Munca, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5876-5901)
1966-10-19 / nr. 5891
Anul XXII nr. 5891 miercuri 19 X 1966 4 pagini 25 bani De ce nu este respectată ritmicitatea lucrărilor pe şantierele întreprinderii de construcţii şi montaje nr. 4 din Capitală • Cînd se eşalonează documentaţia de execuţie • Locul lucrărilor edilitare în alfabetul şantierelor de locuinţe • Cînd nu se porneşte de la realităţile existente la ambele părţi contractante Ne-am mai ocupat odată de ritmicitatea producţiei pe şantierele întreprinderii de construcţii şi montaje nr. 4 din Capitală. Atunci, prin aprilie, am relatat o stare de lucruri care n-avea de ce să ne bucure, situaţie care nici acum nu s-a ameliorat. Nevoiţi de împrejurări, vom reaminti cauzele neritmicităţii. Deocamdată, insă ne motivăm de ce am revenit, în plină toamnă, pe aceste şantiere: .«să vedem cum se pregăteşte producţia anului viitor. în primul trimestru al anului 1967 s-a planificat o producţie în valoare de 38 000 000 lei. In principal, ea reprezintă lucrări în continuare, dar şi unele noi. Structura planului este ideală, întrucît capacitatea întreprinderii de construcţii poate fi utilizată optim tocmai în condiţiile existenţei tuturor fazelor tehnologice, însă calculele arată că lucrările începute în Balta Albă acoperă doar circa 28 000 000 lei din plan. Restul, ar urmasă fie asigurat prin deschiderea fronturilor de lucru din cartierele Berceni şi Titan. Insă predarea documentaţiei de execuţie pentru aceste lucrări este prevăzută pentru martie 1967. Cum Banca de Investiţii nu deschide finanţarea acestor lucrări decît în baza proiectului de execuţie, mai pot realiza şantierele planul pe acest an ?! In prezent, datorită tocmai unor asemenea anomalii, întreprinderea a rămas în urmă cu predarea a aproape 400 de apartamente convenţionale din cartierul Balta Albă. Asta pe de o parte. Pe de alta, furnizorul panourilor prefabricate pentru aceste apartamente, întreprinderea „Progresul“, din şoseaua Giurgiului, nu face faţă ritmului de montaj. Poartă vreo vină fabrica ? Da ! Liniile ei tehnologice nu lucrează la capacitatea reală pentru că nu sunt nici bine echipate cu tipare şi nici deservite de numărul corespunzător de cadre calificate. Insă dincolo de aceste cauze subiective, trebuie văzute şi consecinţele ce decurg din cooperarea cu un asemenea beneficiar, ca întreprinderea amintită. Contractul care prevede livrarea elementelor prefabricate pentru apartamentele anului 1966 nu a fost încheiat nici în septembrie 1965 și nici măcar în decembrie. A fost perfectat abia în... martie 1966 ! Adică, atunci cînd constructorul a intrat în posesia proiectului. In martie constructorul a avut şi proiectul de ansamblu avizat, documentaţia de execuţie (pe bucăţele) şi, bineînţeles, termene GHEORGHE FILIMON (Continuare în pag. 2 a) Se conturează noi capacităţi de producţie la marele Combinat al chimiei de la Turnu Măgurele Colectivul de creaţie de la fabrica de încălţăminte „Progresul“ din Capitală, discutînd noile modele care vor intra în fabricaţie de serie Foto: M. ALEXE Pe traseele turistice PLOIEŞTI. Pe şoseaua naţională Bucureşti- Ploieşti, la kilometrul 50, a început construcţia unui complex de alimentaţie publică. Începînd din anul viitor, acesta va asigura călătorilor meniuri-pensiune şi diferite preparate specifice regiunii Ploieşti. Sunt în curs de amenajare şi alte unităţi pe traseele turistice ale regiunii. Astfel, se vor deschide crama de la Valea Călugărească „Hanul Roşu“ de pe şoseaua Ploieşti-Văleni de Munte şi hanul ţărănesc de la Merei, lîngă Buzău. Totodată, se va construi un restaurant pe Valea Doftanei, la Telega. Noile unităţi vor fi prevăzute cu locuri de parcare auto şi campinguri. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Noi capacităţi de producţie Fabrica de case din Militari Un nou obiectiv din zona industrială Militari a Capitalei îşi vesteşte apropiata intrare în circuitul economic. Aici, în cadrul întreprinderii de prefabricate din beton, se face în prezent recepţia unei noi unităţi, a cărei construcţie este aproape terminată . Fabrica de prefabricate din beton pentru locuinţe. De aici vor pleca spre şantiere panouri gata finisate pentru circa 4 500 de apartamente anual. Pe lingă acestea fabrica va livra şantierelor 25 000 m.c. de betoane. Noua unitate, avînd o arhitectură elegantă şi sobră, este echipată cu utilaje moderne, ceea ce va permite ca procesul tehnologic să se desfăşoare la un grad înalt de mecanizare şi automatizare. Fabrica de case de la Militari vine să completeze lanţul întreprinderilor înrudite prin produsele pe care le realizează, din noua zonă industrială a Capitalei. Secţie de acoperiri galvanice La Uzina mecanică din Galaţi, profilată în ultimii ani pe producţia navală, a luat fiinţă o secţie nouă de acoperiri galvanice, cu instalaţii şi utilaje pentru nichelaj, cromaj şi zincare la rece. Această secţie a fost creată în cadrul planului de mică mecanizare a uzinei. Aici se finisează diferite piese navale. Instalaţie automată la Rovinari La Exploatarea minieră Rovinari s-a terminat montajul unei instalaţii automatizate pe benzi, în lungime totală de peste 2 200 metri. Funcţionarea acestei instalaţii, concepută să asigure transportul sterilului rezultat din procesul exploatării în cariere, este dirijată de la distanţă de la o staţie dispecer, prevăzută cu instalaţie de comunicare radio pe unde ultrascurte. Productivitatea sporită a transportului cu ajutorul circuitului pe benzi este asigurată în principal prin mărirea vitezei de deplasare de la 1,2 m pe secundă la 4,19 metri. (Agerpres). MOTIVE... DAR NU DE DIVORŢ • Copiii—cea mai de seamă răspundere • Cînd pretextele încearcă să se substituie motivelor reale Există momente de mare însemnătate în viața unui om, momente irepetabile şi totodată prilejuri de adîncă bucurie. Dintre ele, căsătoria e poate cel mai frumos... cel mai bogat în semnificaţii. Doi tineri, în veşminte sărbătoreşti, cu zîmbetul pe faţă şi emoţia în suflet, înconjuraţi de prieteni, de rude, de tovarăşi de muncă. Un vesel alai, pe care trecătorii îl petrec cu priviri admirative — îmbarcarea pe o corabie hărăzită unei lungi călătorii... Şi apoi ? Apoi se deschid rînd pe rînd toate orizonturile, înfloresc una cîte una toate vîrstele, fiecare cu frumuseţile şi farmecul ei. Aşa ar trebui să se întîmple mereu. Doi soţi, doi îndrăgostiţi, doi buni prieteni — o singură familie. Uneori lucrurile iau altă desfăşurare. Dintr-un act NICA TILICA președintele Tribunalului popular al raionului N. Bălcescu (Continuare în pag. 2-a) Citiţi în pag. 3 în legătură cu Pe ogoarele G.A.S. aflate în raza Trustului gostat din Bîrlad se desfăşoară în aceste zile o intensă activitate pentru asigurarea recoltei anului viitor. In mai multe unităţi se îndeplinesc în prezent ultimele procente din planul de însămînţări. La G.A.S. Crasna, de pildă, suprafaţa destinată culturii de grîu a fost în întregime însămînţată. La fel se poate spune despre G.A.S. din Bîrlad, G.A.S. Avereşti şi alte G.A.S. Avansate cu însămînţările se găsesc G.A.S. Laza, Murgeni, Moara Grecilor. (Coresp. „Munca“) Varietatea şi volumul mare de lucrări agricole ce se execută în prezent pe ogoare impun o organizare temeinică a acestora, folosirea judicioasă a tuturor forţelor, precum şi exercitarea unui control susţinut. Acolo unde tuturor acestora li se dă atenţia cuvenită lucrurile merg bine. Exemple grăitoare în acest sens ne dau mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare dobrogene care deservesc cooperativele agricole de producţie din raza oraşului ,Constanţa şi raionul Negru Vodă unde lucrul este bine organizat iar mijloacele mecanizate folosite din plin. Drept rezultat în unităţile amintite însămînţatul griului este într-un stadiu foarte avansat. Rezultate bune în muncile de pregătire a terenurilor şi însămînţări au fost obţinute şi în multe gospodării agricole de stat. La G.A.S. Toromanu, ca urmare a recoltării rapide a porumbului, s-au executat arături şi alte lucrări pregătitoare a patului germinativ pe mari suprafeţe de porumbişte ce vor fi însămînţate în toamna aceasta. Paralel cu aceste lucrări se efectuează într-un ritm susţinut semănatul griului pe suprafeţele pregătite din vară. In scopul folosirii cît GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Dobrogea (Continuare în pag. 3-a) PE OGOARELE DOBROGENE Fiecare oră bună de lucru e cît roata carului Pentru recolta anului viitor a scrisori ale oamenilor muncii noul proiect de lege al pensiilor ECRAN: Cele 4 zile ale oraşului Neapole Dejun oferit de ministrul afacerilor externe al României in onoarea lui A. R. Pazhwak şi a lui U Thant Preocupări actuale pe paleta amatorilor La masa rotundă au participat: Laurenţiu Gheorghiu, muncitor, membru al cercului de artă plastică de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad; Maria Palade, profesoară de desen, redactor de manuale şcolare în cadrul Editurii didactice şi pedagogice, membră a cenaclului „Ion Andreescu“ de la clubul sindicatelor din învăţămînt din Capitală; Alexandru Drăgoi, profesor de desen, conducătorul acestui cenaclu ; Aurelia Petrişor, funcţionară, responsabila cercului de artă plastică de la Clubul sindicatului Şantierului Naval-Constanţa; Nicolae Matei, muncitor, membru al cercului de artă plastică de la uzinele „Tractorul“-Braşov; Emil Brandisz, tehnician, responsabilul cercului de artă plastică de la clubul „Siderurgistul“ al Combinatului Siderurgic Hunedoara. Conducătorul discuţiei, pictorul Pavel Codiţă. Cercurile de artă plastică ale artiştilor amatori ocupă un loc însemnat în viaţa culturală a întreprinderilor şi instituţiilor ; ele reprezintă un mijloc important de popularizare a artelor plastice în rîndul oamenilor muncii şi, în acelaşi timp, un prilej de descoperire şi cultivare a talentelor din rîndul celor ce muncesc. Realizările acestor cercuri — expoziţii, distincţii în concursuri pe ţară şi la expoziţii internaţionale —, ancorarea lor tematică în munca şi viaţa colectivelor întreprinderilor, transpunerea realistă a sentimentelor şi emoţiilor artistice ale creatorilor amatori — toate acestea pledează pentru o şi mai atentă grijă faţă de activitatea lor. La „masa rotundă“ organizată de redacţie au fost puse în discuţie două dintre aspectele mai importante care preocupă în prezent pe membrii cercurilor de artă plastică , creşterea pe mai departe a nivelului activităţii cercurilor prin în-, drumarea lor de specialitate şi sporirea mijloacelor de difuzare şi de popularizare a lucrărilor realizate în cadrul cercurilor de amatori. PAVEL CODIŢĂ: Asupra artei amatorilor părerea mea este — și nu sunt de loc original în asta — că artistul amator este un sincer, dar un foarte sincer iubitor de artă, un agent de cultură care stimulează prin activitatea sa, multiplicată de la uzină la uzină, de la cerc la cerc, interesul unor foarte largi mase de oameni ai muncii. De altfel avem o mare şi veche tradiţie în această privinţă, unică în lume în felul ei, şi e suficient să mă gîndesc la străvechea pictură pe sticlă, pentru a avea argumente. Gîndindu-se la acest uriaş potenţial sufletesc. (Continuare în pag. 3-a) Aspect din staţiunea Căciulata