Munca, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6159-6184)

1967-09-12 / nr. 6168

ANCHETA SOCIALA Sporirea cunoştinţelor determină cum e firesc numeroase şi deosebit de importante mutaţii în conştiinţa umană. Fenomenul, nu numai complex, dar şi dificil de urmărit în evoluţia sa, se bazează pe o acumulare cantitativă lentă, soldată în faza sa finală cu saltul calitativ pregătit. Ancheta noas­tră a urmărit să surprindă pe de o parte factorii care au contribuit la des­făşurarea acestui proces, iar pe de altă parte transformările generate.­­ Dorinţa de a cunoaşte a­­ omului este teoretic nelimi- t tată. Eforturile făcute sunt î îndreptate în totalitatea lor, I spre împlinirea personalită- I tii umane, spre căutarea po- I sibilităţilor de afirmare ple- 1 nară a capacităţii sale — I deziderat care frămîntă ne­­-| întrerupt intelectual, pe toţi cei ce doresc să fie în pas cu timpul lor, cu cerinţele impuse de el. Pe plan psihic, procesul este secondat de tensiune, de frămîntare in­ternă, de nemulţumire. „Un spirit lipsit de nelinişte mă irită şi mă plictiseşte“ spu­nea A. France. De aceea, oricît ar fi de­ puternică pasiunea pentru o anumită ocupaţie, pentru care ne-am pregătit ani în­delungaţi, se manifestă to­tuşi tendinţa către alte do­menii neexplorate intelec­tual pînă atunci. Este poate impulsul curiozităţii sau al nevoii de echilibru. Alteori împlinirea profesională im­pune cunoştinţe complemen­tare. „Şi de ce tocmai muzică?“ „E foarte dificil de moti­vat, însă am impresia că prin bogăţia sentimentelor, prin forţa de convingere pe care o are, mă determină să mă mişc şi pe alte coor­donate, îmi sensibilizează fiinţa şi îmi sporeşte pute­rea de captare a frumosu­lui“. La rîndul său violonistul Alexandru Lăscaie, din or­chestra simfonică a Filarmo­nicii „George Enescu“, vor­bea de plăcerea pe care i-o procură, după un studiu în­delungat şi încordat, meş­­terirea magnetofonului sau pătrunderea tainelor foto­grafiei. Deşi avînd pregătiri dia­metral opuse cei doi se în­­tîlnesc totuşi datorită pre­ocupărilor pe care le au, si­milare ca semnificaţie. Ca­zurile citate nu sunt de loc o raritate, o „rara avis“ ci mai degrabă au greutate simbolică pentru cel ce ur­măreşte evoluţia fenomenu­lui în ansamblul său. Este de fapt şi o dovadă a umanismului epocii în care trăim. Eliberat de tor­tura agonisirii celor nece­sare zilei de mîine, prezentă şi astăzi în societatea capi­talistă, omul societăţii socia­liste este preocupat nu nu­mai de rezolvarea îndeletni­cirilor personale, ci şi de modul de a-şi face viaţa mai plăcută, mai frumoasă, de a o îmbogăţi cu diamantele strălucitoare ale culturii, de a o rafina prin inefabilul creaţiei artistice. Prin ce mijloace vă îmbogăţiţi sfera cunoştinţelor ? întrebarea am adresat-o unui număr de o sută de muncitori. Iată cîteva răs­punsuri, mai concludente : „Pasiunea mea e literatura şi teatrul. Fiind elev în clasa XI-a la seral, mă ajută mult la pregătirea şi înţelegerea MIHAIL CERNAT (Continuare în pag. 5-a) . Pasiunea şi perseverenţa - drumuri către nestematele culturii Proletari din toate ţarile, uniţi-vor ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIII ■ nr. 6168 ■ marţi 12 IX 1967 W 6 pagini H 25 bani OBSTACOLELE ÎN ORGANI­ZAREA MUNCII POT FI ÎNVINSE ŞI PRINTR-O APROVIZIONARE RITMICĂ • Geneza celor 80 de procente • Cum au fost învinse perioadele de ,,virf“ din trimestrele III şi IV • Pe terenul liniştit al ,,tuturor condiţiilor­­îndeplinite", organizarea ştiin­ţifică dă rezultatele dorite • Un anacronism din planificarea aprovizionării tehnico­materiale. Privind în urmă, de-a lungul lunilor care au tre­cut de la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, constructorii din unităţile trustului nostru regional pot constata cu satisfacţie, că, prin muncă perseveren­tă, au împlinit una dintre sarcinile de bază indicate de partid pentru creşterea eficienţei investiţiilor. Se pare că totul a fost hotărît de pregătirile făcute înain­tea intrării în acest an, fapt ce ne-a dat posibili­tate ca în primul trimestru să luăm un start bun, rea­lizând 22,3 la sută din sar­cinile anuale. Ceea ce s-a obţinut a fost consolidat prin rezultatele dobîndite în următoarele luni. Astfel, la jumătatea anului curent, cuantumul realizărilor, faţă de planul valoric anual, a reprezentat 55 la sută, iar după cea de-a 8-a lună a anului. 80 de procente, într-o asemenea ritmicita­te, şi realizările consem­nate la ceilalţi indicatori tehnico-economici au fost bune. Pe 8 luni, producti­vitatea muncii a sporit, faţă de prevederi, cu 4 la sută, iar la preţul de cost au fost consemnate econo­mii suplimentare de 1.200.000 lei. • Depăşirea planului valo­ric ne-a permis să dăm în folosinţă, în termen şi îna­inte de termen, toate obiec­tivele planificate. Astfel, prima tranşă, a apartamen­telor predate beneficiarilor la sfîrşitul lunii iunie, a fost de 629, cu 254 mai mult faţă de prevederi. In pre­zent, numeroase, alte apar­tamente se află în stadiu de recepţie. In cele ce urmează aş vrea să subliniez, fie şi nu­mai pe scurt, factorii prin­cipali care au condus la succesele amintite. In primul rînd, se cuvi-­ ne a fi relevată preocupa­rea deosebită a comitetului executiv al Sfatului Popu­lar regional Bacău pentru a ne asigura din timp do­cumentaţia, amplasamente­le şi, în general, toate con­diţiile necesare unei activi­tăţi neîntrerupte pe şan­tiere. Faptul că încă de la începutul anului curent eram în posesia a 87,3 la sută din totalul documentaţiei de execuţie şi aveam ata­cate peste 40 la sută din numărul de apartamente, cu termen de predare în acest an, ne-a permis să folosim integral capacita­tea de producţie a şantie­relor în perioada de iar­nă. Ne mai fiind presaţi de asemenea griji ca în alţi ani, am putut trece, pe un teren liniştit, la or­ganizarea ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii, dome­niu în care am făcut, mai întîi, o eşalonare judicioa­să a realizărilor valorice pe fiecare trimestru şi am întocmit grafice de execu­ţie pentru fiecare obiectiv VICTOR GHERMAN inginer-şef al Trustului re­gional de construcţii Bacău (Continuare în pag. 5-a] Cel de al IV-lea Festhal de földöt O originală hartă folclorică I v ■ ■ a ţarii Cel de-al IV-lea Festival de folclor, desfăşurat anul a­­cesta, nu a reprezentat doar o succesiune de spectacole, ci a relevat amploarea actuală a manifestărilor artistice ale amatorilor, cultivarea şi dez­voltarea gustului lor estetic, performanţa strălucită a creaţiei coregrafice în va­lorificarea folclorului româ­nesc. Concentrînd pe scena sa ansamblurile folclorice din majoritatea regiunilor ţării, festivalul şi-a­­propus să prezinte în faţa publicului o originală hartă a României, pe care să se haşureze dis­tinct zone etnografice şi fol­clorice. Seară de seară, zeci de mii de spectatori au călă­torit pe cărările de cîntec românesc, ajungînd pe dru­murile cele mai scurte la specificul artei noastre popu­lare. Spectacolele de înaltă ţinută artistică, gama largă şi variată a programelor, in­terpretarea patetică au fa­cilitat cunoaşterea tezaurului folcloric, resursele sale ar­tistice, forţa sa în actuali­tate, ingeniozitatea unor noi modalităţi de valorificare a acestuia. Se ştie că dansul şi cînte­­cul au un loc bine determi­nat în viaţa omului, amân­două fiind forme de manifes­tare artistică legate de mun­că. Alături de acestea, dati­nile, obiceiurile, tradiţiile, legendele concură la con­turarea unei spiritualităţi în liniile ei cele mai adevărate. Succesul de care s-a bucu­rat festivalul se datoreşte, în bună parte, includerii aces­tor elemente esenţiale şi de­finitorii ale vieţii şi artei po­porului. Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor s-a concretizat la cîteva ansambluri în pre­zentarea unor spectacole cu temă („Nuntă de pe Crişuri“ — regiunea Crişana, şi „Ver­nisaj folcloric“ — regiunea Bucureşti). Ritualul nunţii crişene s-a desfăşurat fidel după succesiunea etapelor străvechilor sale obiceiuri, însoţit numai de cîntecele şi dansurile consacrate eveni­mentului. Transpunerea sce­nică a datinei, în toată am­ploarea sa, redată cu minuţi­ozitate, subliniind valoarea etică şi estetică a ideii de nuntă, a descoperit în faţa publicului un spectacol ine­dit. Ansamblul sindicatelor din regiunea Bucureşti por­neşte tot de la ideea rele­­vării şi valorificării obiceiu­rilor tradiţionale. Cele cinci tablouri ale spectacolului re­prezintă fiecare în parte un obicei. Valoarea intrinsecă, etică şi etnografică a scene­lor tradiţionale este com­pletată şi ilustrată artistic de dans şi cîntec. Modalitatea teatrului fol­cloric a oferit ansamblului băcăuan posibilitatea creării unui spectacol complex — „La hanul Ancuţei". Par­­curgînd drumul unei idei principale, unei atmosfere specifice, programul in­clude dansuri şi cîntece, mo­mente vesele, snoave, şi scene de pantomimă, ce se subordonează acesteia. Intr-o serbare cîmpenească îşi prezintă ansamblul suce­vean folclorul şi tradiţiile locale. Scena sugerează ima­ginea plastică a horei din sat unde se cîntă şi dansează, se peţesc fete, se pregătesc nunţi. Valorificarea unor­­dansuri străvechi legate de muncile de peste an, de sărbători, de obiceiuri, conferă spectaco­lelor farmecul arhaic, animă legi nescrise, ne ajută să în­ţelegem mai bine evoluţia dansului popular şi stadiul său actual.­­,,Căluşul“. ..Brîul haiducesc“, ,.Jocul caprelor“. ..Jocul măştilor“. ..Dansul socăciţelor", „Dansul mire­sei“, „Dans fecioresc din Şimleu). Registrul larg de dansuri populare nevalorifi­­cate încă scenic îşi aşteaptă descoperirea. Din păcate, re­pertoriul unor spectacole su­feră din lipsa unei varietăţi, din cauza repetării­­ aceluiaşi număr coregrafic sau muzi­cal de mai multe ori. (Dansa­torii suceveni interpretează patru hore şi acelaşi cîntec de două ori). Selecţionarea şi decanta­rea cu discernămînt a ele­mentelor reprezentative u­­nei regiuni, redarea stilului specific în tehnica execuţiei sunt condiţii sine qua non ale autenticităţii. Fără aceasta se va naşte pericolul degradării dansului original în formule stereotipe, în şablon, pier­­zîndu-se astfel valoarea com­poziţională în lipsa de uni- ALINA POPOVICI (Continuare în pag. 4-a] Evidenţiaţi în întrecerea socialistă lună de lună, harnicii oţelari de la cuptorul nr. 7 din Hunedoara se bucură de stima şi respectul întregului colectiv. In imaginea noastră vă prezentăm numai doi din echipa condusă de Opriş Avram Foto: AL. S­ATM­ARI Pagina a 3-a Concordă manualele şcolilor profesionale cu noile realizări ale tehnicii, ale producţiei ? . Din discuţiile purtate am reţinut părerea inginerului Alexandru Patron care pre­ciza : „Vă rog, să mă cre­deţi, că în ciuda timpului limitat pe care îl am, în­cerc senzaţia de fiecare dată după ce plec din uzină că pentru echilibrarea propriu­lui meu „eu“, trebuie să mai fac ceva. Şi de aceea, m-am obişnuit să ascult muzică, în special simfonică“. TELEGRAMA Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Trecînd cu avionul deasupra teritoriului ţării dv., cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi de stat efectuată în Republica Populară Bulgaria, în cursul căreia în in­teresul socialismului şi al securităţii europene a fost încheiat un Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, vă transmitem salutări cordiale şi cele mai bune urări. WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania şi Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane - WILLI­STOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri ale al Republicii Democrate Germane Vedere din avion a centrului oraşului Bucureşti Foto: A. MIHAI de biro­cratism Imaginaţi-vâ cîteva zeci de oameni colindînd, vreme de două săptămîni, prin întreprinderi şi instituţii, pentru a strînge date, exemple. Apoi, alţi 5—6 care, zăvoriţi într-un birou, sortează, purifică, centralizează datele şi exemplele. Şi aşa, cu chiu cu vai, prima for­mă a materialului este terminată. Ba nu. Pentru că alţi tovarăşi, de data aceasta membri ai biroului, iau materialul „la periat“, „la finisat“. In sfîrşit, după alte cîteva zile, referatul ce urmează să facă obiectul şedinţei de birou, „îmbunătăţit“ cu încă 2—3 file, este gata, are formă definitivă. Aşa s-au petrecut lucru­rile, cu cîtva timp în urmă, cînd biroul executiv al Consiliului raional Tudor Vladimirescu din Capitală al U.G.S.R. a analizat într-o şedinţă activitatea de con­trol obştesc. — Era necesară această şedinţă . — Desigur, ne-au răspuns tovarăşii Florian Neacşu, preşedintele, şi Aurel Matei, secretarul consiliului. Urmează argumentele care pledează în favoarea şe­dinţei, pe care le notăm şi noi. Pe teritoriul raionului Tudor Vladimirescu îşi desfăşoară activitatea sute de unităţi comerciale. Normal, problemele de control ob­ştesc ocupă o pondere însemnată în preocupările con­siliului raional. Or, în acest domeniu se perpetuau o serie de neajunsuri. Aşa că, o analiză serioasă, temei­nică, urmată de măsuri concrete, care, aplicate în viaţă, să producă un adevărat salt calitativ în activi­tatea comisiei şi a echipelor de control obştesc, era imperios necesară. Argumentele par întemeiate. Să vedem cum s-au petrecut lucrurile în şedinţa de birou. Iată refe­ratul. 11 pagini de „inventar“ : cite echipe de control obştesc funcţionează şi cite nu funcţionează, cite uni­tăţi comerciale au fost controlate şi cite n-au fost controlate, ce lipsuri au fost constatate etc. etc. Ici, colo şi cite o aluzie critică. Atît. Planul de măsuri, 4 pagini şi jumătate de generalităţi : „vom sprijini... vom impulsiona... vom îndruma... vom controla“ — totul la modul declarativ, fără nici un termen sau răs­pundere precisă. Discuţiile, puţine la număr de altfel, au fost purtate şi ele în spiritul materialelor prezen­tate. Cine avea nevoie de un referat care descrie ori constată lucruri de toţi ştiute ? Cui foloseşte un plan de măsuri care, în fond, nu stabileşte nimic precis ? Bineînţeles, şedinţa n-a produs nici un salt calita­tiv în activitatea de control obştesc pentru că, aşa cum just remarca tovarăşul Ion Bîlea, unul dintre mem­brii comisiei respective, „nu de hîrtii şi de şedinţe ducem lipsă, ci de acţiuni practice, eficiente“. Din păcate, şedinţa despre care am pomenit mai înainte nu este singura care poartă pecetea formalis­mului. La 31 iulie, bunăoară, biroul executiv al Con­siliului raional şi-a propus să analizeze într-o şedinţă cauzele care generează returul de produse în unele In­­ ­' ION ANDREI (Continuam în pag. 2­ a) fi F O T­B A L Duminica speranpr N A T A T I E Noi recorduri la „inter­naţionalele“ de înot T I R Patru din zece (Rubrica de sport în pag. IV-a) comentariu de ION BĂIEŞU

Next