Munca, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6159-6184)
1967-09-12 / nr. 6168
ANCHETA SOCIALA Sporirea cunoştinţelor determină cum e firesc numeroase şi deosebit de importante mutaţii în conştiinţa umană. Fenomenul, nu numai complex, dar şi dificil de urmărit în evoluţia sa, se bazează pe o acumulare cantitativă lentă, soldată în faza sa finală cu saltul calitativ pregătit. Ancheta noastră a urmărit să surprindă pe de o parte factorii care au contribuit la desfăşurarea acestui proces, iar pe de altă parte transformările generate. Dorinţa de a cunoaşte a omului este teoretic nelimi- t tată. Eforturile făcute sunt î îndreptate în totalitatea lor, I spre împlinirea personalită- I tii umane, spre căutarea po- I sibilităţilor de afirmare ple- 1 nară a capacităţii sale — I deziderat care frămîntă ne-| întrerupt intelectual, pe toţi cei ce doresc să fie în pas cu timpul lor, cu cerinţele impuse de el. Pe plan psihic, procesul este secondat de tensiune, de frămîntare internă, de nemulţumire. „Un spirit lipsit de nelinişte mă irită şi mă plictiseşte“ spunea A. France. De aceea, oricît ar fi de puternică pasiunea pentru o anumită ocupaţie, pentru care ne-am pregătit ani îndelungaţi, se manifestă totuşi tendinţa către alte domenii neexplorate intelectual pînă atunci. Este poate impulsul curiozităţii sau al nevoii de echilibru. Alteori împlinirea profesională impune cunoştinţe complementare. „Şi de ce tocmai muzică?“ „E foarte dificil de motivat, însă am impresia că prin bogăţia sentimentelor, prin forţa de convingere pe care o are, mă determină să mă mişc şi pe alte coordonate, îmi sensibilizează fiinţa şi îmi sporeşte puterea de captare a frumosului“. La rîndul său violonistul Alexandru Lăscaie, din orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu“, vorbea de plăcerea pe care i-o procură, după un studiu îndelungat şi încordat, meşterirea magnetofonului sau pătrunderea tainelor fotografiei. Deşi avînd pregătiri diametral opuse cei doi se întîlnesc totuşi datorită preocupărilor pe care le au, similare ca semnificaţie. Cazurile citate nu sunt de loc o raritate, o „rara avis“ ci mai degrabă au greutate simbolică pentru cel ce urmăreşte evoluţia fenomenului în ansamblul său. Este de fapt şi o dovadă a umanismului epocii în care trăim. Eliberat de tortura agonisirii celor necesare zilei de mîine, prezentă şi astăzi în societatea capitalistă, omul societăţii socialiste este preocupat nu numai de rezolvarea îndeletnicirilor personale, ci şi de modul de a-şi face viaţa mai plăcută, mai frumoasă, de a o îmbogăţi cu diamantele strălucitoare ale culturii, de a o rafina prin inefabilul creaţiei artistice. Prin ce mijloace vă îmbogăţiţi sfera cunoştinţelor ? întrebarea am adresat-o unui număr de o sută de muncitori. Iată cîteva răspunsuri, mai concludente : „Pasiunea mea e literatura şi teatrul. Fiind elev în clasa XI-a la seral, mă ajută mult la pregătirea şi înţelegerea MIHAIL CERNAT (Continuare în pag. 5-a) . Pasiunea şi perseverenţa - drumuri către nestematele culturii Proletari din toate ţarile, uniţi-vor ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIII ■ nr. 6168 ■ marţi 12 IX 1967 W 6 pagini H 25 bani OBSTACOLELE ÎN ORGANIZAREA MUNCII POT FI ÎNVINSE ŞI PRINTR-O APROVIZIONARE RITMICĂ • Geneza celor 80 de procente • Cum au fost învinse perioadele de ,,virf“ din trimestrele III şi IV • Pe terenul liniştit al ,,tuturor condiţiilorîndeplinite", organizarea ştiinţifică dă rezultatele dorite • Un anacronism din planificarea aprovizionării tehnicomateriale. Privind în urmă, de-a lungul lunilor care au trecut de la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, constructorii din unităţile trustului nostru regional pot constata cu satisfacţie, că, prin muncă perseverentă, au împlinit una dintre sarcinile de bază indicate de partid pentru creşterea eficienţei investiţiilor. Se pare că totul a fost hotărît de pregătirile făcute înaintea intrării în acest an, fapt ce ne-a dat posibilitate ca în primul trimestru să luăm un start bun, realizând 22,3 la sută din sarcinile anuale. Ceea ce s-a obţinut a fost consolidat prin rezultatele dobîndite în următoarele luni. Astfel, la jumătatea anului curent, cuantumul realizărilor, faţă de planul valoric anual, a reprezentat 55 la sută, iar după cea de-a 8-a lună a anului. 80 de procente, într-o asemenea ritmicitate, şi realizările consemnate la ceilalţi indicatori tehnico-economici au fost bune. Pe 8 luni, productivitatea muncii a sporit, faţă de prevederi, cu 4 la sută, iar la preţul de cost au fost consemnate economii suplimentare de 1.200.000 lei. • Depăşirea planului valoric ne-a permis să dăm în folosinţă, în termen şi înainte de termen, toate obiectivele planificate. Astfel, prima tranşă, a apartamentelor predate beneficiarilor la sfîrşitul lunii iunie, a fost de 629, cu 254 mai mult faţă de prevederi. In prezent, numeroase, alte apartamente se află în stadiu de recepţie. In cele ce urmează aş vrea să subliniez, fie şi numai pe scurt, factorii principali care au condus la succesele amintite. In primul rînd, se cuvi- ne a fi relevată preocuparea deosebită a comitetului executiv al Sfatului Popular regional Bacău pentru a ne asigura din timp documentaţia, amplasamentele şi, în general, toate condiţiile necesare unei activităţi neîntrerupte pe şantiere. Faptul că încă de la începutul anului curent eram în posesia a 87,3 la sută din totalul documentaţiei de execuţie şi aveam atacate peste 40 la sută din numărul de apartamente, cu termen de predare în acest an, ne-a permis să folosim integral capacitatea de producţie a şantierelor în perioada de iarnă. Ne mai fiind presaţi de asemenea griji ca în alţi ani, am putut trece, pe un teren liniştit, la organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, domeniu în care am făcut, mai întîi, o eşalonare judicioasă a realizărilor valorice pe fiecare trimestru şi am întocmit grafice de execuţie pentru fiecare obiectiv VICTOR GHERMAN inginer-şef al Trustului regional de construcţii Bacău (Continuare în pag. 5-a] Cel de al IV-lea Festhal de földöt O originală hartă folclorică I v ■ ■ a ţarii Cel de-al IV-lea Festival de folclor, desfăşurat anul acesta, nu a reprezentat doar o succesiune de spectacole, ci a relevat amploarea actuală a manifestărilor artistice ale amatorilor, cultivarea şi dezvoltarea gustului lor estetic, performanţa strălucită a creaţiei coregrafice în valorificarea folclorului românesc. Concentrînd pe scena sa ansamblurile folclorice din majoritatea regiunilor ţării, festivalul şi-apropus să prezinte în faţa publicului o originală hartă a României, pe care să se haşureze distinct zone etnografice şi folclorice. Seară de seară, zeci de mii de spectatori au călătorit pe cărările de cîntec românesc, ajungînd pe drumurile cele mai scurte la specificul artei noastre populare. Spectacolele de înaltă ţinută artistică, gama largă şi variată a programelor, interpretarea patetică au facilitat cunoaşterea tezaurului folcloric, resursele sale artistice, forţa sa în actualitate, ingeniozitatea unor noi modalităţi de valorificare a acestuia. Se ştie că dansul şi cîntecul au un loc bine determinat în viaţa omului, amândouă fiind forme de manifestare artistică legate de muncă. Alături de acestea, datinile, obiceiurile, tradiţiile, legendele concură la conturarea unei spiritualităţi în liniile ei cele mai adevărate. Succesul de care s-a bucurat festivalul se datoreşte, în bună parte, includerii acestor elemente esenţiale şi definitorii ale vieţii şi artei poporului. Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor s-a concretizat la cîteva ansambluri în prezentarea unor spectacole cu temă („Nuntă de pe Crişuri“ — regiunea Crişana, şi „Vernisaj folcloric“ — regiunea Bucureşti). Ritualul nunţii crişene s-a desfăşurat fidel după succesiunea etapelor străvechilor sale obiceiuri, însoţit numai de cîntecele şi dansurile consacrate evenimentului. Transpunerea scenică a datinei, în toată amploarea sa, redată cu minuţiozitate, subliniind valoarea etică şi estetică a ideii de nuntă, a descoperit în faţa publicului un spectacol inedit. Ansamblul sindicatelor din regiunea Bucureşti porneşte tot de la ideea relevării şi valorificării obiceiurilor tradiţionale. Cele cinci tablouri ale spectacolului reprezintă fiecare în parte un obicei. Valoarea intrinsecă, etică şi etnografică a scenelor tradiţionale este completată şi ilustrată artistic de dans şi cîntec. Modalitatea teatrului folcloric a oferit ansamblului băcăuan posibilitatea creării unui spectacol complex — „La hanul Ancuţei". Parcurgînd drumul unei idei principale, unei atmosfere specifice, programul include dansuri şi cîntece, momente vesele, snoave, şi scene de pantomimă, ce se subordonează acesteia. Intr-o serbare cîmpenească îşi prezintă ansamblul sucevean folclorul şi tradiţiile locale. Scena sugerează imaginea plastică a horei din sat unde se cîntă şi dansează, se peţesc fete, se pregătesc nunţi. Valorificarea unordansuri străvechi legate de muncile de peste an, de sărbători, de obiceiuri, conferă spectacolelor farmecul arhaic, animă legi nescrise, ne ajută să înţelegem mai bine evoluţia dansului popular şi stadiul său actual.,,Căluşul“. ..Brîul haiducesc“, ,.Jocul caprelor“. ..Jocul măştilor“. ..Dansul socăciţelor", „Dansul miresei“, „Dans fecioresc din Şimleu). Registrul larg de dansuri populare nevalorificate încă scenic îşi aşteaptă descoperirea. Din păcate, repertoriul unor spectacole suferă din lipsa unei varietăţi, din cauza repetării aceluiaşi număr coregrafic sau muzical de mai multe ori. (Dansatorii suceveni interpretează patru hore şi acelaşi cîntec de două ori). Selecţionarea şi decantarea cu discernămînt a elementelor reprezentative unei regiuni, redarea stilului specific în tehnica execuţiei sunt condiţii sine qua non ale autenticităţii. Fără aceasta se va naşte pericolul degradării dansului original în formule stereotipe, în şablon, pierzîndu-se astfel valoarea compoziţională în lipsa de uni- ALINA POPOVICI (Continuare în pag. 4-a] Evidenţiaţi în întrecerea socialistă lună de lună, harnicii oţelari de la cuptorul nr. 7 din Hunedoara se bucură de stima şi respectul întregului colectiv. In imaginea noastră vă prezentăm numai doi din echipa condusă de Opriş Avram Foto: AL. SATMARI Pagina a 3-a Concordă manualele şcolilor profesionale cu noile realizări ale tehnicii, ale producţiei ? . Din discuţiile purtate am reţinut părerea inginerului Alexandru Patron care preciza : „Vă rog, să mă credeţi, că în ciuda timpului limitat pe care îl am, încerc senzaţia de fiecare dată după ce plec din uzină că pentru echilibrarea propriului meu „eu“, trebuie să mai fac ceva. Şi de aceea, m-am obişnuit să ascult muzică, în special simfonică“. TELEGRAMA Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Trecînd cu avionul deasupra teritoriului ţării dv., cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi de stat efectuată în Republica Populară Bulgaria, în cursul căreia în interesul socialismului şi al securităţii europene a fost încheiat un Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, vă transmitem salutări cordiale şi cele mai bune urări. WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania şi Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane - WILLISTOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri ale al Republicii Democrate Germane Vedere din avion a centrului oraşului Bucureşti Foto: A. MIHAI de birocratism Imaginaţi-vâ cîteva zeci de oameni colindînd, vreme de două săptămîni, prin întreprinderi şi instituţii, pentru a strînge date, exemple. Apoi, alţi 5—6 care, zăvoriţi într-un birou, sortează, purifică, centralizează datele şi exemplele. Şi aşa, cu chiu cu vai, prima formă a materialului este terminată. Ba nu. Pentru că alţi tovarăşi, de data aceasta membri ai biroului, iau materialul „la periat“, „la finisat“. In sfîrşit, după alte cîteva zile, referatul ce urmează să facă obiectul şedinţei de birou, „îmbunătăţit“ cu încă 2—3 file, este gata, are formă definitivă. Aşa s-au petrecut lucrurile, cu cîtva timp în urmă, cînd biroul executiv al Consiliului raional Tudor Vladimirescu din Capitală al U.G.S.R. a analizat într-o şedinţă activitatea de control obştesc. — Era necesară această şedinţă . — Desigur, ne-au răspuns tovarăşii Florian Neacşu, preşedintele, şi Aurel Matei, secretarul consiliului. Urmează argumentele care pledează în favoarea şedinţei, pe care le notăm şi noi. Pe teritoriul raionului Tudor Vladimirescu îşi desfăşoară activitatea sute de unităţi comerciale. Normal, problemele de control obştesc ocupă o pondere însemnată în preocupările consiliului raional. Or, în acest domeniu se perpetuau o serie de neajunsuri. Aşa că, o analiză serioasă, temeinică, urmată de măsuri concrete, care, aplicate în viaţă, să producă un adevărat salt calitativ în activitatea comisiei şi a echipelor de control obştesc, era imperios necesară. Argumentele par întemeiate. Să vedem cum s-au petrecut lucrurile în şedinţa de birou. Iată referatul. 11 pagini de „inventar“ : cite echipe de control obştesc funcţionează şi cite nu funcţionează, cite unităţi comerciale au fost controlate şi cite n-au fost controlate, ce lipsuri au fost constatate etc. etc. Ici, colo şi cite o aluzie critică. Atît. Planul de măsuri, 4 pagini şi jumătate de generalităţi : „vom sprijini... vom impulsiona... vom îndruma... vom controla“ — totul la modul declarativ, fără nici un termen sau răspundere precisă. Discuţiile, puţine la număr de altfel, au fost purtate şi ele în spiritul materialelor prezentate. Cine avea nevoie de un referat care descrie ori constată lucruri de toţi ştiute ? Cui foloseşte un plan de măsuri care, în fond, nu stabileşte nimic precis ? Bineînţeles, şedinţa n-a produs nici un salt calitativ în activitatea de control obştesc pentru că, aşa cum just remarca tovarăşul Ion Bîlea, unul dintre membrii comisiei respective, „nu de hîrtii şi de şedinţe ducem lipsă, ci de acţiuni practice, eficiente“. Din păcate, şedinţa despre care am pomenit mai înainte nu este singura care poartă pecetea formalismului. La 31 iulie, bunăoară, biroul executiv al Consiliului raional şi-a propus să analizeze într-o şedinţă cauzele care generează returul de produse în unele In ' ION ANDREI (Continuam în pag. 2 a) fi F O TB A L Duminica speranpr N A T A T I E Noi recorduri la „internaţionalele“ de înot T I R Patru din zece (Rubrica de sport în pag. IV-a) comentariu de ION BĂIEŞU