Munca, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6185-6210)

1967-10-19 / nr. 6200

DEZBATEREA DOCUMENTELOR PLENAREI C. C. AL P. C. R. DIN 5-6 OCTOMBRIE 1967 Amplu program de măsuri pentru ridicarea întregii societăţi pe o treaptă superioară Documentele adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 — pro­iectul de Directive cu privire la perfec­ţionarea conducerii şi planificării econo­miei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a Ro­mâniei şi proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale­­— care urmează să fie prezentate spre aprobare Conferinţei Naţionale a P.C.R. din de­cembrie 1967, precum şi Hotărîrea plena­rei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvolta­rea construcţiei de locuinţe, îmbunătă­ţirea administrării şi întreţinerii fondu­lui locativ şi noul regim al chiriilor sînt supuse, potrivit hotărîrii plenarei, unei largi dezbateri a oamenilor muncii. In scopul valorificării experienţei bo­gate a muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor, economiştilor, oamenilor de ştiinţă, activiştilor sindicatelor, cadrelor din aparatul de stat, ziarul nostru pune coloanele sale la dispoziţia tuturor aces­tora pentru a-și expune punctele de ve­dere și propunerile în legătură cu preve­derile cuprinse în documentele supuse dezbaterii publice. Atribuţiile complexe ale centralei industriale ing. HERMANN HANS şeful serviciului de planifi­­ficare, uzina „Tractorul“­­Braşov Am studiat cu interes pro­iectul de Directive al C.C. al P.C.R. cu privire la perfec­ţionarea conducerii şi plani­ficării economiei naţionale şi măsurile ce se preconizează a fi luate în legătură cu o serie de probleme importan­te. In cele ce urmează, mă voi referi la acelea care au tangentă cu pregătirea pro­fesională și cu munca mea în cadrul uzinei în care ac­­ti­vez. Dintr-un început aș vrea să subliniez că, organizarea cen­tralelor industriale în locali-,­t­ăţile în care îşi desfăşoară activitatea principalele lor întreprinderi va permite un contact continuu şi mai direct cu organele menite să sprijine şi să coordoneze a­­numite probleme legate de producţie. De asemenea, dacă — aşa cum se prevede — atribuţiile noilor centrale vor fi modificate faţă de cele ale actualelor direcţii gene­rale, cointeresindu-le nu nu­mai în transmiterea de sar­cini, ci şi pentru o colabo­rare eficientă în vederea rea­lizării acestora, eficienta noii forme de organizare va fi a­­sigurată. Tocmai avînd în ve­dere un asemenea lucru, îmi permit să sugerez ca cen­trala industrială să preia pe lingă atribuţiunile prevă­zute şi pe aceea de planifi­care a sarcinilor tuturor uzi­nelor componente, acestora devenindu-le, în mod special, numai planificarea operativă î­n cadrul planului anual şi trimestrial stabilit de cen­trală. Astfel va fi posibilă o mai bună coordonare a capa­cităţilor de producţie, a re­zervelor materiale şi de forţe de muncă a uzinelor care compun centrala şi va cointe­resa mai activ însăşi cen­trala în realizarea planului fixat uzinelor , va simplifica (Continuare în pag. 4-a) In viaţa socială, litera­tura reprezintă unul din cele mai nuanţate mijloace de transfer spiritual, de sintetizare subtilă şi expre­sivă a trăsăturilor multi­ple ale fiinţei umane din acel timp şi din acel loc. Ea este cea care înregis­trează cu fidelitate pulsul frămîntărilor psihice şi­ in­telectuale ale oamenilor, reflectînd în mare măsură­ capacităţile creatoare ale unui popor. Cartea bele­tristică, prin calitatea şi cantitatea ei, oferă şi un in­diciu cu privire la evoluţia receptivităţii şi asimilării ■ei în viaţa socială, deci im­plicit cu privire la nivelul accesibilităţii marii culturi în pături cît mai largi. Cît se citeşte, ce se ci­teşte şi cum se citeşte sînt întrebările obligatorii ale oricărui bilanţ asupra pon­derii cărţii în existen­ţa diurnă a fiecărui om. In funcţie de timpul pe care ei îl acordă lecturii se poate stabili cuantumul de interes pe care l-a cuce­rit literatura şi indirect stadiu! ei valoric O altă­ pro­blemă priveşte instituţiile culturale şi de învăţă­.,cum se citeşte*, le intere­sează în cea mai mare mă­sură, ele fiind responsabile Pornind de la aceste principii generale, am soco­tit necesară o anchetă, chiar dacă ea nu-şi asumă rolul exhaustivităţii, prin­tre cele mai diverse cate­gorii de cititori, o anchetă de sondaj care să ofere cî­­teva puncte de reper în ju­decarea strictă a ariei de răspîndire a literaturii în mase şi în măsurarea ecou­lui ei spiritual în con­ştiinţa oamenilor.­­O primă problemă, ridi­cată de cei cărora am adre­sat întrebările noastre, este aceea a problematicii lite­raturii noastre actuale, ea fiind determinanta princi­pală a cantităţii şi calităţii lecturii. Astfel, Ludovic Laczo, vulcanizator la fa­brica „Clujana", spune : „Indiferent de pasiunile şi preferinţele individuale, dincolo de deosebirile pro­vocate de nivelul îndrumă­rii şi educaţiei estetice a fiecăruia, un lucru este cert : ne leagă pe toţi un interes comun în ceea ce priveşte literatura — vrem cărţi care să ne reprezinte, deci cărţi de actualitate, care să ne emoţioneze prin DANA DUMITRIU (Continuare în pag. 2-a) mint, deoarece constată­ de buna popularizare a file în ceea ce priveşte lecturii serioase, profunde, modalitatea lecturii, adică orientate"cu competenţă. Acordăm suficientă atenţie drumului căr­ţii spre mintea şi inima cititorilor ? Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 6200 • joi 19 X 1967 • 6 pagini • 25 bani Condiţii favorabile pentru valorificarea eficientă a fondului locativ Creşterea populaţiei ur­bane de 1,7 ori în perioada 1948—1966, ca urmare a po­liticii de industrializare a ţă­rii, a pus probleme deosebite în dezvoltarea oraşelor noas­tre şi în primul rînd in asi­gurarea spaţiului locativ. Pentru crearea unor condi­ţii de locuit corespunzătoare, se lingă normarea şi repar­tizarea spaţiului locativ exis­tent, statul nostru a trecut la realizarea unui vast program de construcţii de locuinţe, în baza căruia s-au construit din fondurile alocate in pe­rioada 1951—1966 circa 360 000 de apartamente, iar din fon­durile populaţiei şi cu ajuto­rul creditelor acordate de stat alte 142 000 de locuinţe. Drept urmare a acestor mă­­suri, în prezent locuiesc în case noi, confortabile, reali­zate în ultimii 16 ani, circa o treime din cetăţenii oraşelor noastre. Noile construcţii de locuinţe au un grad de con­fort sporit, fiind dotate, în general, cu instalaţii interi­mare de apă, canalizare, baie, încălzire centrală sau gaze în sobe, spălătorii etc. Tot in vederea îmbunătăţirii gradu­lui de confort a crescut pon-TEODOR NICULESCU directorul Direcţiei gospodărie comunală din Comitetul de Stat al Planificării derea apartamentelor cu mai multe camere fată de cele cu o cameră, astfel că în anul trecut apartamentele cu trei camere reprezentau 26,1 la sută din total, fată de 16,4 la sută în 1956, iar apartamen­tele de o cameră au scăzut de la 21,2 la sută cit erau in 1956 la 12,8 la sută în 1966. Cu toate acestea, fondul locativ nu s-a dezvoltat în­­tr-un ritm mai accentuat. Aceasta s-a datorat schim­bării destinaţiei unor lo­cuinţe, a volumului demo­lărilor, a neexecutării în mod ritmic a lucrărilor de între­ţinere şi reparaţii, ceea ce a dus la degradarea fondului locativ existent. Prin sistarea creditelor din partea statu­lui şi producerea, în cantităţi reduse, a unor materiale de construcţii solicitate la fon­dul pieţei, s-a frînat con­strucţia de locuinţe din re­sursele financiare ale popu­laţiei. Sectorul de gospodărie lo­­cativă este nerentabil, func­­ţionînd cu dotaţii de la buget, consumînd astfel importante fonduri de la alte sectoare ale economiei naţionale. Lip­sa de rentabilitate a acestui sector se datoreşte situaţiei că chiriile încasate nu aco­peră decât 35—40 la sută din volumul cheltuielilor actuale, care, aşa cum am arătat, nu reuşesc să asigure o între­ţinere corespunzătoare a fon­dului locativ. Spre exemplu, întreprinderea de adminis­traţie locativă a raionului „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a cheltuit în anul trecut 63 367 000 lei pentru întreţinerea fondului de lo­cuinţe şi a avut ca venituri din chirii numai 18 914 000 lei. In acest fel, întreprinderea şi-a putut acoperi sumele cheltuite doar în proporţie de 29 la sută. Menţinerea actualului sistem de chirii ar face, așa cum se ara­tă în hotărîre ca în 1970 pierderile să se ridice la aproape 700 milioane lei (Continuare în pag. 4-a) Pag. 3-a ;l bBUGETUL De TIMP !al femeii In pag. 6-a :g­r,,Venus 4“ | ga atins lin I suprafaţa planetei I V e n u s| Zile însorite de toamnă in frumoasa staţiune de odihnă Borsec Foto : S. EMIL Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a primit miercuri, 18 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Chile în Republica Socialistă Româ­nia, Miguel Serrano Fer­nandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un me­saj din partea președintelui­­ Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amia­ză, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanța Crăciun, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afa­cerilor Externe, P. N. Hak­­sar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei, la București, între președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România și pri­mul ministru al Republicii, India a avut loc o convor­bire cordială. Dejun oferit in onoarea primului ministru al Republicii India Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Chivu Stoica, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat, un dejun în onoarea primului ministru al Repu­blicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Takacs, membri ai Consi­liului de Stat, Mihai Mari­nescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, minis­trul industriei chimice, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexan­dru Albescu, adjunct al mi­nistrului comerţului exte­rior, Aurel Ardeleanu, am­basadorul României la New Delhi, și alte persoane ofi­ciale. Au participat, de aseme­ nea, Rajeshwar Dayal, se­cretar pentru probleme ex­terne în Ministerul Aface­rilor Externe, P. N. Haksari secretar al primului minis­tru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Republicii In­dia la București, S. Ramai­chandran, secretar adjunct in Ministerul Comerțului­, J. S. Mehta, secretar ad­junct în Ministerul Aface­rilor Externe, S. B­.Kram Shah, șeful Protocolului (Continuare în pag. 5-a) Banchet oferit de primul ministru al Republicii India Primul ministru al Repu­blicii India, Indira Gandhi, a oferit miercuri seara un banchet în saloanele Casei Centrale a­l Armatei în onoarea preşedintelui Con­siliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţu­lui exterior, Mihai Mari­­nescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, minis­trul Industriei chimice, Mi­hai Suder, ministrul eco­nomiei forestiere, Matei Ghigiu, ministrul construc­ţiilor pentru industria chi­mică şi rafinării, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, reprezentanţi ai con­ducerii unor ministere şi alte instituţii centrale, oa­meni de ştiinţă şi cultură, generali şi alte persoane oficiale. Au participat, de aseme­nea, Rajeshwar Dayal, se­cretar pentru probleme ex­terne în Ministerul Aface­rilor Externe, P. N. Hak­­sar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la București, S. Ramachan­­dran, secretar adjunct în Ministerul Comerţului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shalt, şeful Protocolului Ministe­rului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, şi alte persoane oficiale care însoţesc pe premierul indian în vizita în ţara noastră. Au participat, de aseme­nea, şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti. In timpul banchetului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, Indira Gandhi şi Ion Gheorghe Maurer au rostit toasturi. » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦<► Un nou succes al şcolii medicale româneşti Biostimulatorii în discuţia simpozionului internaţional de la Wroclaw Prof. dr. docent PETRE VANCEA membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România Tratamentul prin stimula­tori biogeni face parte din terapeutica nespecifică. A­­ceşti stimulatori nu acţionea­ză direct asupra factorilor nocivi ci ajută un organism slăbit să se apere prin mij­loacele proprii cele mai va­riate. Este vorba în primul rînd de infecţiile focale, care în cazul specialităţii noastre acţionează în sens negativ asupra ochiului sub forma u­­nui reflex, a unui proces patologic care se desfăşoară în organism luat ca tot, fă­ră o cauză bine determinată. De aceea, trebuie să ţinem seama de factorii constitu­ţionali, ereditari, alimentari, endocrini, nervoşi etc. me­­niţi de a acţiona asupra ca­uzelor directe ale unei anu­mite boli. Tratamentul prin stimula­tori nu reprezintă altceva decît un sector al terapeuti­cii generale și efectele aces­tui tratament se fac simțite nu numai asupra ochiului ci și asupra organismului în ge­neral mărindu-i rezistenta. Ajungem astfel la un con­cept foarte întins al stimu­latorilor biogeni, extrem de utili în cercetările viitoare. Şcoala românească de oftalmologie a considerat totdeauna terapia prin sti­mulatori ca o terapie ne­specifică, adjuvantă și de a­­ceea rezultatele cercetărilor întreprinse în țara noastră în acest domeniu sunt apreciate ca foarte serioase şi exprimă realmente starea exactă a cunoştinţelor privind terapia nespecifică. Nici pînă azi nu s-a elucidat mecanismul de acţionare al stimulatorilor biogeni şi modul în care a­­ceşti agenţi terapeutici pro­voacă o fază de şoc, de apărare şi de epuizare, sta­bilesc o serie de reacţii cli­nice etc. Cliniceşte vorbind, dintre aceste faze cele mai impor­tante sunt cele de contraşoc şi apărare nespecifice. Ul­tima dintre ele reprezintă suma tuturor reacţiilor, înso­­ţindu-se de producerea hor­monului somatotrop şi a mineral-corticoizilor flogis­tici de tipul deoxicortiastero­­lului. Aceste probleme au fost discutate cu o largă partici­pare internaţională, la sim­pozionul care a avut loc zi­lele acestea la Wroclaw, unde au participat persona­lităţi recunoscute pe plan mondial . Kpuscinski (Polo­nia), Kasparov (U.R.S.S.), Drault-Toufesco (Franţa), Straub (R. F. G.), Meitus (S.U.A.), Hambr Esin (Belgia), El Gil del Rio (Spania), Lorent (Cehoslovacia), Zivkov (Bul­garia) şi alţii. Simpozionul a fost organizat de Clinica of­­talmologică a Academiei de Ştiinţe, sub conducerea prof. W.J. Kpuscinski, unul din cei mai buni cunoscători (Continuare în pag. 4-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului FIDEL CASTRO BUZ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba prim ministru al Guvernului revoluţionar al Republicii Cuba Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a tovarăşului Ernesto Che Guevara, revoluţionar înflă­cărat care a adus o contribuţie de seamă la victoria re­voluţiei cubane şi a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza socialismului, libertăţii şi independenţei popoarelor. In numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compasiuni în legătură cu această grea pierdere. NICOLAE CEA­UȘES­CU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român m 2211 SEM- \ x! GHEORGHE TOMOZEI Adesea minimali­zăm si „maximali­­zăm" automatic, după date sumare, neîncer­­cind să ne probăm impresiile de la în­ceput, menajîndu-ne pînă la absurd orgo­liul. Nimic mai ome­nesc decît să accepţi că ai judecat pripit ori că datele de in­formare nu-ţi­­ apar­ţin... De cele mai mul­te ori actorii sînt vic­timele etichetărilor­­şablon. Il vezi pe nu mai ştiu care slujitor al Thaliei în ultimul an de conservator. Intr-un spectacol naiv şi trei decenii îl so­coteşti pe tînărul şi apoi din ce în ce mai puţin tînărul inter­pret prin prisma doar a acelei seri­i în care i-ai­ văzut. Un altul dobîndește un succes— poate de conjunctu­ră — și îi „ierți" apoi, pe parcursul unei în­tregi cariere media­ (Continuars in pag. 4-a) .

Next