Munca, februarie 1967 (Anul 23, nr. 5980-6003)
1967-02-23 / nr. 5999
Sunt încă puţini aceia dintre dramaturgii noştri care izbutesc să îmbine consecvenţa în situarea pe poziţiile actualităţii, cu o continuă înnoire a construcţiei dramatice a lucrărilor lor, care reuşesc să fie „moderni“, fără a sfida unele principii fundamentale ale artei teatrale. Este evident că Paul Everac este unul dintre aceştia, dacă urmărim îndeaproape, în creaţia lui, lărgirea, sensibilă de la o piesă la alta, a ariei tematice, abordarea frontală a unor probleme de stringentă actualitate, polemica, uneori vehementă, pe care o angajează cu cele mai diverse manifestări ale vechiului, prin intermediul unor personaje surprinse în multiplele ipostaze ale procesului de formare a conştiinţei socialiste, de dobîndire treptată dar temeinică, a plenitudinii sufleteşti şi a demnităţii umane. Dacă ne gîndim la Petre Urlea, cocsarul de la Hunedoara, sau la inginerul, director de uzină, Anghel Dobrian, în personalitatea cărora Paul Everac a sintetizat cîteva dintre cele mai caracteristice şi concludente însuşiri ale oamenilor înaintaţi ai vremurilor noastre, Matei Rizea, personajul principal din noua piesă, este în aparenţă mai puţin interesant, „cazul“ lui presupunînd o dezbatere cu mai puţine valenţe generalizatoare. In aparenţă doar. Dramaturgul foloseşte de fapt criza sufletească a acestui om, care s-a rupt dintr-o lume, aceea a patimilor dezlănţuite de setea de pămînt, căutîndu-şi rostul în cealaltă, a muncitorilor de la oraş, ca pe un resort pentru declanşarea unor investigaţii psihologice mult mai largi, care converg, în ultimă instanţă, spre o confruntare între omenie şi contrariul ei. Deşi riscant prin limitele sale, locul acţiunii — subsolul unui bloc nou, abia dat în folosinţă — a fost utilizat cu multă ingeniozitate de autor, în aşa fel încît să prilejuiască întîlniri dintre cele mai diverse şi ciudate, capabile să alimenteze dezbaterea de idei (şi de pasiuni) din piesă cu elemente interesante şi convingătoare. Biţa caută cu înfrigurare dragostea, care în momentul acela, din întîmplare, se numea Dandu. Pe Gunther îl stăpîneşte o nevoie obsedantă de ordine, de echilibru şi împlinire în toate. Bob e unul din exemplarele de egoism care mint sau înşeală cu dezinvoltură pentru satisfacţii de cele mai multe ori minore. Aurelia este însăşi întruchiparea mercantilismului de cea mai meschină speţă, care măsoară şi rezumă totul la atîţia lei şi atiţia bani. Prin ideile pe care le poartă, toate aceste personaje sunt menite să stimuleze, într-un fel sau altul, procesul de clarificare spirituală a eroului principal. Şi astfel, „radiografia“ acestor destine, care se împletesc vremelnic şi din întâmplare, oferă un spectacol dintre cele mai interesante, solicitînd spectatorilor reflecţii şi analogii mult mai cuprinzătoare. Concepţia regizorală a spectacolului de la Teatrul „C. I .Nottara“ vădeşte din nou deosebita capacitate a Soranei Coroamă de a descifra, pînă în cele mai mici amănunte, intenţiile autorului şi de a compune cu minuţiozitate atmosfera adecvată acţiunii. Ea conduce cu precizie şi discreţie întregul spectacol, convingîndu-ne încă o dată că aportul creator al unui regizor este cu atît mai valoros cu cît se „simte“ şi se „vede“ mai puţin, cu cît se confundă mai mult cu cel al dramaturgului. Sorana Coroamă şi-a ales cu mult discernămînt interpreţii în vederea realizării unui spectacol omogen şi bine echilibrat, reuşind să valorifice resursele complexe ale unor actori, puţin sau greşit folosiţi pînă acum. Spunînd aceasta, ne gîndim mai ales la Eugenia Bosînceanu (Aurelia) şi Ion Popa (Gunther), care au realizat compoziţii deosebit de expresive şi interesante. Artistul emerit George Demetru a întîlnit în Matei Rizea un personaj pentru care avea toate datele fizice şi temperamentale şi care i-a oferit posibilitatea de a demonstra o întinsă gamă de resurse actoriceşti. Se cuvin menţionate special sinceritatea şi farmecul cu care Rodica Sanda Ţuţuianu a dezvăluit personalitatea originală a Biţei, evitînd cu tact „capcanele“ pe care un personaj, în aparenţă frivol şi superficial, le poate întinde unor interprete tentate să rămînă la suprafaţa lucrurilor. Spontani şi dezinvolţi în două roluri de mai mică întindere, Anda Caropol (Silly) şi Ştefan Iordache (Bob). LUCIA BOGDAN „PATIMI“ de PAUL EVERAC Creatorii spectacolului cu piesa „Patimi" văzuţi de NEAGU RADULESCU Rîndul de sus : George Demetru, Rodica Sanda Ţuţuianu şi Paul Everac Rîndul de jos : Ion Popa, Eugenia Bosînceanu, Ştefan Iordache şi Anda Caropol Timpul probabil INSTITUTUL METEOROLOGIC CENTRAL comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în București , vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vînt potrivit. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între ± 2 şi 0 grade, iar maximele între ± 4 şi 6 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi izolate. Vînt potrivit. Temperatura în scădere uşoară la începutul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între -6 şi +4 grade, iar maximele între 0 şi 10 grade. Istorice DACII — Patria (11 88 25) — 9 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 , 21;15. Luceafărul (15 87 67) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,45 ; 21. București (15 61 54) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,45 ; 21. Drame INSPECTORUL DE POLITIE — Republica (11 03 72) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. (rulează cuplat cu NIMENI NU VOIA SA MOARA) — Feroviar (16 22 73) 8,45; 12,30; 16,15; 20. Modern (23 71 01) 10, 16, 20. OGLINDA CU DOUA FETE — Capitol (16 29 17) — 9,30; 12,15; 15,15; 18, 20,45. Miorita (14 27 14) — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 . Floreasca (12 28 30) — 9; 11,15; 13,39; 16,30. ZORBA GRECUL — Moşilor (12 52 93) — 15 ; 17,45; 20,30 ; Viitorul (1148 03) — 15,15 ; 18 ; 20,45 . COMPLOTUL AMBASADORILOR — Lira (317171) — 15,30; 18; 20,30. ZILE RECI — rulează cuplat cu OMUL DIN RIO) — Lumina (16 23 35) — 9,30; 15,15; 19,30. DIMINETILE UNUI BAIAT CUMINTE — Volga (11 91 26) — 9,30 ; 11,45 ; 15,30; 18 ; 20.30. PRIMUL AN DE CĂSNICIE — Dacia (16 26 10) — 8,45; — 21 în continuare. Floreasca (12 28 30) — 18,45; 21. GOLGOTA — Crîngași (17 38 81) — 15,45; 18; 20.15. LUMEA MINUNATA A FRATILOR GRIMM — Giulesti (17 55 46) — 15 ; 17,45 ; 20.30. Popular (351517) — 15 ; 18 ; 20.30. CARTEA DE LA SAN MICHELE — Buzești (15 62 79) — 15,30; 18; 20,30. EL GRECO — Victoria (16 28 79) —9,30 ; 12 , 15. FIDELITATE — Union (13 49 04) — 15,30 ; 18 ; 20,30. BALADA DIN HEWSURSK — Drumul Sării (31 28 13) — 15,30 ; 18 ; 20,30. TUNELUL — Cotroceni (13 62 56) — 15,15; 18; 20,45. Comedii CERUL ȘI IADUL — Aurora (35 04 66) — 18 ; 20,30 . Arta (21 31 86) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30. HAI, FRANŢA ! — Vitan (21 39 82) — 15,30 ; 18 ; 20,15. NEVESTE PERICULOASE — Munca (21 50 97) — 16 ; 18,15 ; 20,30. RIDEM CU STAN ŞI BRAN — Ferentari (23 17 50) — 10; 15,30; 18; 20,30. Aventuri OMUL DIN RIO (rulează cuplat cu ZILE RECI) — Lumina (16 23 35) — 9,30 ; 15,15 ; 19,30. UN MARTOR IN ORAS — Bucegi (17 05 47) - 9 ; 11,15 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. Gloria (22 44 01) - 9,15 ; 11,30 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. Aurora (35 04 66) — 9 ; 11,15 ; 13,30 15,45. IN NORD, SPRE ALASKA ! _ Colentina (35 07 09) — 15 ; 17,30 ; 20. FANTOMAS ŞI FANTOMAS SE DESLÂNŢUIE — Cosmos (35 19 15) — 15,30; 19. ÎNDRĂZNEŢUL PARDAILLAN — Flacăra (21 35 40) — 15,30 ; 18 ; 20,30. CEI ŞAPTE DIN TEBA — înfrăţirea intre popoare (17 31 64) — 14 , 16 ; 18 , 20. CRIMINALUL IN VACANŢA — Pacea (31 32 52) — 15,45; 18; 20,15. Muzicale OLANDEZUL ZBURĂTOR — Grivița (17 08 58) — 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45. Rahova (23 91 00) -15,30; 18 ; 21,30. Victoria (16 28 79) — 18 ; 20,30. NU SUNT DEMN DE TINE — Festival (15 63 84) - 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. Excelsior (18 10 88) - 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,45 ; 21. Melodia (12 06 88) - 8,45 ; 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,45 ; 21. Flamura (23 07 40) - 8,45 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. IN GENUNCHI MA ÎNTORC LA TINE — Unirea (17 10 21) — 15,30 ; 18 ; 20,30. Documentare MONDOCANE — Doina (16 35 38) — 11,30 ; 16 ; 19,30 ; Tomis (21 49 46) - 9 ; 12,15 ; 16,15 ; 19,30. Progresul (23 94 10) - 15;30 ; 19. MOSHI MOSHI ; ALO, JAPONIA 1 — Timpuri Noi (15 6110) — 9 ; 11 ; 13 ; 17 ; 19 ; 21. ^Q9HhbSBHP' JOI 23 FEBRUARIE 1967 18.00 EMISIUNE PENTRU COPII ŞI TINE__________ RETUL SCOLAR : Cine-i de vină? 19.00 TELEJURNALUL DE SEARA 19.23 MULT E DULCE ȘI FRUMOASĂ — emisiune de limbă română contemporană 19^35 CALATORII GEOGRAFICE — Călătoria căpitanului Cook (I) 20.00 Enigmele peşterilor 20.20 Studioul muzical 21.00 FILMUL ARTISTIC : „Femeia necunoscută“ 23.05 TELEJURNALUL DE NOAPTE Trecuse o noapte de veghe. In zori, medicul, care pînă atunci depusese stăruinţă şi pasiune pentru a opri evoluţia bolii, se pronunţă pentru o operaţie urgentă, unica salvare a micuţului suferind. In condiţiile normale un asemenea caz este desigur uşor de soluţionat. Un telefon, salvarea, spitalul de urgenţă... Pacientul nostru însă, micuţul Laurenţiu Vascencu, este copilul unei familii de marinari din Maliuc, în inima Deltei. De jur împrejurul micului orăşel, gheţurile prinseseră în păienjenişul lor întreaga întindere de ape, iar de sus se aşternea cu temei o ploaie stăruitoare de chiciură. Elicopterul, singurul mijloc de comunicaţie pentru cazuri extreme, nu putea fi chemat din cauza pericolului blocării sau chiar distrugerii palelor de zbor. Şi apoi zăpada abundentă de pe sol ar fi putut prinde uşor aparatul ca intr-o capcană nedindu-i putinţa să se înalţe. Pilotul Constantin Ştefănescu cunoştea mai bine ca oricine altul toate aceste riscuri, dar de îndată ce operatorul staţiei de radio A.T.A.V.S. din Tulcea i-a făcut cunoscut mesajul de alarmă de la Maliuc a decolat. Un zbor îngreunat de gheaţa, ce se prindea de elicopter, cu geamurile acoperite de zăpadă, cu palele ce se mişcau din ce in ce mai greu, trăgindu-l spre pămînt. Au fost ore şi minute lungi pline de dirzenie şi încleştare. După ce a aterizat la Maliuc şi a luat cu el pe micul pacient, elicopterul a făcut calea întoarsă. ...In sfîrşit a apărut pe aeroport, unde maşina salvării il aştepta pe micul bolnav. Pilotul a rămas in cabină urmărind cu privirile maşina care în cinci minute avea să-i ducă pasagerul pe masa de operaţie. ... Iar, la cîteva zile, la spital zimbetul micuţului Laurenţiu — acum în afara oricărui pericol — a fost cea mai caldă răsplată pentru curajul şi gestul profund uman al pilotului de elicopter Constantin Ştefănescu. GHEORGHE DIMA Cercetarea ştiinţifică în laboratorul uzinal (Urmare din pag. 1 a) unităţile din cadrul Direcţiei noastre generale sau a ministerului nostru, avînd acelaşi specific sau apropiat cu cel al uzinei Năvodari (U.C. Valea Călugărească, C.I.C. Turnu Măgurele) aceasta nu este destul de strînsă. Nu ne cunoaştem în suficientă măsură nici activitatea şi nici realizările. Nu este asigurată în mod organizat informarea reciprocă privind preocupările şi planurile de muncă ale laboratoarelor uzinale de cercetări, existînd chiar posibilitatea suprapunerii şi dublării eforturilor pentru rezolvarea, independent de către fiecare uzină, a aceloraşi probleme. Considerăm că ar fi utilă organizarea de schimburi de experienţă între laboratoarele de cercetare ale unităţilor cu acelaşi specific, a unor informări periodice reciproce, în problemele de interes comun şi difuzarea referatelor studiilor efectuate în cadrul fiecărei unităţi. O importanţă deosebită pentru cercetare o are munca de documentare. Biblioteca tehnică a uzinei dispune de un fond de cărţi tehnice suficient de bogat (peste 5 000 de titluri), de o colecţie de peste 20 de reviste de specialitate din ţară şi străinătate. In cadrul bibliotecii tehnice a uzinei funcţionează un colectiv de documentare şi traducere, care studiază documentaţia intrată în uzină, alege articolele din periodicele străine, ce prezintă interes pentru uzină şi au tangenţă cu activitatea şi preocupările cadrelor noastre, executând traducerile necesare. In afară de această activitate, biblioteca tehnică întocmeşte lunar un buletin de documentare intern, ce este difuzat în toate sectoarele de activitate ale uzinei. La fel sunt difuzate şi traducerile realizate în cadrul colectivului de mai sus. Laboratorului de cercetări al uzinei în anul 1967 îi revine sarcina de a rezolva probleme de cea mai mare importanţă, legate de îmbunătăţirea eficienţei economice a producţiei de îngrăşăminte. In acest sens planul de cercetări pe anul în curs cuprinde teme ca : îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie şi reducerea indicilor de consum la fabricarea superfosfatului, creşterea gradului de valorificare a materiilor prime, în special a fluorului, în vederea asigurării bazei de materie primă pentru florura de aluminiu, a cărei producţie va începe în 1968 ; îmbunătăţirea în continuare a calităţii fluosilicatului de sodiu ; lărgirea sortimentelor de produse prin asimilarea în producţie a fluosilicatului de potasiu ; modificarea tehnologiilor de fabricaţie la superfosfat simplu şi granulat în aşa fel, încît aceste produse, atît de necesare agriculturii, să fie realizate în condiţii economice superioare. Planul tematic prevede şi alte probleme, prin care se urmăreşte în ultimă instanţă, tot mărirea eficienţei economice a producţiei, cum ar fi de exemplu : experimentarea unui nou tip de malaxor la fabricarea superfosfatului triplu, în vederea obţinerii unor date necesare la proiectarea instalaţiei respective de către IPRAN, etc. ATENŢIUNE, PĂRINŢI! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele filme : „NEVESTE PERICULOASE“, „MONDO CANE“. TEATRE JOI 23 FEBRUARIE 1967 Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ — sala Comedia (14 71 71) — CASTILIANA — 19,30 ; sala Studio (15 15 53) — ÎNTILNIRE CU ÎNGERUL — 19,30. Teatrul de Operă şi Balet (16 48 20) — NUNTA LUI FIGARO — 19,30. Teatrul de Operetă (14 80 11) — SECRETUL LUI MARCO POLO — 19,30. Teatrul de Comedie (16 64 60) — UN HAMLET DE PROVINCIE — 20. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Schitu Măgureanu — (14 60 60) — FII CUMINTE CRISTOFOR ! — 19,30 . Sala Studio (12 74 50) — — CANDIDA — 19,30. Teatrul Mic (14 70 81) — HANUL DE LA RĂSCRUCE — 19,30. Teatrul „C. I. Nottara“ — sala Magheru (15 93 02) — AU FOST O DATA... DOUA ORFELINE — 19,30 . Sala Studio — SCAUNELE — 20. Teatrul „Barbu Delavrancea“ (12 94 23) — INELUL LUI... JUPITER — 20. Teatrul Evreiesc (21 36 71) — CÎNTÂREŢUL TRISTETII SALE — 20. Studioul Institutului de artă teatrală și cinematografică (15 72 59) — VASSA JELEZNOVA — 20. Ansamblul U.G.S.R. — (13 13 00) — MAGISTRALA TINEREȚII — 20. „DE DOI LEI LITIGII“ Ancheta ziarului „Munca“ publicată în nr. 5958 din 6 ianuarie 1967, intitulată „De doi lei... litigii“, pune în lumină practica birocratică a unor întreprinderi care încarcă comisiile pentru soluţionarea litigiilor de muncă cu judecarea unor litigii privind sume mici, de cîţiva lei, provenite din plăţile în plus făcute din eroare, angajaţilor, cu toate că aceştia acceptă să restituie sumele respective, pe motiv că „normele legale prevăd că fără titlu executor nu se poate încasa o sumă“. Socotim greşit şi fără o bază legală justificativă acest procedeu. El porneşte de la confuzia pe care organele financiare din unităţile respective o fac între executarea silită a unei creanţe şi executarea ei voluntară de către debitor. Legislaţia în vigoare cuprinde principiul că în cazul în care debitorul nu-şi execută de bunăvoie obligația, executarea lui silită va putea fi făcută numai dacă creanţa este certă, lichidă și exigibilă și dacă este constatată printr-un titlu executor (hotărîre judecătorească, dispoziţie de reţinere, act notarial etc.). Acest principiu nu este aplicabil însă cazurilor la care se referă ancheta amintită, întrucît angajaţii respectivi (debitorii), cărora li s-au făcut plăţi din eroare înţelegeau să restituie de bunăvoie debitul respectiv ; mai mult, unii s-au prezentat la casieria unităţii pentru a plăti sumele. Precizăm că nici regulile operaţiunilor de casă nu îngrădesc posibilitatea primirii acestor sume de la angajaţi. Astfel, în urma încasării lor pe baza documentelor de încasare, întreprinderile sau instituţiile bugetare fac înregistrările corespunzătoare potrivit normelor în vigoare şi menţiunile necesare pe fişele pentru evidenţa salariilor, în cazul drepturilor de salarii. Prin urmare, cu respectarea dispoziţiilor normative, în vigoare, angajaţii pot să achite la casieria unităţii, fără nici o formalitate, sumele încasate în plus, nefiind necesară sesizarea comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă. De altfel, acest punct de vedere se reflectă şi în răspunsurile date de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei la diferitele sesizări privind cazurile de acest fel. Desigur că, dacă angajatul contestă că a primit o sumă în plus, unitatea — chiar pentru sume mici — nu are altă posibilitate decât să se adreseze Comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă. Aceasta, pe baza probelor ce va administra, va decide cu privire la valabilitatea plăţii. Aşa fiind, considerăm că punctul de vedere exprimat în cadrul aceleiaşi anchete de către tovarăşul I. Kirmaier, consilier juridic principal în Ministerul Finanţelor — anume de a se generaliza „angajamentul de plată“ pentru ca, astfel, cu respectarea „formelor" trebuitoare, organizaţiile socialiste să-şi recupereze sumele ieşite nelegal din patrimoniul lor — nu poate fi însuşit, cu atît mai mult, cu cît legislaţia în vigoare oferă cadrul juridic necesar — simplu şi operativ — pentru recuperarea unor asemenea sume plătite, din eroare, angajaţilor, fără a se recurge la procedura judecării în faţa comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă. Comisiile pentru soluţionarea litigiilor de muncă nu pot fi sesizate cu judecarea unor astfel de litigii, deoarece între părţi nu există conflicte de interese, angajaţii fiind den acord să restituie unităţii sumele de bani primite în plus. Angajamentele de plată ce sunt astăzi reglementate în cadrul răspunderii gestionarilor pentru lipsurile constatate în gestiune, precum şi cele pe care le pot lua debitorii organizaţiilor socialiste, în baza prevederilor legale, vizează situaţiile în care angajatul nu poate achita în întregime suma datorată unităţii, ci oferă plata în rate. Angajamentul nu îşi găseşte însă raţiunea în materia discutată, deoarece angajatul plăteşte integral suma primită în plus, din eroare, de la unitate. De altfel, chiar şi in condiţiile actelor normative citate, nu se recurge la angajamente de plată cînd debitorul plăteşte în întregime creanţa unităţii. EUGENIA RODITIS şef de serviciu în Ministerul Finanţelor TEOFIL POP consilier juridic principal în Ministerul Justiţiei COOPATIVA BUCURESTI str.VINATORI REPARA PRIM UNITATEA SA DIN bucuresti, STR.COBALCESCU NR.40, TELEFON :13.68.47. PIANE si PIANINE DE ORICE TIP, CU PLATA PRIN NUMERAR SAU VIRAMENT. Cooperativa „Mobila şi Tapiserie“ BUCUREŞTI CUMPAEA, de la populaţie, mobilă uzată, prin centrul de achiziţie din Calea Văcăreşti 8 VINDE mobilă recondiţionată prin magazinele sale din : str. Bărăţiei 35 — Str. Bărăţiei 51, str. Sf. Vineri 2 — str. Smîrdan 20 EXECUTĂ, la comandă, garnituri de mobilă şi piese separate ca: DORMITOARE, SUFRAGERII, FOTOLII, SCAUNE, STUDIOURI, BIBLIOTECI, DULAPURI etc. Modele şi cataloage se pot consulta la Expoziţia permanentă din Calea Victoriei nr. 35, unde se primesc şi comenzile SE VINDE SI CU PLATA IN RATE I BUCURIE (Urmare din pag. lai ar fi vorbit de mere Jonathane şi aproape că plescăia de plăcere rostind : „Pe urmă sudezi, pileşli frumos marginile, la rece şi-i dai o vopsea zdravănă...“ Nu mă pricep la tehnică şi nu pot reda la amănunt formulările lor pline de sevă şi farmec dar îi pot descrie pe Gras şi pe Tinăr... Cind acesta din urmă l-a informat pe bătrin despre nu ştiu ce năstruşnic procedeu al unui tovarăş de-al lor, cînd ffl arăta cu palme asîl precum o maşină gjj „bună de aruncat“ a jjjjj redevenit „nouă-nou- fă“. într-un cuvint, [ft „ceas“, vinele gitu- H lui păreau să i se își umfle de plăcere iar eă interlocutorul (altfel □ vorbăreţ) tăcea mile, □ cu ţigara uitată în Su colţul gurii. Aveam impresia că dacă soarta i-ar fi abandonat pe amindoi pe insula lui Robinson Crusoe cu o lădiţă de scule, ei ar fi construit cu o mină de cuie şi cu ceva tablă vapoare ori aeroplane! Era pentru mine cert că brăţara de aur — meseria era atît de adine săpată in carnea lor incit se confunda cu fiinţa lor, cu viaţa lor totală Ei întruchipau bucuria muncii, tinereţea pe care virsta n-o mai poate ştirbi ci doar o acoperă cu o oarecare patină, cum soarele cade pe fructe şi ape, imbogăţindu-le, spoindu-le freamătul tainic. Doi oameni... In jurul lor, larma zilei Repet, nu vorbeau despre sincrofazotroane alcătuite din oţeluri subtile, metale şi culori fosforescente, nu despre spectaculoase locuri de muncă in care neonul şi plasticul prefac lăcaşul — cindva al fumului şi-al păcurei — intr-un adevărat cosmodrom.. Erau lucizi, definitivi, frumoşi în pasiunea lor, umani şi gravi. Lingă umerii lor te simţi apărat. Lingă ei e liniştea... COOPERATIVA „ELECTROMET ALICA“ PLOIEŞTI Str. Romană nr. 46, telefon 144 29 PRODUCE ȘI LIVREAZĂ LA CERERE pe bază de comenzi ferme următoarele : — Cricuri (rampe) hidraulice — Cricuri Crocodil — Cărucioare de lucru sub maşină — Aparate de reanimare pentru respiraţie artificială (brevetate) — Truse sanitare de urgenţă pentru autovehicule — Mobilier metalic şi combinat cu lemn şi mase plastice — Maşini de spălat semiindustriale — storcătoare şi uscătoare de rufe. » Cooperativa metalo-lemn din Cluj B-dul Lenin nr. 7, telefon 179 72 livrează prompt: SCAUNE DIN LEMN DE FAG pentru birouri, cantine, creşe, etc. Preţul unei bucăţi lei 111,75. De asemenea produce şi livrează la cerere : MAŞINI DE GROSIME PENTRU TÎMPLARIE : STRUNGURI DE LEMN de 1000 mim; PREFABRICATE DIN OŢEL-BETON, ferme, pene şi grinzi pentru şoproane metalice demontabile cu 12 m deschidere (acestea din urmă cu materialul beneficiarului).