Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)

1965-09-17 / nr. 5555

Termene... Sala maşinilor, secţia turbine. Aici te afli în miezul activităţii de pe şantierul termocentralei Craio­va. Spectacolul impune prin mă­­refie ; jos, în sala cazanelor, ma­carale grele transportă materiale : conducte, beton, şamotă. In semi­obscuritatea halei, sudorii fac sa jișnească jerbe de scîntei. Se mon­tează... Intr-un birou improvizat din două paravane, l-am găsit pe șeful secfiei, inginerul Artemie Vanca. Consultă graficele cu ter­menele prevăzute. — Aici avem pgtin­ta activităţii noastre, spune tinărul inginer. O­­biectivul întrecerii noastre, finta fiecărui constructor este scurtarea termenelor de execut­ie... Intr-adevăr, atît spusele aces­­tea, cît și dinamismul muncii te fac să întelegi că scurtarea terme­nelor din grafic este angajamen­tul tuturora și constructorii vor să-și respecte cuvîntul dat. Ce poate fi mai grăitor în a­­ceastă privinţă decit cele petrecu­te la montajul grupului II de 100 M.W. ? Cu mai bine de trei luni în urmă trebuiau montate turbine­le. Fundaţia însă, din cauza tere­nului nisipos, nu se consolidase. — Ce-i facem, l-a întrebat şeful de echipă, Mircea Ufă, pe inginer. — Așteptăm... Vom lucra la alt­ceva. — Și graficul ? — N-avem ce-i face. Cea mai mică deplasare ar contribui la descentrarea turbinei, spuse ingi­nerul. — Dar timpul pierdut va trebui totuși recuperat ! — ghici șeful de echipă gîndul inginerului. La începutul lui iulie, construc­torii au pregătit cu meticulozitate asaltul recuperării. Consfătuirea de producţie trimestrială a fost binevenită pentru a prilejui stabi­lirea celor mai bune măsuri. Bună­oară, pentru montarea grupului II s-a alcătuit o brigadă „ad-hoc" din cei mai încercaţi montori în frunte cu Mircea Ufă , s-a asigu­rat asistenta tehnică în cele două schimburi. Acţiunea a fost con­dusă de Dumitru Tomida, inginer­­şef al întreprinderii de­­montaj. S-ar părea că rezolvarea a fost cît se poate de simplă şi totuşi, numai munca încordată, adevăra­ta dăruire a mentorilor Mircea Ufă, Gheorghe Mir, Lixandru Du­­mitrescu, Ion Lupeanu, a maiştri­lor Vasile Patrubani, Alexandru Diaconescu şi ceilalţi membri ai brigăzii, a fost factorul esenţial al succeselor. Şi timpul a fost recu­perat. Acum echipa lui Mircea Ufă execută reglajul la rece, probele de etanşare a generatorului. — Am reuşit ! explică simplu Gheorghe Mir, cel care a trecut vremelnic la conducerea echipei, şeful ei fiind în concediu. Este un succes al nostru în întrecere. Acum avem condiţii de a scurta terme­nul de dare în funcţiune cu 10 zile față de cel prevăzut în grafic. H. VALENTIN fioretan din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXI nr. 5555 Vineri 17 septembrie 1965 6 pag. 25 bani uvînt, pasiune, împliniri, ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Cuvîntul dat 15 000 000 de rulmenţi a fost respectat întreprinderile con­structoare de maşini din regiunea Argeş au reali­zat peste plan în perioa­da care a trecut din a­­cest an produse a căror valoare depăşeşte cu a­­proape 4 500 000 lei an­gajamentul luat în în­trecerea socialistă pe întregul an. Obţinerea acestui succes este re­zultatul punerii în va­loare a noi rezerve in­terne care au dus la creşterea capacităţilor de producţie, sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Un important spor de producţie a fost ob­ţinut la Uzina de piese auto Colibaşi, unde se desfăşoară o largă ac­ţiune de modernizare a liniilor tehnologice. (Agerpres)­ ­ In timp record Uzina de reparaţii Botoşani seamănă cu un stup în plină acti­vitate. Roadele între­cerii socialiste, orga­nizată temeinic de co­mitetul sindicatului, s-au concretizat pe pe­rioada de la începutul anului şi pînă la sfir­­şitul primei decade a lunii septembrie în re­pararea a 70 de mo­toare şi producerea de piese de schimb în va­loare de 1 300 000 lei peste plan. In prezent, colectivul întreprinde­rii are de executat un mare număr de dispo­zitive pentru mărirea aderenței la teren, pe umezeală, a tractoa­relor U. 650.­­ (Coresp. „Munca“) Colectivul Fabricii de rulmenţi din Bîrlad a pro­dus cel de-al 15-lea milion rulmenţi. Din 1953, cînd fabrica a început să producă, colectivul întreprin­derii bîrlădene a mers pe un drum continuu ascen­dent al perfecţionării rulmenţilor. In prezent, între­prinderea bîrlădeană livrează 180 de tipuri de rul­menţi pentru autocamioane, tractoare, maşini agri­cole, utilaje petroliere, motoare electrice etc. Rul­menţii fabricaţi la Bîrlad sunt exportaţi în peste 30 de ţări. (Agerpres) Cu trei luni şi jumătate mai devreme Colectivul întreprinderii piscicole Olteniţa a reu­­şit­ ca, la 16 septembrie, să realizeze sarcina de plan pe întregul an. Cele mai bune rezultate în întrece­rea socialistă au fost obţinute de secţiile Ulmu şi Suhaia, din care se remarcă brigăzile conduse de pescarii Meleagă Ştefan, Uşurelu Nicolae, Mititelu Nicolae şi alţii. Muncitorii întreprinderii s-au anga­jat ca pînă la sfîrşitul anului să livreze suplimentar cantitatea de peste 500 tone peşte proaspăt. MIHAI BEREA preşedintele Consiliului local al­ sindicatelor Olteniţa Turnătorul Ilie David, de la Uzina „Timpuri noi“ din Capi­tală este unul dintre fruntaşii în­trecerii. El a adus îmbunătăţiri procesului de turnare a unor piese, reducindu-se procentul de rebuturi Şi-au realizat angajamentul anual Lucrătorii Direcţiei regionale a economiei fores­tiere Cluj şi-au realizat în întregime angajamen­tele anuale luate în întrecerea socialistă. La produc­ţia globală angajamentul anual a fost depăşit cu aproape 6 milioane lei, iar la producţia marfă cu peste 9 milioane lei. Prin dotarea cu noi utilaje şi maşini de mare productivitate, şi mai buna organi­zare a muncii, unităţile forestiere din această parte a ţării au dat economiei naţionale în plus faţă de plan circa 40 000 mc buşteni, peste 10 000 mc lemn pentru mină şi fabricile de celuloză. Succese im­portante s-au obţinut în îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. (Agerpres) Direct in Dunăre... Constructorii navali gălăţeni au lansat la apă — direct în Dunăre de,pe noua cală de lansare — cel de-al 27-lea cargou de 4 500 t.d.w. Ciclul de fabricaţie a fost redus cu aproape două luni faţă de ultimele două vase de acest tip. (Coresp. „Munca“) In pag. III-a Criterii, cointeresare, calitate Opinii la masa rotundă, organizată de ziarul nostru, în scopul cunoaşterii şi generalizării experienţei acumulate în stabilirea criteriilor de determinare a calităţii produse­lor în ramura industriei uşoare. Aplicarea măsurilor de majorare a salariilor la alte categorii de salariaţi Continuînd aplicarea măsu­rilor preconizate de către partid şi guvern în iunie 1964 cu privire la majorarea sala­riilor la toate categoriile de salariaţi, Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste Româ­nia a aprobat recent, prin ho­­tărîri corespunzătoare, majo­rarea salariilor tarifare la noi categorii de salariați. Potrivit hotărîrilor elaborate, benefi­ciază de majorări de salarii muncitorii și personalul de conducere, tehnic, ingineresc, economic, de specialitate și administrativ din întreprinde­rile industriei metalurgiei fe­roase şi de materiale refracta­re (H.C.M. nr. 925/65) ; din în­treprinderile metalurgiei nefe­roase, petrol şi chimie, subor­donate ministerelor şi organe­lor centrale (H.C.M. nr. 953/65); din gospodăriile agricole de stat şi din celelalte unităţi a­­gricole de producţie subordo­nate Consiliului Superior al Agriculturii sau altor ministe­re şi organe centrale (H.C.M. nr. 769/65) , din întreprinderi­le industriei poligrafice şi din celelalte întreprinderi indus­triale subordonate Comitetu­lui de Stat pentru Cultură şi Artă (H.C.M. nr. 941/65) ; şo­ferii, conducătorii de motoci­clete şi tractoare rutiere, per­sonalul operativ, personalul de conducere tehnic, ingine­resc, economic, de specialitate şi administrativ din activita­tea de transporturi auto (H.C.M. nr. 940/65) ; muncito­rii din formaţiile de încărca­­re-descărcare a vagoanelor de cale ferată şi mijloacelor de transport rutier (H.C.M. nr. 943/65) ; muncitori de la manipularea mărfurilor în porturi, personalul navigant maritim şi fluvial şi persona­lul de conducere tehnic, ingi­neresc, economic, de speciali­tate şi administrativ din uni­tăţile de navigaţie civilă flu­vială şi maritimă (H.C.M. nr. 944/65) ; personalul didactic, didactic-ajutător, economic şi administrativ din unităţile preşcolare şi şcolare (H.C.M. nr. 954/65) ; personalul de con­ducere, redacţional, tehnic­­redacţional, economic şi de specialitate şi administrativ din edituri, centre şi oficii de documentare tehnică (H.C.M. nr. 955/65). Hotărîrile respective se a­­plică cu începere de la 1 sep­tembrie 1965. Tonaj sporit pe toată linia In perioada 1 ianua­rie — 1 septembrie, me­canicii şi fochiştii depo­ului C.F.R. Teiuş, au pus un accent deosebit pe întreţinerea şi ex­ploatarea în mod raţio­nal a locomotivelor, în­scriind în contul de economii cantitatea de 1 456 tone combustibil convenţional. Acest succes este întărit şi de faptul că în perioada respectivă au fost re­morcate un mare număr de trenuri cu tonaj spo­rit, sarcinile de trans­port la mărfuri fiind depăşite cu aproape 95 000 tone. (Coresp. „Munca“) Temelie trainică La Reşiţa, Oţelul Roşu şi Nădrag, siderurgiştii din Banat desfăşoară în­trecerea socialistă pen­tru îndeplinirea planu­lui şi a angajamentelor pe anul în curs, spre a pune o temelie puterni­că înfăptuirii cu succes a sarcinilor ce le revin pe 1966. In perioada scursă din acest an, colectivele ce­lor trei întreprinderi şi-au depăşit sarcinile de plan cu 3 la sută la producţia globală şi cu 3,8 la sută la producţia marfă. Economia naţio­nală a primit, astfel, în plus aproape 40 000 tone de metal. Totodată, au fost elaborate noi mărci de oţeluri şi de lami­nate cu caracteristici superioare, la nivelul cerinţelor actuale ale in­dustriei constructoare de maşini. (Coresp. „Munca“) Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în R. P. Bulgaria SOFIA 16 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit: Continuîndu-şi vizita în Repu­blica Populară Bulgaria, membrii delegaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al C.C. al P.C.R., au vizitat re­giunea Plovdiv. Oaspeţii români au fost însoţiţi de tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Bulgar, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Lîcezar Avramov, secre­tar al C.C. al P.C. Bulgar, şi Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. In drim spre oraşul Plovdiv, membrii delegaţiei s-au oprit în localitatea Zvînicevo. Au fost vi­zitate serele moderne, care se se întind pe o suprafaţă de 20 de ha. Continuîndu-şi călătoria, mem­brii delegaţiei s-au oprit apoi în comuna Brestaniţa, unde au vizi­tat Gospodăria agricolă coopera­tivă de muncă „Viaţa nouă“. In piaţa din faţa căminului cul­tural a avut loc o întîlnire prie­tenească cu locuitorii comunei, care au făcut o călduroasă pri­mire delegaţiei române. Secretarul Comitetului comunal de partid, vorbind în numele tu­turor locuitorilor comunei, a salu­tat sosirea în această localitate a delegaţiei de partid şi guverna­mentale române. In numele delegaţiei a luat cu­vîntul tovarăşul Virgil Trofin, se­cretar al C.C. al P.C.R. După ce i-a felicitat pe membrii coopera­tivei pentru rezultatele obţinute In vizită la Combinatul de metale neferoase „Dimbtăr Blagoev"* Recepţie în cinstea delegaţiei române Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria au oferit joi seara o re­cepţie în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La recepţie au participat tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, Alexan­dru Bîrlădeanu, Alexandru Dră­­ghici, Virgil Trofin, Ioan Beldean, precum şi persoanele care însoţesc delegaţia. Din partea bulgară la recepţie au participat tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mini­ştri, Gheorghi Traikov, preşedin­tele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Jivko Jivkov, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Ivan Mihailov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Encio Staikov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Patriei, Boris Velcev, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.C.R., Pen­­cio Kubadinski, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Lîcezar Avramov şi Ivan Prîmov, secretari ai C.C. al P.C.R., Ivan Başev, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Gheorghi Bogdanov, am­basadorul R.P. Bulgaria la Bucu­reşti, membri ai C. C. al P. C. Bulgar, membri ai guvernului, con­ducători ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de artă, ştiinţă şi cultură. Erau prezenţi, de asemenea, şefi şi membri ai misiunilor diploma­tice acreditaţi în R.P. Bulgaria, zia­rişti bulgari şi străini. In timpul recepţiei, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, tovarăşii Todor Jiv­kov şi Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct mitingul de la Sofia Vineri, 17 septembrie, în jurul orei 17:15, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Sofia mitingul prilejuit de vizita in Republica Populară Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Se folosesc judicios dietete de odihna şi tratament ? Printre multiplele măsuri luate de partid şi guvern în vederea pre­venirii îmbolnăvirilor şi întăririi sănătăţii oamenilor muncii, trata­mentul şi odihna în staţiunile bal­­neo-climaterice joacă un rol deo­sebit. în anii puterii populare, sta­ţiunile de tratament şi odihnă au cunoscut o dezvoltare continuă asi­­gurînd celor care le vizitează, con­diţii din ce în ce mai bune de re­­creere şi refacere a sănătăţii. La Tuşnad, Predeal, Sinaia, Pu­cioasa, Sovata, Sîngeorz şi Buziaş, cele mai multe vile au fost dotate cu mobilier nou, ridicîndu-li-se ast­fel gradul de confort. Pavilionul balnear „Palas“ din staţiunea Go­vora a fost supus unei renovări generale fiind gata acum să-şi pri­mească oaspeţii în condiţii de sa­­natorizare din cele mai bune, în staţiunile Buşteni şi Pucioasa, ma­joritatea vilelor dispun de încălzire centrală. Noi surse de ape mine­rale şi nămoluri au fost puse în valoare ; staţiunile au fost dotate cu aparatură modernă, ceea ce asi­gură efectuarea unui tratament mai eficace. S-a dezvoltat baza cultu­­ral-sportivă. Potrivit Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român se vor îmbună­tăţi în continuare condiţiile de ca­zare şi tratament în staţiunile cu eficienţă terapeutică mare. Toate acestea vor face ca, an de an, nu­mărul celor care îşi vor petrece concediul în staţiunile balneo-cli­­materice să fie mereu în creştere. Avînd răspunderea organizării trimiterii oamenilor muncii la tra­tament şi odihnă, sindicatele des­făşoară o intensă muncă politică şi organizatorică. O experienţă bună a acumulat în această direcţie Consiliile regionale ale sindicatelor Cluj, Banat şi Dobrogea. Urmă­rind respectarea criteriilor stabili­te prin instrucţiunile C.C.S. biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor Cluj a luat măsurile eficiente prin care se asigură folo­sirea judicioasă a tuturor biletelor repartizate. Pentru aceasta planifi­carea necesarului de bilete se face din timp, pe baza unui studiu or­ganizat în cadrul fiecărei între­prinderi şi instituţii, în raport de cerinţele şi cu nevoile reale ale oa­menilor muncii, luîndu-se în consi­deraţie datele reieşite din analiza morbidităţii in întreprinderi, pre­cum şi necesitatea stimulării frun­taşilor şi evidenţiaţilor. Concomi­tent cu rezolvarea problemelor ce le revin, membrii biroului execu­tiv, au primit sarcina ca atunci cînd se deplasează pe teren să ur­mărească şi felul cum consiliile lo­cale şi comitetele sindicatelor con­trolează şi se ocupă de repartiza­rea şi folosirea integrală a bilete­lor. Dar lucrurile nu merg aşa peste tot. Mai sunt cazuri cînd bile­tele nu se folosesc integral ori nu se respectă întocmai instrucţiunile Consiliului Central al Sindicatelor cu privire la repartizarea lor. Mul­te bilete nefolosite au rămas în regiunile Argeş, Iaşi, Bucureşti şi Mureş Autonomă Maghiară. Sur­prinzătoare este situaţia din regiu­nea Argeş unde la sfîrşitul trimes­trului I, deci în sezonul rece, ră­măsese 35 de bilete nefolosite, iar la sfîrşitul semestrului I, cînd nu se mai punea problema timpului nefavorabil, numărul lor a cres­cut la 144. Nesatisfăcătoare este şi situaţia realizării planului pe categorii de salariaţi. Organele şi organizaţii­le sindicale din regiunile Crişana, Hunedoara, Bacău şi­­oraş Bucu­reşti, n-au ţinut seama de indica­ţiile primite din partea Consiliului Central al Sindicatelor, trimiţînd în staţiuni, mai ales pe litoral, în lunile iulie şi august, un număr mai mic de muncitori faţă de cît era planificat... Considerăm aceas- Promenadă la Slănic-Moldova Foto: EM. SIRZEA

Next