Munca, august 1967 (Anul 23, nr. 6134-6158)

1967-08-02 / nr. 6135

Anul XXIII nr. 6135 miercuri 1 •2 VIII 1967 4 pagini 25 bani Noile unităţi ale industriei alimentare aflate în construcţie sunt destinate să valorifice superior importante bogăţii agricole, care puse la îndemîna consumatorilor sau oferite la export constituie elemente dintre cele mai importante pentru creşterea eficienţei activităţii economice a acestei ramuri şi, în final, pentru sporirea bunăstării întregului popor. S-au scurs din acest an şapte luni. Să vedem care este situaţia pe şantierele de investiţii ale Ministerului Industriei Alimentare. Pe marile şantiere ale iWS’-W-SV-»'*'- --v. . . . . . . . 1 » Ministerului Industriei Alimentare LA POLII OPUŞI AI RITMULUI DE EXECUŢIE CORABIA. Cind potenţialul tehnic şi uman este subapreciat, apar necesare suplimen După patru luni, iată-ne din nou pe şantierul Fabricii de zahăr de la Corabia. Spre deosebire de situaţia critică din iarnă semnalată în articolul : „Dezorganizarea sufocă ritmul de execuţie", apărut la 15 martie a.c. în ziarul nostru, acum, la fiecare obiectiv, lucrările se desfăşoară din plin, ritmic. Rămînerile în urmă din ţîrimul trimestru, cînd planulnu fusese îndeplinit decit în proporţie de 11,6 la sută, au fost recuperate. Confruntînd graficele de execuţie fizică cu situaţia de pe şantier, constatăm că ele sunt respectateîntocmai. La hala de producţie s-au terminat lucrările la partea structurii de rezistenţă, aşteptîndu-se construcţiile metalice pentru suprastructură. La silozurile de zahăr a început glisarea turnurilor centrale, iar la depozitul de carbid-oxigen-clor, finisajele se desfăşoară din plin. Canalizările sunt realizate în procent de 40 la sută, iar drumurile au fost în întregime terminate. Ni se dau asigurări că termenul de intrare în funcţiune (finele trimestrului III 1968) va fi necondiţionat respectat. Siguranţa aceasta se bazează pe condiţiile, materiale create, care facilitează finalizarea acestei construcţii, chiar în s ţările de plan inte de prevederile graficului coordonator. Astfel, se dispune de forţa de muncă şi de utilajele grele corespunzătoare diferitelor faze de execuţie, de cadrele care să asigure o permanentă şi competentă asistenţă tehnică. Putem spune chiar că aici capacitatea potenţialului uman şi tehnic este superioară volumului de sarcini planificat pe acest an. De altfel, de curînd constructorul, împreună cu beneficiarul şi proiectantul, au înaintat M.I A. o notă prin care solicită suplimentarea cu 40 milioane lei a planului de lucrări stabilit pentru acest an. însufleţiţi de realizările din prima jumătate a anului, constructorii şi-au propus ca, prin perfecţionarea organizării muncii să păstreze şi chiar să mărească avansul cîştigat pînă acum. Se pare însă că această dorinţă nu va fi uşor realizabilă, ei fiind de pe acum handicapaţi de fie primirea la timp a unor însemnate cantităţi de construcţii metalice. Con. ..form ultimului act adiţional, ele urmează să fie livrate ele către Uzinele mecanice Bocşa pînă la finele trimestrului IV al acestui an. Or, aşa stînd lucrurile — a ţinut să-şi spună părerea rov. ing. Dimitrie Langu, şeful şantierului — admiţînd că furnizorul va respecta de această dată cu stricteţe prevederile contractuale, cum se poate pregăti frontul de lucru pentru timp friguros — operaţie condiţionată de primirea acestor confecţii absolut necesare închiderii spaţiilor ? De aceea, constructorii şi montorii de aici solicită Direcţiei generale de construcţii-montaj din M.I.C. să intervină la M.I.C.M. pentru grăbirea trimiterii acestor elemente metalice absolut necesare închiderii halelor din timp încît să se poată lucra pe timp friguros la montajul utilajelor și la finisaje. PASAGERILOR In aparenta, un minut n-ar însemna mai nimic. Şi totuşi, la calea ferată, această minusculă unitate de, timp e destul de mare. La trenul de călători, spre exemplu, un minut întîrziere înmulţit cu numărul de călători înseamnă mii de minute. Şi, cîţi din ei, însă, pe traseu, nu sînt pasibili de a pier-' de legăturile cu alte trenuri ! Şi astfel minutele pierdute se înmulţesc. Cine poate oare, aici, să „salveze“ irosirea unui singur minut ? Mecanicul de locomotivă e prietenul „marelui minut". Unul din aceştia este şi Stan Bîrlă, de la depoul Adjud. Un tînăr scund, brunet, iute în mişcări şi cumpătat la vorbă. Ziua sau noaptea, în plină viteză a trenului, el este numai ochi şi urechi, urmăreşte cu atenţie aparatele de la bordul maşinii, timpul de mers, poziţia semnalelor şi a indicatoarelor de pe linie. In acele momente de maximă încordare, omul dă măsura maturităţii sale, a curajului şi a pasiunii profesionale, a simțului de răspundere. De doi ani de cînd lucrează pe locomotiva Diesel-electrică, pe toate cele cîteva sute de trenuri remorcate de el, le-a condus cu bine pînă la destinație, fără ca să aibă măcar un minut întîrziere. Stan Bîrlă a reuşit deci să „salveze“ acel mare minut. Şi acesta constituie un succes (deşi pare simplă „obligaţie de serviciu") important pentru un mecanic de locomotivă de la MIRCEA NOVAC (Continuare în pag. 3-a) ORADEA: Ritmul se sufocă dacă... lipsesc materialele Intr-un stadiu ceva mai avansat se află lucrările pe şantierul Fabricii de zahăr Oradea. Termenul de intrare în funcţiune este acelaşi ca şi pentru unitatea similară de la Corabia. Cu excepţia halei de fabricaţie, pentru care se aşteaptă 2 000 tone confecţii metalice de la Bocşa, la toate celelalte construcţii s-a depăşit cota zero, lucrîndu-se la suprastructuri, obiectivele ocupîndu-şi în spaţiu volumul prevăzut în proiect. De menţionat faptul că pentru unele hale au fost turnaţi pe şantier stîlpi din beton, a căror greutate este în jur de 22 tone. Fără macarale Colles (care la Fabrica de zahăr din Buzău au fost aşteptate peste un an de zile), ei au fost ridicaţi şi montaţi cu utilaje obişnuite după o soluţie elaborată de tînăra ingineră Mioara Avram, şefa lotului 3. După cum a rezultat din discuţiile avute cu numeroşi şefi de loturi, muncitori fruntaşi în întrecerea socialistă şi maiştri, actualul ritm de execuţie se va putea menţine şi chiar accelera cu condiţia ca : • Uzinele mecanice- Bocşa sa livreze confecţiile metalice, conform datelor stabilite de curînd ; e întreprinderea nr. 10 instalaţii-montaje din Braşov să procure şantierului tuburile metalice de care are nevoie pentru conductele de abur şi să trimită cit de curind circa 170 tone oţelbeton ; e Trustul de utilaj greu şi Întreprinderea nr. 9 construcţii-montaj Cluj să termine mai repede lucrările la balastiera de la Episcopia Bihorului şi să pună la dispoziţia şantierului material sortat indispensabil turnării betoanelor de calitate superioară. Altfel, cadenţa în care s-a intrat, ritmul alert va încetini, se va sufoca. De aceea, Anchetă realizată de P. IANCULESCU (Continuare în pag. 3-a] In pag. a 2-a: INTERVIUL ZILEI Admiterea în învăţămîntul fără frecvenţă la liceele economice ProteiCţii din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Pe şantierele sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, lucrările de construcţii şi montaj sunt în avans faţă de grafice. La noile căi de comunicaţie — calea ferată şi şoseaua naţională — avansul cîştigat faţă de planul la zi este de două luni. Au fost terminate şapte din cele nouă tunele ce se construiesc de-a lungul celor două căi de comunicaţie. In clişeu , unul din marile viaducte ale căii ferate. Foto: S. EMIL NU NUMĂRUL ACŢIUNILOR, CI EFICIENŢA LOR O AVEM IN VEDERE Generalizarea experienţei pozitive a sindicatelor este una din sarcinile principale ce revin organelor teritoriale ale Uniunii Generale a Sindicatelor. Pornind de la această prevedere statutară, biroul executiv al Consiliului raional Tîrgovişte al U.G.S.R. a organizat în ultima vreme o serie de acţiuni care să ducă la creşterea rolului sindicatelor în viaţa întreprinderilor, a spiritului de iniţiativă şi competenţei lor în rezolvarea problemelor economice şi social-culturale. Majoritatea comitetelor sindicatelor din raza noastră de activitate îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin în lumina autonomiei de care se bucură în rezolvarea problemelor concrete din întreprinderea sau instituţia respectivă. O parte din ele, însă, dau dovadă de mai multă iniţiativă, contribuie cu competenţă la activitatea întreprinderilor, sunt ancorate profund în viaţa colectivelor de muncă. Iată un exemplu : îndrumat şi ajutat cu grijă de organul de partid, comitetul sindicatului de la întreprinderea textilă „Bucegi" din Pucioasa a acţionat în ultima vreme cu precădere pentru ridicarea necontenită a nivelului de organizare şi a eficienţei întrecerii socialiste. In urma studiului întreprins, cu ajutorul unui larg activ obştesc, asupra condiţiilor concrete de la fiecare loc de muncă, comitetul sindicatului a fixat criterii mai stimulative pentru desfăşurarea întrecerii. La stabilirea evidenţiaţilor se are în vedere acum nu numai realizarea cantitativă a planului, aşa cum se obişnuia pînă la începutul acestui an, ci şi rezultatele obţinute la calitatea produselor, reducerea continuă a consumurilor specifice de materii prime şi auxiliare. Pentru a putea stabili criterii concrete, mobilizatoare în întrecere, comitetul sindicatului a determinat conducerea tehnico-administrativă să asigure defalcarea planului de producţie nu numai global ci şi pe elementele sale constitutive : preţ de cost, productivitatea muncii, consumuri, de materiale etc. Colectivul întreprinderii a încheiat primul semestru al anului în curs cu un bilanţ bogat: depăşirea planului valoric la producţia globală şi marfă cu 1 114 000 lei şi respectiv 632 000 lei ; realizarea COSTEL ANGHELACHE preşedintele Consiliului raional Tîrgovişte al U.G.S.R. (Continuare in pag. 2 a] Imagine din peisajul urbanistic al oraşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Foto: P. COZIA ZILE DE VARĂ LA CĂLIMĂNEŞTI Valea Oltului, plină de istorie şi frumuseţi, te intîmpină, in aceste zile estivale, in toată splendoarea ei. Popasul, oriunde-l vei face, e prilej de desfătare pentru ochi şi pentru suflet. Fiece loc are farmecul lui şi o anume rezonanţă din vremuri de demult. Dar, la Călimăneşti, pare-se că Oltul potolit de zbuciumul din munţi, deapănă, mai pe îndelete, istoriile cărora le-a í°st martor dintru început. Pe aceste locuri şi-au găsit drum de trecere cohortele romane, şi-a purtat paşii bunul domnitor Mircea cel Bătrân, care a ridicat lăcaş de închinăciune la Cozia, şi-au aflat — în pădurile ce-l străjuiesc — adăpost pandurii lui Tudor din Vladimiri şi, mai tîrziu, cîţiva din revoluţionarii anului 1848. Paginilor de istorie ce s-au scris despre meleagurile cunoscute odinioară sub numele de „Cîmpul lui Căliman" s-a adăugat faima apelor tămăduitoare aflate la Călimăneşti. Aici, din inima pămîntului, de sub cămăşile lui geologice, îşi sfredelesc categuri de izvoare cu ape sulfuroase, cloruro-sodice, calcice şi magnezice, care au permit să le dezvolte o staţiune balneară înfloritoare. De la caracterul sezonier de altădată, azi, staţiunea Călimăneşti îşi oferă serviciile în tot timpul anului. Prin serviciul său balnear, staţiunea asigură tratamentul diferitelor boli digestive, cardiovasculare şi profesionale — dispune de cabinete speciale dotate cu aparatura medicală necesară. Cei veniţi la tratament şi odihnă la Călimăneşti beneficiază şi de posibilitatea de a participa la, o gamă variată de manifestări culturale. Agenda culturală a staţiunii cuprinde, zilnic, acţiuni din cele mai diverse. Aici poposesc, în turneu, colective artistice de la diferite teatre. De pildă, în ultimul timp, au prezentat spectacole artistice ansamblul C.C.A. („Telerevista C.C.A.“), colectivul Teatrului de stat din Petroşani („Andromaca") şi artiştii scenei piteştene. Semn că staţiunea nu-i „ocolită“ de slujitorii artei (păcat că lucrul acesta nu se poate afirma şi despre alte staţiuni) , şi faptul că şi-au anunţat vizita orchestra de muzică populară din Cluj, cea din Sibiu şi alte ansambluri. Conferinţele pe teme medicale alternează cu prezentarea cronicii evenimentelor internaţionale, cu serile distractive, cu concursurile de şah, şi toate alături, de ,,invitaţiile“ celor 21 000 volume din biblioteca staţiunii care oferă tot atîtea posibilităţi de instruire şi destindere. „După tratamentul la Călimăneşti — îmi relata Nicolae Smeur— muncitor la uzinele „7 Noiembrie“ din Craiova, suferind de stomac — mă simt bine, am o stare generală satisfăcătoare, forţe reînnoite. Şi, ceea ce este important, plec din staţiune, unde am urmat un anumit tratament medical, cu impresia că mi-am petrecut aici un plăcut concediu de odihnă". Ioniţă Filofteia, profesoară la şcoala generală nr. 4 din Giurgiu, avea cuvinte de laudă pentru comportamentul şi grija atentă a personalului medical, pentru condiţiile de cazare şi masă din staţiune. I. alexandrescu •ECOURI LA ANCHETA: „Răspund cluburile cerinţelor tehnice, ştiinţifice şi de cultură generală ale oamenilor muncii" ? • Ecran : „Zodia fecioarei" • Din patru puncte cardinale • Prima conferinţă a Organizaţiei latino-americane de solidaritate în dezbaterea maselor. Studiul privind dezvoltarea învăţămîntului Conf. dr. C. PAMFIL prorector al Institutului agronomic ,Dr. Petru Groza“ — Cluj O arie mai largă cercetării ştiinţifice în Studiul privind dezvoltarea învăţămîntului superior se sugerează cîteva măsuri ce trebuie luate pentru legarea tot mai strînsă a tematicii ştiinţifice de problemele economiei şi culturii noastre socialiste, pentru o eficienţă maximă a muncii de cercetare. Dintre acestea găsesc foarte oportună propunerea de a se crea centre de cercetare pe lingă catedrele cu activitate de cercetare recunoscută. Astfel de nuclee de cercetare există de mai mulţi ani în cadrul catedrei de genetică şi ameliorarea plantelor şi al catedrei de agrofitotehnie de la Institutul agronomic din Cluj. La catedrele amintite, pe lingă cadre didactice, lucrează şi cercetători organizaţi pe laboratoare de specialităţi cum sunt: laboratorul de ameliorarea griului, laboratorul de ameliorarea orzului, laboratorul de ameliorarea cartofului, laboratorul de ameliorarea trifoiului, laboratorul de agrotehnică. La aceeaşi tematică, în aceleaşi laboratoare şi cu aceeaşi aparatură lucrează cadrele didactice, cercetătorii şi se instruiesc studenţii. Rezultatele obţinute pînă în prezent pledează pentru extinderea şi amplificarea acestei forme de evitare a dispersării forţelor şi a paralelismelor inutile. Pentru a folosi experienţa altor ţări, unde cercetarea ştiinţifică este concentrată în instituţiile de învăţămint superior, îmi permit să duc şi mai departe ideea creării centrelor de cercetare pînă la formarea în cadrul instit------------------T- 1 tuţiilor de învăţămînt superior a unor departamente de cercetare pe diferite profile. Pentru a fi mai concret voi încerca să expun felul cum (Continuare in pag. 3-a) In regiunea Banat Recoltatul se apropie de sfîrşit. Nejustificat arăturile intime! Pe ogoarele regiunii Banat, recoltatul griului se apropie de sfîrşit. Pînă in seara zilei de 28 iulie această lucrare a fost complet terminată în raioanele Sînnicolau Mare, Arad, Deta, Moldova Nouă şi altele. In gospodăriile agricole de stat, strinsul griului s-a încheiat in seara zilei de 29 iulie. In ce priveşte executarea arăturilor adinei de vară situaţia este nesatisfăcătoare. Pînă acum abia 27 la sută din suprafaţa planificată fusese arată deşi toţi cei care muncesc in agricultură cunosc că concomitent cu recoltatul sau la un interval minim de zile se cere executată această lucrare, pentru ca terenul să se afle în permanentă stare de vegetaţie. Chiar în raioanele unde secerişul a fost terminat, arăturile de vară n-au fost executate decit in procente foarte mici. Aceasta arată că in regiunea Banat s-a dat o mică importanţă unei lucrări de care depinde în mare măsură soarta recoltei viitoare. Cărui fapt se datoreşte acest lucru ? Mai intii trebuie spus că, aproape fără excepţie, mecanizatorii din S.M.T. n-au respectat indicaţia de a folosi tractoarele in primele ore ale dimineţii la arat. Apoi, un mare IOANA FLOAREA CEZAR (Continuare în pag. 2 a)