azotic, amoniac, ape amoniacale şi azotat de amoniu. în actualul stadiu al lucrărilor, cînd efectuăm asam­blarea şi montajul conductelor, recipienţilor şi insta­laţiilor, s-a impus găsirea unei tehnologii speciale de tăiere a metalelor neferoase şi a oţelurilor inoxida­bile, astfel încît, pe lîngă o înaltă productivitate, să se obţină şi margini perfecte, care să poată fi uşor îmbi­nate prin sudură fără a mai fi nevoie de prelucrări. Această idee încolţise în inima inginerului Ilie Echim, încă de pe vremea cînd lucra pe şantierul Uzinei de metale neferoase de la Copşa Mică. Şi electricianul Traian Vodă avea asemenea preocupări. In consfătuirea de producţie pe trimestrul II, ei s-au angajat să solu­ţioneze împreună această problemă. Sprijiniţi de sin­dicat, prin comisia inginerilor şi tehnicienilor, s-au a­­pucat de treabă. Au făcut numeroase schiţe, calcule. Nu urmăreau orice rezolvare. Vizau construcţia unui aparat care să folosească jetul de plasmă. Idee îndrăz­neaţă dar, care pînă la urmă a prins contur mai întîi pe planşetă, apoi în atelier. Plasma, această a patra stare de existenţă a materiei care depăşeşte 20 000° C, temperatură aflată pînă acum numai în stele, a fost pusă în slujba omului. Jetul iese din pistol cu o vite­ză de 2—3 ori mai mare decît a sunetului. Echipele de montori conduse de Paul Văsîi, Ion Oancea şi Gheorghe Tănăsoiu, folosind jetul cu plasmă la montajul instalaţiilor de la fabrica de azotat de a­­moniu, obţin rezultate excepţionale. Tăierea unei con­ducte de aluminiu, avînd diametrul de 350 mm şi 10 mm grosimea peretelui, cu ajutorul polizorului cu disc de nylon (utilaj modern din import) dura o oră şi 10 minute, iar cu jet de plasmă se efectuează în numai 7 minute. O ţeavă de oţel inoxidabil, cu diametrul de 620 mm şi cu grosimea peretelui de 10 mm, se taie acum în 19 minute în loc de două ore şi 20 minute. Utilizarea plasmei la operaţiile de montaj mai pre­zintă şi avantajul obţinerii unei tăieturi perfecte, ne­mai­fiind necesare polizări care de multe ori cereau tot atîta timp cit decuparea propriu-zisă. Prin folosirea acestei tehnologii moderne, timpul a­­fectat montajului instalaţiilor la turnurile de granu­lare se va reduce cu 5 luni De remarcat că, spre deosebire de aparatele de acest gen cunoscute în literatura de specialitate străină, cele realizate şi utilizate de noi, folosesc curent electric la tensiune mică şi amperaj scăzut, ceea ce înlătură orice pericol de electrocutare. Cum e şi firesc, o tehnologie nouă cere şi cunoştinţe profesionale mai înalte. De aceea, avînd ajutorul co­mitetului sindicatului, noi am organizat un curs pentru „plasmişti“, profesiune nouă, inexistentă pînă acum. Constructorii aparatelor se dovedesc profesori pri­cepuţi. Rezultatele activităţii lor... pedagogice se oglin­desc în succesele remarcabile obţinute în producţie. Ele ne sporesc încrederea în respectarea angajamentului luat şi anume, să dăm în funcţiune, înainte de termen, combinatul, astfel încît chiar în acest an agricultura noastră socialistă să primească importante cantităţi de îngrăşăminte azotoase de aici, din Lunca Mureşului. Proiectant, constructor, beneficiar— aceeaşi preocupare! Analizîndu-se stadiul desfăşurării lucrărilor de modernizare şi siste­matizare a exploatărilor miniere din bazinul carbonifer Schitu Go­leşti, se constată serioase rămîneri în urmă. Din volumul planificat pe cele 8 luni care au trecut din acest an s-a realizat numai 85 la sută. Oprindu-ne asupra acestui­­ aspect, trebuie să relevăm faptul că în timp ce planul de investiţii la lucrările miniere (executate în regie) a fost depăşit, asigurîndu-se astfel condiţii optime creşterii vo­lumului de producţie, cele de su­prafaţă, făcute în antrepriză (an­treprenor principal Trustul de con­strucţii şi montaje miniere Bucu­reşti) n-au fost realizate decît în proporţie de 82 la sută. Din aceas­tă cauză o serie de obiective im­portante n-au fost predate, deşi termenul de dare în folosinţă — la 1 august a. c. a trecut. Care sînt cauzele ? Această în­trebare am adresat-o atît benefi­ciarului, cît şi constructorului. Iată ce ne-a răspuns tovarăşul Aure­lian Pascu, inginer şef adjunct cu problemele de investiţii, la Trustul minier Argeş. — Lucrările de investiţii din bazinul nostru impun o mai bună corelare a lucrărilor din subte­ran cu cele de suprafaţă, unde, la ora actuală, se semnalează deficienţe. Constructorul s-a an­gajat, cu prilejul dezbaterii cifre­lor de plan pe anul 1965, să scurteze termenul de execuţie a unor obiective printre care şi mina Slănic cu 3 luni de zile, adică să o pună în funcţiune la 31 martie a.c. Realitatea confirmă contrariul: termenul iniţial de execuţie a fost cu mult depăşit. Din această cauză dăm zilnic o producţie cu circa 200 tone de lignit mai mică. Cît despre calitatea lucrărilor efectuate este suficient să dăm numai cîteva as­pecte. In urma verificării lucrări­lor, comisia, întrunită la 8 septem­brie a.c. pentru recepționarea pro­vizorie a obiectivului „Reactuali­zarea amenajării de teren în in­cinta minei Slănic“ a constatat o serie de abateri de la proiect. Prin­tre altele, şanţurile pentru prelua­rea apelor pluviale erau executate cu gabarit subdimensionat, iar su­prafaţa incintei care, trebuia să aibă o îmbrăcăminte de 30 cm ma­cadam şi balast pentru a fi pro­pice transportului rutier, a fost umplută doar cu cîţiva cm de ba­last peste care s-a amplasat tria­jul de linii C.F. Vorbindu-ne despre lipsurile din DUMITRU BURCEA corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Argeș BUCURIA FIECĂRUI ÎNCEPUT BE AN ȘCOLAR In mijlocul noului cartier La marginea de est a Capitalei, în imediata apropiere a marilor uzine metalurgice „23 August“ şi „Republica“ s-au ridicat sumede­nie de blocuri. Cîntecul construc­torilor e încă stăpîn pe acest mare şantier care a primit în „casă nouă“ mii de familii. Unele blocuri de-abia şi-au dezbră­cat haina schelelor, altele sunt la ultimele finisări, altele şi-au ornat balco­anele sau ferestrele cu gingaşe flori. Printre im­punătoarele siluete ale acestui tînăr şi viguros cartier o clădire cu două etaje îţi reţine aten­ţia şi-ţi umple sufletul de bucu­rie. Este şcoala generală de 8 ani nr. 21 de pe aleea Barajul Dunării a cărei curte acum, înaintea primei ore de curs, este inundată de ve­selia fără margini a celor aproape 700 de şcolari. Fîntînile arteziene aliniate într-un colţ din curtea in­terioară au intrat şi ele „în folo­sinţă“. Terenul de sport, deşi încă n-are plantaţi stîlpii plaselor, e a­­saltat. Copiii zburdă în voie. Dar peste cîteva minute soneria îi cheamă la clase. Înşiraţi ordo­nat, se îndreaptă liniştiţi spre să­lile lor. Cu nerăbdare justificată îşi iau cuminţi locul în băncile pe pupitrele cărora îi aşteaptă ma­nualele. Privirea lor curioasă a­­leargă nestînjenită prin toată cla­sa, imaginar — pe coridoare, la laboratorul de fizică, chimie... După o clipă însă, ca la semnul unei baghete magice, se întîlnesc toate la profesor sau învăţător şi lecţia începe. Pe prima pagină a caietului elevii scriu data, apoi... La intrarea în şcoală o bunicuţă priveşte lung ferestrele însorite ale şcolii, florile care le împodobesc, apoi pe cele din curte, li citeşti cu uşurinţă gîndurile, trăirile, bucuria fără margini. E bunica unuia din copiii care au venit aici zilele trecute să dea şi el o mînă de ajutor la strînsul pietrelor, la împrăştiatul pămîntului... I-am revăzut atunci pe toţi co­piii, pe toţi părinţii care s-au ală­turat muncitorilor de la „spaţii verzi" pentru a face mai repede curtea o grădină. In cumpăna zilei, după termina­rea cursurilor şcolarii şi pionierii se îndreaptă spre casele lor. Din cînd în cînd se întorc să-şi pri­vească şcoala. Profesorii şi învăţă­torii nu se îndură să plece. Azi, aci, în mijlocul cartierului, a prins viaţă o şcoală. ANA LUCA „Bobocii“ au fost luați in primire. ŞTIRILE­­ ZILEI Cauciuc pentru anvelope Pe lista produselor fabricate la Combinatul de cauciuc sintetic din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej se înscrie un nou articol, a cărui rea­lizare constituie un succes al a­­cestui colectiv. Este vorba de cau­ciucul cu ulei pentru anvelope, care se prelucrează uşor. In mo­mentul de faţă este în pregătire introducerea în fabricaţie a cau­ciucului alb, de asemenea pentru anvelope. (Rep.) ------------------­ La una din porţile Capitalei La una din porţile Capitalei, peste drum de Sala Expoziţiei rea­lizărilor economiei naţionale, s-a deschis un mare şantier. Aici se va înălţa ansamblul de clădiri al In­stitutului de studii şi proiectări pentru agricultură. Cea dintîi construcţie a primei etape va fi monumentala clădire cu 9 etaje a pavilionului principal. In jurul ei se vor ridica laboratoare, cămine și diverse anexe. (Rep.) Parc naţional în Munţii Apuseni In Munţii Apuseni a fost deli­mitată o vastă zonă ştiinţifică care va constitui un parc naţio­nal. Această zonă cuprinde ba­zinul endoreic Padiş, Cetăţile Po­norului „Lumea pierdută“, Valea Galbenei, Complexul carstic Scă­rişoara, Obîrşia Văii Aleului care dispun de importante valori ştiin­ţifice. Parcul va mai etala flori de stîncărie şi turbărie, peşteri şi gheţari subterani, păduri de molizi, precum şi o faună ştiin­ţifică din care nu lipseşte nici cerbul carpatin. (Coresp. „Munca“) --------•••-------­ Istoria oraşului Bucureşti In toamna acestui an va ieşi de sub tipar o amplă lucrare, în mai multe volume, privind istoria Ca­pitalei noastre. Elaborată de un colectiv de cercetători ai Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti, lucrarea va pune mai amplu în lumină trecutul acestei aşezări, de la comuna primitivă şi pînă în zilele noastre. Vor fi cuprinse şi rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în ultimii doi ani. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România in R. P. Bulgaria SOFIA 15 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit: Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţită de to­varăşul Todor Jivkov şi alţi con­ducători de partid şi de stat bul­gari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna. In drum spre oraşul Plevna, de­legaţia s-a oprit la Botevgrad, unde a vizitat fabrica de semicon­­ductori. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al co­mitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatu­lui popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, pre­cum şi de numeroşi muncitori. Un grup de tinere muncitoare, îmbră­cate în costume naţionale a ofe­rit membrilor delegaţiei şi persoa­nelor care o însoţesc tradiţionala pîine şi sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul şi im­portanţa acestei întreprinderi în economia naţională a Bulgariei, însoţiţi de cadre tehnice, mem­brii delegaţiei au vizitat principa­lele sectoare de producţie, intere­­sîndu-se de procesul de fabrica­ţie, însuşirea şi aplicarea metode­lor de producţie care asigură o bună calitate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei au mulţumit pentru primirea căldu­roasă şi au urat colectivului în­treprinderii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au oferit cadouri colectivului uzinei. In drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ. Membrii cooperativei i-au întîm­­pinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru priete­nia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. Pre­şedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor cooperativei suc­cese în muncă şi în viaţa perso­nală. Manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Luko­vit, în toate localităţile prin care au trecut în drumul spre Plevna. In oraşul Lukovit, o mare mul­ţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei. In centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivanka Dakova, prim­­secretar al comitetului orăşenesc de partid, a salutat pe oaspeţii sosiţi din România. Mulţumind pentru cuvintele a­­dresate poporului român, delega­ţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au sta­bilit relaţii de prietenie frăţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult succes în construirea socia­lismului, în înflorirea Bulgariei socialiste, în încheierea mitingului, tova­răşul Todor Jivkov şi-a exprimat satisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Mau­rer, o delegaţie de partid şi gu­vernamentală la nivel înalt din România, vizitează R. P. Bulgaria. Convorbirile noastre, a spus el, sînt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construirea socialismu­lui şi comunismului. Noi sîntem hotărîţi să dezvoltăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru pacea în Balcani şi lumea în­treagă. Pe tot traseul mii şi mii de oa­meni ai muncii, purtînd steguleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au salutat cu aplau­ze şi nesfîrşite urale delegaţia ro­mână. Se vedeau lozinci în cins­tea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împodobite cu flori şi covoare multicolore. La hotarul dintre regiunile So­fia şi Plevna delegaţia română a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, prim-­secretar al Co­mitetului regional de partid Plev­na, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele or­ganizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut asemenea întregii Bul­garii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea ei principală în producţia industrială o deţine industria uşoară şi ali­mentară. In ultimii ani aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cu­noscută şi datorită muzeelor şi mo­numentelor sale istorice. In timpul vizitei la fabrica de semiconductor­ de la Botevgrad Miting la Plevna Locuitorii oraşului Plevna au făcut o entuziastă primire dele­gaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, flutu­­rînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cins­tea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun ve­nit oaspeţilor români. In centrul oraşului, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români, care au că­zut în luptele din războiul din 1877 —1878, o companie militară prezin­tă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compa­nia de onoare. Răsună imnurile de stat al Republicii Socialiste Ro­mânia şi al Republicii Populare Bulgaria. Membrii delegaţiei române şi conducătorii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială, instalată în piaţă, unde are loc un miting, la care participă mii de oameni. Delegaţia ţării noastre este salutată cu căl­dură de preşedintele sfatului popular al oraşului Plevna, Liuben Nacev. Salutînd cu căldură prezenţa oaspeţilor români în mijlocul locui­torilor oraşului Plevna, vorbitorul a spus printre altele : Azi în ora­şul nostru e sărbătoare şi zîmbetul străluceşte pe fiecare faţă, întrucît în mijlocul nostru vă găsiţi dv. fraţi români. Seculară este lupta şi frăţească este prietenia care leagă cele două popoare ale noastre. Că­lită în luptele eroice de la Plevna, sudată cu sîngele miilor de ostaşi români căzuţi vitejeşte pentru eli­berarea noastră de sub jugul oto­man, această prietenie înfloreşte tot mai mult în numele idealurilor comune socialiste, în numele comu­nismului. In veci va străluci în istoria noastră numele Griviţei, al Plev­­nei, unde în lupte devenite legen­dare armata română eliberatoare nimicea pe asupritori, a spus în continuare vorbitorul. Griviţa a devenit simbol al prieteniei româ­no-bulgare. Astăzi această priete­nie se dezvoltă şi se întăreşte pe baza marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar în Mîndri de tradiţia şcolii Şcoala profesională de ucenici de pe lîngă Atelierele de reparat material rulant Nicolina Iaşi nu­mără numeroşi ani de activitate. Mulţi din foştii elevi sunt astăzi muncitori cu o înaltă calificare, tehnicieni şi chiar ingineri în di­ferite întreprinderi. Elevii şi pro­fesorii se mîndresc cu această tra­diţie. Aici se pregătesc în prezent viitorii cazangii, strungari, lăcă­tuşi, montori, frezori, iar din acest an şi laminorişti pentru uzinele metalurgice din localitate. Dar iată că a sosit şi ziua mult aşteptată : începerea cursurilor. Festivitatea deschiderii noului an şcolar a avut loc într-o atmosferă sărbătorească, entuziastă. Ea a pri­lejuit primul contact dintre ca­drele didactice şi cei peste 700 de elevi. Apoi au început orele de curs. „Bobocii“, vreo 270 la număr, au lăsat sfiala la o parte şi au trecut la legarea unor cunoştinţe durabile cu cei din anii doi şi trei. S-au interesat de pro­fesori, de învăţătură, de meseria pe care au de gînd să o deprindă aici. Mulţi din ei îşi fac de pe acum fel de fel de planuri de viitor. ICpresD. „Munca“) A sunat clopoţelul Pentru mulţi, foarte mulţi din cei prezenţi, copii, cadre didactice, părinţi, ziua de ieri va rămîne o zi de neuitat. Laolaltă au trăit o dublă sărbătoare: inaugurarea noului lăcaş şi deschiderea anului şcolar. Bucuria se citea pe feţe, în priviri şi parcă aureola şi făcea să strălucească şi mai mult arhitec­tura zveltă, luminoasă, a Şcolii ge­nerale nr. 8 din­ noul cartier de lo­cuinţe Ploieşti-Nord. Iar ei, copiii, aflaţi în careu cu faţa spre noua lor casă, încercau noul sentiment de emoţie şi justificată mîndrie pentru minunatul dar făcut de partid. Aici vor pătrunde — aşa cum spunea colegul lor Dan Anto­­nescu. Dionier fruntaş la învăţătu­­ră — în tainele ştiinţei, vor cu­noaşte minunatele comori ale cul­turii şi artei. Angajamentul solemn al elevilor, recunoştinţa fierbinte faţă de condiţiile create la învăţă­­­tură , de a fi disciplinaţi, silitori, dîrji, curajoşi. ...Şi iată, clinchetul clopoţelului anunţa prima oră de curs. In ordi­ne, cei 870 de elevi se îndreaptă spre cele 24 de săli de clasă. Pe băncile încă cu miros proaspăt de vopsea stau aşezate manuale pe care le primesc fiecare gratuit. La catedră, un imens buchet de flori, iar pe tablă stă scris cu litere ma­juscule : „Spor la învăţătură în noul an şcolar, dragi elevi !“. (Coresp. „Munca“)

Next