Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)
1965-09-17 / nr. 5555
Termene... Sala maşinilor, secţia turbine. Aici te afli în miezul activităţii de pe şantierul termocentralei Craiova. Spectacolul impune prin mărefie ; jos, în sala cazanelor, macarale grele transportă materiale : conducte, beton, şamotă. In semiobscuritatea halei, sudorii fac sa jișnească jerbe de scîntei. Se montează... Intr-un birou improvizat din două paravane, l-am găsit pe șeful secfiei, inginerul Artemie Vanca. Consultă graficele cu termenele prevăzute. — Aici avem pgtinta activităţii noastre, spune tinărul inginer. Obiectivul întrecerii noastre, finta fiecărui constructor este scurtarea termenelor de executie... Intr-adevăr, atît spusele acestea, cît și dinamismul muncii te fac să întelegi că scurtarea termenelor din grafic este angajamentul tuturora și constructorii vor să-și respecte cuvîntul dat. Ce poate fi mai grăitor în această privinţă decit cele petrecute la montajul grupului II de 100 M.W. ? Cu mai bine de trei luni în urmă trebuiau montate turbinele. Fundaţia însă, din cauza terenului nisipos, nu se consolidase. — Ce-i facem, l-a întrebat şeful de echipă, Mircea Ufă, pe inginer. — Așteptăm... Vom lucra la altceva. — Și graficul ? — N-avem ce-i face. Cea mai mică deplasare ar contribui la descentrarea turbinei, spuse inginerul. — Dar timpul pierdut va trebui totuși recuperat ! — ghici șeful de echipă gîndul inginerului. La începutul lui iulie, constructorii au pregătit cu meticulozitate asaltul recuperării. Consfătuirea de producţie trimestrială a fost binevenită pentru a prilejui stabilirea celor mai bune măsuri. Bunăoară, pentru montarea grupului II s-a alcătuit o brigadă „ad-hoc" din cei mai încercaţi montori în frunte cu Mircea Ufă , s-a asigurat asistenta tehnică în cele două schimburi. Acţiunea a fost condusă de Dumitru Tomida, inginerşef al întreprinderii demontaj. S-ar părea că rezolvarea a fost cît se poate de simplă şi totuşi, numai munca încordată, adevărata dăruire a mentorilor Mircea Ufă, Gheorghe Mir, Lixandru Dumitrescu, Ion Lupeanu, a maiştrilor Vasile Patrubani, Alexandru Diaconescu şi ceilalţi membri ai brigăzii, a fost factorul esenţial al succeselor. Şi timpul a fost recuperat. Acum echipa lui Mircea Ufă execută reglajul la rece, probele de etanşare a generatorului. — Am reuşit ! explică simplu Gheorghe Mir, cel care a trecut vremelnic la conducerea echipei, şeful ei fiind în concediu. Este un succes al nostru în întrecere. Acum avem condiţii de a scurta termenul de dare în funcţiune cu 10 zile față de cel prevăzut în grafic. H. VALENTIN fioretan din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXI nr. 5555 Vineri 17 septembrie 1965 6 pag. 25 bani uvînt, pasiune, împliniri, ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Cuvîntul dat 15 000 000 de rulmenţi a fost respectat întreprinderile constructoare de maşini din regiunea Argeş au realizat peste plan în perioada care a trecut din acest an produse a căror valoare depăşeşte cu aproape 4 500 000 lei angajamentul luat în întrecerea socialistă pe întregul an. Obţinerea acestui succes este rezultatul punerii în valoare a noi rezerve interne care au dus la creşterea capacităţilor de producţie, sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Un important spor de producţie a fost obţinut la Uzina de piese auto Colibaşi, unde se desfăşoară o largă acţiune de modernizare a liniilor tehnologice. (Agerpres) In timp record Uzina de reparaţii Botoşani seamănă cu un stup în plină activitate. Roadele întrecerii socialiste, organizată temeinic de comitetul sindicatului, s-au concretizat pe perioada de la începutul anului şi pînă la sfirşitul primei decade a lunii septembrie în repararea a 70 de motoare şi producerea de piese de schimb în valoare de 1 300 000 lei peste plan. In prezent, colectivul întreprinderii are de executat un mare număr de dispozitive pentru mărirea aderenței la teren, pe umezeală, a tractoarelor U. 650. (Coresp. „Munca“) Colectivul Fabricii de rulmenţi din Bîrlad a produs cel de-al 15-lea milion rulmenţi. Din 1953, cînd fabrica a început să producă, colectivul întreprinderii bîrlădene a mers pe un drum continuu ascendent al perfecţionării rulmenţilor. In prezent, întreprinderea bîrlădeană livrează 180 de tipuri de rulmenţi pentru autocamioane, tractoare, maşini agricole, utilaje petroliere, motoare electrice etc. Rulmenţii fabricaţi la Bîrlad sunt exportaţi în peste 30 de ţări. (Agerpres) Cu trei luni şi jumătate mai devreme Colectivul întreprinderii piscicole Olteniţa a reuşit ca, la 16 septembrie, să realizeze sarcina de plan pe întregul an. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă au fost obţinute de secţiile Ulmu şi Suhaia, din care se remarcă brigăzile conduse de pescarii Meleagă Ştefan, Uşurelu Nicolae, Mititelu Nicolae şi alţii. Muncitorii întreprinderii s-au angajat ca pînă la sfîrşitul anului să livreze suplimentar cantitatea de peste 500 tone peşte proaspăt. MIHAI BEREA preşedintele Consiliului local al sindicatelor Olteniţa Turnătorul Ilie David, de la Uzina „Timpuri noi“ din Capitală este unul dintre fruntaşii întrecerii. El a adus îmbunătăţiri procesului de turnare a unor piese, reducindu-se procentul de rebuturi Şi-au realizat angajamentul anual Lucrătorii Direcţiei regionale a economiei forestiere Cluj şi-au realizat în întregime angajamentele anuale luate în întrecerea socialistă. La producţia globală angajamentul anual a fost depăşit cu aproape 6 milioane lei, iar la producţia marfă cu peste 9 milioane lei. Prin dotarea cu noi utilaje şi maşini de mare productivitate, şi mai buna organizare a muncii, unităţile forestiere din această parte a ţării au dat economiei naţionale în plus faţă de plan circa 40 000 mc buşteni, peste 10 000 mc lemn pentru mină şi fabricile de celuloză. Succese importante s-au obţinut în îmbunătăţirea calităţii produselor. (Agerpres) Direct in Dunăre... Constructorii navali gălăţeni au lansat la apă — direct în Dunăre de,pe noua cală de lansare — cel de-al 27-lea cargou de 4 500 t.d.w. Ciclul de fabricaţie a fost redus cu aproape două luni faţă de ultimele două vase de acest tip. (Coresp. „Munca“) In pag. III-a Criterii, cointeresare, calitate Opinii la masa rotundă, organizată de ziarul nostru, în scopul cunoaşterii şi generalizării experienţei acumulate în stabilirea criteriilor de determinare a calităţii produselor în ramura industriei uşoare. Aplicarea măsurilor de majorare a salariilor la alte categorii de salariaţi Continuînd aplicarea măsurilor preconizate de către partid şi guvern în iunie 1964 cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariaţi, Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România a aprobat recent, prin hotărîri corespunzătoare, majorarea salariilor tarifare la noi categorii de salariați. Potrivit hotărîrilor elaborate, beneficiază de majorări de salarii muncitorii și personalul de conducere, tehnic, ingineresc, economic, de specialitate și administrativ din întreprinderile industriei metalurgiei feroase şi de materiale refractare (H.C.M. nr. 925/65) ; din întreprinderile metalurgiei neferoase, petrol şi chimie, subordonate ministerelor şi organelor centrale (H.C.M. nr. 953/65); din gospodăriile agricole de stat şi din celelalte unităţi agricole de producţie subordonate Consiliului Superior al Agriculturii sau altor ministere şi organe centrale (H.C.M. nr. 769/65) , din întreprinderile industriei poligrafice şi din celelalte întreprinderi industriale subordonate Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (H.C.M. nr. 941/65) ; şoferii, conducătorii de motociclete şi tractoare rutiere, personalul operativ, personalul de conducere tehnic, ingineresc, economic, de specialitate şi administrativ din activitatea de transporturi auto (H.C.M. nr. 940/65) ; muncitorii din formaţiile de încărcare-descărcare a vagoanelor de cale ferată şi mijloacelor de transport rutier (H.C.M. nr. 943/65) ; muncitori de la manipularea mărfurilor în porturi, personalul navigant maritim şi fluvial şi personalul de conducere tehnic, ingineresc, economic, de specialitate şi administrativ din unităţile de navigaţie civilă fluvială şi maritimă (H.C.M. nr. 944/65) ; personalul didactic, didactic-ajutător, economic şi administrativ din unităţile preşcolare şi şcolare (H.C.M. nr. 954/65) ; personalul de conducere, redacţional, tehnicredacţional, economic şi de specialitate şi administrativ din edituri, centre şi oficii de documentare tehnică (H.C.M. nr. 955/65). Hotărîrile respective se aplică cu începere de la 1 septembrie 1965. Tonaj sporit pe toată linia In perioada 1 ianuarie — 1 septembrie, mecanicii şi fochiştii depoului C.F.R. Teiuş, au pus un accent deosebit pe întreţinerea şi exploatarea în mod raţional a locomotivelor, înscriind în contul de economii cantitatea de 1 456 tone combustibil convenţional. Acest succes este întărit şi de faptul că în perioada respectivă au fost remorcate un mare număr de trenuri cu tonaj sporit, sarcinile de transport la mărfuri fiind depăşite cu aproape 95 000 tone. (Coresp. „Munca“) Temelie trainică La Reşiţa, Oţelul Roşu şi Nădrag, siderurgiştii din Banat desfăşoară întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor pe anul în curs, spre a pune o temelie puternică înfăptuirii cu succes a sarcinilor ce le revin pe 1966. In perioada scursă din acest an, colectivele celor trei întreprinderi şi-au depăşit sarcinile de plan cu 3 la sută la producţia globală şi cu 3,8 la sută la producţia marfă. Economia naţională a primit, astfel, în plus aproape 40 000 tone de metal. Totodată, au fost elaborate noi mărci de oţeluri şi de laminate cu caracteristici superioare, la nivelul cerinţelor actuale ale industriei constructoare de maşini. (Coresp. „Munca“) Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în R. P. Bulgaria SOFIA 16 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit: Continuîndu-şi vizita în Republica Populară Bulgaria, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., au vizitat regiunea Plovdiv. Oaspeţii români au fost însoţiţi de tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Lîcezar Avramov, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, şi Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. In drim spre oraşul Plovdiv, membrii delegaţiei s-au oprit în localitatea Zvînicevo. Au fost vizitate serele moderne, care se se întind pe o suprafaţă de 20 de ha. Continuîndu-şi călătoria, membrii delegaţiei s-au oprit apoi în comuna Brestaniţa, unde au vizitat Gospodăria agricolă cooperativă de muncă „Viaţa nouă“. In piaţa din faţa căminului cultural a avut loc o întîlnire prietenească cu locuitorii comunei, care au făcut o călduroasă primire delegaţiei române. Secretarul Comitetului comunal de partid, vorbind în numele tuturor locuitorilor comunei, a salutat sosirea în această localitate a delegaţiei de partid şi guvernamentale române. In numele delegaţiei a luat cuvîntul tovarăşul Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R. După ce i-a felicitat pe membrii cooperativei pentru rezultatele obţinute In vizită la Combinatul de metale neferoase „Dimbtăr Blagoev"* Recepţie în cinstea delegaţiei române Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria au oferit joi seara o recepţie în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La recepţie au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Virgil Trofin, Ioan Beldean, precum şi persoanele care însoţesc delegaţia. Din partea bulgară la recepţie au participat tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Mihailov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Encio Staikov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Patriei, Boris Velcev, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.C.R., Pencio Kubadinski, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Lîcezar Avramov şi Ivan Prîmov, secretari ai C.C. al P.C.R., Ivan Başev, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, membri ai C. C. al P. C. Bulgar, membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de artă, ştiinţă şi cultură. Erau prezenţi, de asemenea, şefi şi membri ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Bulgaria, ziarişti bulgari şi străini. In timpul recepţiei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct mitingul de la Sofia Vineri, 17 septembrie, în jurul orei 17:15, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Sofia mitingul prilejuit de vizita in Republica Populară Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se folosesc judicios dietete de odihna şi tratament ? Printre multiplele măsuri luate de partid şi guvern în vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi întăririi sănătăţii oamenilor muncii, tratamentul şi odihna în staţiunile balneo-climaterice joacă un rol deosebit. în anii puterii populare, staţiunile de tratament şi odihnă au cunoscut o dezvoltare continuă asigurînd celor care le vizitează, condiţii din ce în ce mai bune de recreere şi refacere a sănătăţii. La Tuşnad, Predeal, Sinaia, Pucioasa, Sovata, Sîngeorz şi Buziaş, cele mai multe vile au fost dotate cu mobilier nou, ridicîndu-li-se astfel gradul de confort. Pavilionul balnear „Palas“ din staţiunea Govora a fost supus unei renovări generale fiind gata acum să-şi primească oaspeţii în condiţii de sanatorizare din cele mai bune, în staţiunile Buşteni şi Pucioasa, majoritatea vilelor dispun de încălzire centrală. Noi surse de ape minerale şi nămoluri au fost puse în valoare ; staţiunile au fost dotate cu aparatură modernă, ceea ce asigură efectuarea unui tratament mai eficace. S-a dezvoltat baza cultural-sportivă. Potrivit Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român se vor îmbunătăţi în continuare condiţiile de cazare şi tratament în staţiunile cu eficienţă terapeutică mare. Toate acestea vor face ca, an de an, numărul celor care îşi vor petrece concediul în staţiunile balneo-climaterice să fie mereu în creştere. Avînd răspunderea organizării trimiterii oamenilor muncii la tratament şi odihnă, sindicatele desfăşoară o intensă muncă politică şi organizatorică. O experienţă bună a acumulat în această direcţie Consiliile regionale ale sindicatelor Cluj, Banat şi Dobrogea. Urmărind respectarea criteriilor stabilite prin instrucţiunile C.C.S. biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor Cluj a luat măsurile eficiente prin care se asigură folosirea judicioasă a tuturor biletelor repartizate. Pentru aceasta planificarea necesarului de bilete se face din timp, pe baza unui studiu organizat în cadrul fiecărei întreprinderi şi instituţii, în raport de cerinţele şi cu nevoile reale ale oamenilor muncii, luîndu-se în consideraţie datele reieşite din analiza morbidităţii in întreprinderi, precum şi necesitatea stimulării fruntaşilor şi evidenţiaţilor. Concomitent cu rezolvarea problemelor ce le revin, membrii biroului executiv, au primit sarcina ca atunci cînd se deplasează pe teren să urmărească şi felul cum consiliile locale şi comitetele sindicatelor controlează şi se ocupă de repartizarea şi folosirea integrală a biletelor. Dar lucrurile nu merg aşa peste tot. Mai sunt cazuri cînd biletele nu se folosesc integral ori nu se respectă întocmai instrucţiunile Consiliului Central al Sindicatelor cu privire la repartizarea lor. Multe bilete nefolosite au rămas în regiunile Argeş, Iaşi, Bucureşti şi Mureş Autonomă Maghiară. Surprinzătoare este situaţia din regiunea Argeş unde la sfîrşitul trimestrului I, deci în sezonul rece, rămăsese 35 de bilete nefolosite, iar la sfîrşitul semestrului I, cînd nu se mai punea problema timpului nefavorabil, numărul lor a crescut la 144. Nesatisfăcătoare este şi situaţia realizării planului pe categorii de salariaţi. Organele şi organizaţiile sindicale din regiunile Crişana, Hunedoara, Bacău şioraş Bucureşti, n-au ţinut seama de indicaţiile primite din partea Consiliului Central al Sindicatelor, trimiţînd în staţiuni, mai ales pe litoral, în lunile iulie şi august, un număr mai mic de muncitori faţă de cît era planificat... Considerăm aceas- Promenadă la Slănic-Moldova Foto: EM. SIRZEA