Munca, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5876-5901)

1966-10-19 / nr. 5891

Anul XXII nr. 5891 miercuri 19 X 1966 4 pagini 25 bani De ce nu este respectată ritmicitatea lucrărilor pe şantierele întreprinderii de construcţii şi montaje nr. 4 din Capitală • Cînd se eşalonează documentaţia de execuţie • Locul lucrărilor edilitare în alfabetul şantierelor de locuinţe • Cînd nu se porneşte de la realităţile existente la ambele părţi contractante Ne-am mai ocupat odată de ritmicitatea producţiei pe şantierele întreprinderii de construcţii şi montaje nr. 4 din Capitală. Atunci, prin aprilie, am relatat o stare de lucruri care n-avea de ce să ne bucure, situaţie care nici acum nu s-a ameliorat. Nevoiţi de împrejurări, vom reaminti cauzele neritmicităţii. Deo­camdată, insă ne motivăm de ce am revenit, în plină toamnă, pe aceste şantiere: .«să vedem cum se pregă­teşte producţia anului vii­tor. în primul trimestru al anului 1967 s-a planificat o producţie în valoare de 38 000 000 lei. In principal, ea reprezintă lucrări în continuare, dar şi unele noi. Structura planului este ideală, întrucît capacitatea întreprinderii de construc­ţii poate fi utilizată op­tim tocmai în condiţiile existenţei tuturor faze­lor tehnologice, însă cal­culele arată că lucră­rile începute în Balta Albă acoperă doar circa 28 000 000 lei din plan. Res­tul, ar urma­­să fie asigurat prin deschiderea fronturi­lor de lucru din cartierele Berceni şi Titan. Insă pre­darea documentaţiei de execuţie pentru aceste lu­crări este prevăzută pentru martie 1967. Cum Banca de Investiţii nu deschide fi­nanţarea acestor lucrări decît în baza proiectului de execuţie, mai pot realiza şantierele planul pe acest an ?! In prezent, datorită toc­mai unor asemenea anoma­lii, întreprinderea a rămas în urmă cu predarea a aproape 400 de apartamen­te convenţionale din cartie­rul Balta Albă. Asta pe de o parte. Pe de alta, furni­zorul panourilor prefabri­cate pentru aceste aparta­mente, întreprinderea „Pro­gresul“, din şoseaua Giur­giului, nu face faţă ritmului de montaj. Poartă vreo vină fabrica ? Da ! Liniile ei tehnologice nu lucrează la capacitatea reală pentru că nu sunt nici bine echipate cu tipare şi nici deservite de numărul corespunzător de cadre ca­lificate. Insă dincolo de aceste cauze subiective, trebuie văzute şi consecin­ţele ce decurg din coope­rarea cu un asemenea be­neficiar, ca întreprinderea amintită. Contractul care prevede livrarea elementelor pre­fabricate pentru aparta­mentele anului 1966 nu a fost încheiat nici în sep­tembrie 1965 și nici măcar în decembrie. A fost per­fectat abia în... martie 1966 ! Adică, atunci cînd constructorul a intrat în posesia proiectului. In martie constructorul a avut şi proiectul de an­samblu avizat, documenta­ţia de execuţie (pe bucăţe­le) şi, bineînţeles, termene GHEORGHE FILIMON (Continuare în pag. 2­ a) Se conturează noi capacităţi de producţie la marele Combinat al chimiei de la Turnu Măgurele Colectivul de creaţie de la fabrica de încălţăminte „Pro­gresul“ din Capitală, discutînd noile modele care vor intra în fabricaţie de serie Foto: M. ALEXE Pe traseele turistice PLOIEŞTI.­­ Pe şoseaua naţională Bucureşti- Ploieşti, la kilometrul 50, a început construcţia unui complex de alimentaţie publică. Începînd din anul viitor, acesta va asigura călătorilor me­­niuri-pensiune şi diferite preparate specifice re­giunii Ploieşti. Sunt în curs de amenajare şi alte unităţi pe traseele­ turistice ale regiunii. Astfel, se vor deschide crama de la Valea Călugărească „Hanul Roşu“ de pe şoseaua Ploieşti-Văleni de Munte şi hanul ţărănesc de la Merei, lîngă Buzău. Totodată, se va construi un restaurant pe Valea Doftanei, la Telega. Noile unităţi vor fi prevă­zute cu locuri de parcare auto şi campinguri. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Noi capacităţi de producţie Fabrica de case din Militari Un nou obiectiv din zona industrială Militari a Capi­talei îşi vesteşte apropiata intrare în circuitul econo­mic. Aici, în cadrul între­prinderii de prefabricate din beton, se face în pre­zent recepţia unei noi uni­tăţi, a cărei construcţie este aproape terminată . Fabri­ca de prefabricate din be­ton pentru locuinţe. De aici vor pleca spre şantiere pa­nouri gata finisate pentru circa 4 500 de apartamente anual. Pe lingă acestea fa­brica va livra şantierelor 25 000 m.c. de betoane. Noua unitate, avînd o ar­hitectură elegantă şi sobră, este echipată cu utilaje mo­derne, ceea ce va permite ca procesul tehnologic să se desfăşoare la un grad înalt de mecanizare şi automati­zare. Fabrica de case de la Militari vine să completeze lanţul întreprinderilor în­rudite prin produsele pe care le realizează, din noua zonă industrială a Capita­lei. Secţie de acope­riri galvanice La Uzina mecanică din Galaţi, profilată în ultimii ani pe producţia navală, a luat fiinţă o secţie nouă de acoperiri galvanice, cu in­stalaţii şi utilaje pentru ni­­chelaj, cromaj şi zincare la rece. Această secţie a fost creată în cadrul planului de mică mecanizare a uzi­nei. Aici se finisează dife­rite piese navale. Instalaţie auto­mată la Rovinari La Exploatarea minieră Rovinari s-a terminat mon­tajul unei instalaţii auto­matizate pe benzi, în lun­gime totală de peste 2 200 metri. Funcţionarea acestei in­stalaţii, concepută să asi­gure transportul sterilului rezultat din procesul ex­ploatării în cariere, este di­rijată de la distanţă de la o staţie dispecer, prevăzută cu instalaţie de comunica­re radio pe unde ultra­scurte. Productivitatea sporită a transportului cu ajutorul circuitului pe benzi este a­­sigurată în principal prin mărirea vitezei de deplasa­re de la 1,2 m pe secundă la 4,19 metri. (Agerpres). MOTIVE... DAR NU DE DIVORŢ • Copiii—cea mai de seamă răspundere • Cînd pretex­tele încearcă să se substituie motivelor reale Există momente de mare însemnătate în viața unui om, momente irepetabile şi totodată prilejuri de adîn­­că bucurie. Dintre ele, că­sătoria e poate cel mai fru­mos... cel mai bogat în sem­nificaţii. Doi tineri, în veş­minte sărbătoreşti, cu zîm­­betul pe faţă şi emoţia în suflet, înconjuraţi de prie­teni, de rude, de tovarăşi de muncă. Un vesel alai, pe care trecătorii îl pe­trec cu priviri admirative — îmbarcarea pe o cora­bie hărăzită unei lungi că­lătorii... Şi apoi ? Apoi se deschid rînd pe rînd toate orizon­turile, înfloresc una cîte una toate vîrstele, fiecare cu frumuseţile şi farmecul ei. Aşa ar trebui să se în­­tîmple mereu. Doi soţi, doi îndrăgostiţi, doi buni prie­teni — o singură familie. Uneori lucrurile iau altă desfăşurare. Dintr-un act NICA TILICA președintele Tribunalului popular al raionului N. Bălcescu (Continuare în pag. 2-a) Citiţi în pag. 3 în legătură cu Pe ogoarele G.A.S. aflate în raza Trustului gostat din Bîrlad se desfăşoară în a­­ceste zile o intensă activi­tate pentru asigurarea re­coltei anului viitor. In mai multe unităţi se îndeplinesc în prezent ultimele procen­te din planul de însămîn­­ţări. La G.A.S. Crasna, de pildă, suprafaţa destinată culturii de grîu a fost în întregime însămînţată. La fel se poate spune despre G.A.S. din Bîrlad, G.A.S. Avereşti şi alte G.A.S. A­­vansate cu însămînţările se găsesc G.A.S. Laza, Mur­­geni, Moara Grecilor. (Coresp. „Munca“) Varietatea şi volumul mare de lucrări agricole ce se execută în prezent pe ogoare impun o organizare temeinică a acestora, folo­sirea judicioasă a tuturor forţelor, precum şi exerci­tarea unui control susţinut. Acolo unde tuturor aces­tora li se dă atenţia cuve­nită lucrurile merg bine. Exemple grăitoare în a­­cest sens ne dau mecani­zatorii din staţiunile de maşini şi tractoare dobro­gene care deservesc coope­rativele agricole de produc­ţie din raza oraşului ,Con­stanţa şi raionul Negru Vodă unde lucrul este bine organizat iar mijloacele me­canizate folosite din plin. Drept rezultat în unităţile amintite însămînţatul griu­lui este într-un stadiu foar­te avansat. Rezultate bune în mun­cile de pregătire a terenu­rilor şi însămînţări au fost obţinute şi în multe gos­podării agricole de stat. La­ G.A.S. Toromanu, ca ur­mare a recoltării rapide a porumbului, s-au executat arături şi alte lucrări pre­gătitoare a patului germi­nativ pe mari suprafeţe de porumbişte ce vor fi însă­­mînţate în toamna aceasta. Paralel cu aceste lucrări se efectuează într-un ritm sus­ţinut semănatul griului pe­ suprafeţele pregătite din vară. In scopul folosirii cît GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiu­nea Dobrogea (Continuare în pag. 3-a) PE OGOARELE DOBROGENE Fiecare oră bună de lucru e cît roata carului Pentru recolta anului viitor­ ­a scrisori ale oamenilor muncii noul proiect de lege al pensiilor ECRAN: Cele 4 zile ale oraşului Neapole Dejun oferit de ministrul afacerilor externe al României in onoarea lui A. R. Pazhwak şi a lui U Thant Preocupări actuale pe paleta amatorilor La masa rotundă au participat: Laurenţiu Gheorghiu, mun­citor, membru al cercului de artă plastică de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad; Maria Palade, profesoară de desen, redactor de manuale şcolare în cadrul Editurii didactice şi pedagogice, membră a cena­clului „Ion Andreescu“ de la clubul sindicatelor din învăţămînt din Capitală; Alexandru Drăgoi, profesor de desen, conducătorul acestui cenaclu ; Aurelia Petrişor, funcţionară, responsabila cercului de artă plastică de la Clubul sindicatului Şantierului Naval-Constanţa; Nicolae Matei, muncitor, membru al cercului de artă plastică de la uzinele „Tractorul“-Braşov; Emil Brandisz, tehnician, responsabilul cercului de artă plastică de la clubul „Siderurgistul“ al Combinatului Siderurgic Hunedoara. Conducătorul discuţiei, pictorul Pavel Codiţă. Cercurile de artă plastică ale artiştilor amatori ocu­pă un loc însemnat în via­ţa culturală a întreprinde­rilor şi instituţiilor ; ele reprezintă un mijloc im­portant de popularizare a artelor plastice în rîndul oamenilor muncii şi, în a­­celaşi timp, un prilej de descoperire şi cultivare a talentelor din rîndul celor ce muncesc. Realizările acestor cercuri — expoziţii, distincţii în concursuri pe ţară şi la ex­poziţii internaţionale —, ancorarea lor tematică în munca şi viaţa colectivelor întreprinderilor, transpune­rea realistă a sentimentelor şi emoţiilor artistice ale creatorilor amatori — toa­te acestea pledează pentru o şi mai atentă grijă faţă de activitatea lor. La „masa rotundă“ orga­nizată de redacţie au fost puse în discuţie două din­tre aspectele mai importan­te care preocupă în prezent pe membrii cercurilor de artă plastică , creşterea pe mai departe a nivelului ac­tivităţii cercurilor prin în-, drumarea lor de speciali­tate şi sporirea mijloacelor de difuzare şi de populari­zare a lucrărilor realizate în cadrul cercurilor de a­­matori. PAVEL CODIŢĂ: Asu­pra artei amatorilor păre­rea mea este — și nu sunt de loc original în asta — că artistul amator este un sincer, dar un foarte sin­cer iubitor de artă, un a­­gent de cultură care sti­mulează prin activitatea sa, multiplicată de la uzi­nă la uzină, de la cerc la cerc, interesul unor foarte largi mase de oameni ai muncii. De altfel avem o mare şi veche tradiţie în această privinţă, unică în lume în felul ei, şi e su­ficient să mă gîndesc la străvechea pictură pe sti­clă, pentru a avea argu­mente. Gîndindu-se la acest uriaş potenţial sufletesc. (Continuare în pag. 3-a) Aspect din staţiunea Căciulata

Next