Munca, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6185-6210)
1967-10-19 / nr. 6200
DEZBATEREA DOCUMENTELOR PLENAREI C. C. AL P. C. R. DIN 5-6 OCTOMBRIE 1967 Amplu program de măsuri pentru ridicarea întregii societăţi pe o treaptă superioară Documentele adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967 — proiectul de Directive cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României şi proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale— care urmează să fie prezentate spre aprobare Conferinţei Naţionale a P.C.R. din decembrie 1967, precum şi Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor sînt supuse, potrivit hotărîrii plenarei, unei largi dezbateri a oamenilor muncii. In scopul valorificării experienţei bogate a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, economiştilor, oamenilor de ştiinţă, activiştilor sindicatelor, cadrelor din aparatul de stat, ziarul nostru pune coloanele sale la dispoziţia tuturor acestora pentru a-și expune punctele de vedere și propunerile în legătură cu prevederile cuprinse în documentele supuse dezbaterii publice. Atribuţiile complexe ale centralei industriale ing. HERMANN HANS şeful serviciului de planifificare, uzina „Tractorul“Braşov Am studiat cu interes proiectul de Directive al C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale şi măsurile ce se preconizează a fi luate în legătură cu o serie de probleme importante. In cele ce urmează, mă voi referi la acelea care au tangentă cu pregătirea profesională și cu munca mea în cadrul uzinei în care activez. Dintr-un început aș vrea să subliniez că, organizarea centralelor industriale în locali-,tăţile în care îşi desfăşoară activitatea principalele lor întreprinderi va permite un contact continuu şi mai direct cu organele menite să sprijine şi să coordoneze anumite probleme legate de producţie. De asemenea, dacă — aşa cum se prevede — atribuţiile noilor centrale vor fi modificate faţă de cele ale actualelor direcţii generale, cointeresindu-le nu numai în transmiterea de sarcini, ci şi pentru o colaborare eficientă în vederea realizării acestora, eficienta noii forme de organizare va fi asigurată. Tocmai avînd în vedere un asemenea lucru, îmi permit să sugerez ca centrala industrială să preia pe lingă atribuţiunile prevăzute şi pe aceea de planificare a sarcinilor tuturor uzinelor componente, acestora devenindu-le, în mod special, numai planificarea operativă în cadrul planului anual şi trimestrial stabilit de centrală. Astfel va fi posibilă o mai bună coordonare a capacităţilor de producţie, a rezervelor materiale şi de forţe de muncă a uzinelor care compun centrala şi va cointeresa mai activ însăşi centrala în realizarea planului fixat uzinelor , va simplifica (Continuare în pag. 4-a) In viaţa socială, literatura reprezintă unul din cele mai nuanţate mijloace de transfer spiritual, de sintetizare subtilă şi expresivă a trăsăturilor multiple ale fiinţei umane din acel timp şi din acel loc. Ea este cea care înregistrează cu fidelitate pulsul frămîntărilor psihice şi intelectuale ale oamenilor, reflectînd în mare măsură capacităţile creatoare ale unui popor. Cartea beletristică, prin calitatea şi cantitatea ei, oferă şi un indiciu cu privire la evoluţia receptivităţii şi asimilării ■ei în viaţa socială, deci implicit cu privire la nivelul accesibilităţii marii culturi în pături cît mai largi. Cît se citeşte, ce se citeşte şi cum se citeşte sînt întrebările obligatorii ale oricărui bilanţ asupra ponderii cărţii în existenţa diurnă a fiecărui om. In funcţie de timpul pe care ei îl acordă lecturii se poate stabili cuantumul de interes pe care l-a cucerit literatura şi indirect stadiu! ei valoric O altă problemă priveşte instituţiile culturale şi de învăţă.,cum se citeşte*, le interesează în cea mai mare măsură, ele fiind responsabile Pornind de la aceste principii generale, am socotit necesară o anchetă, chiar dacă ea nu-şi asumă rolul exhaustivităţii, printre cele mai diverse categorii de cititori, o anchetă de sondaj care să ofere cîteva puncte de reper în judecarea strictă a ariei de răspîndire a literaturii în mase şi în măsurarea ecoului ei spiritual în conştiinţa oamenilor.O primă problemă, ridicată de cei cărora am adresat întrebările noastre, este aceea a problematicii literaturii noastre actuale, ea fiind determinanta principală a cantităţii şi calităţii lecturii. Astfel, Ludovic Laczo, vulcanizator la fabrica „Clujana", spune : „Indiferent de pasiunile şi preferinţele individuale, dincolo de deosebirile provocate de nivelul îndrumării şi educaţiei estetice a fiecăruia, un lucru este cert : ne leagă pe toţi un interes comun în ceea ce priveşte literatura — vrem cărţi care să ne reprezinte, deci cărţi de actualitate, care să ne emoţioneze prin DANA DUMITRIU (Continuare în pag. 2-a) mint, deoarece constată de buna popularizare a file în ceea ce priveşte lecturii serioase, profunde, modalitatea lecturii, adică orientate"cu competenţă. Acordăm suficientă atenţie drumului cărţii spre mintea şi inima cititorilor ? Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 6200 • joi 19 X 1967 • 6 pagini • 25 bani Condiţii favorabile pentru valorificarea eficientă a fondului locativ Creşterea populaţiei urbane de 1,7 ori în perioada 1948—1966, ca urmare a politicii de industrializare a ţării, a pus probleme deosebite în dezvoltarea oraşelor noastre şi în primul rînd in asigurarea spaţiului locativ. Pentru crearea unor condiţii de locuit corespunzătoare, se lingă normarea şi repartizarea spaţiului locativ existent, statul nostru a trecut la realizarea unui vast program de construcţii de locuinţe, în baza căruia s-au construit din fondurile alocate in perioada 1951—1966 circa 360 000 de apartamente, iar din fondurile populaţiei şi cu ajutorul creditelor acordate de stat alte 142 000 de locuinţe. Drept urmare a acestor măsuri, în prezent locuiesc în case noi, confortabile, realizate în ultimii 16 ani, circa o treime din cetăţenii oraşelor noastre. Noile construcţii de locuinţe au un grad de confort sporit, fiind dotate, în general, cu instalaţii interimare de apă, canalizare, baie, încălzire centrală sau gaze în sobe, spălătorii etc. Tot in vederea îmbunătăţirii gradului de confort a crescut pon-TEODOR NICULESCU directorul Direcţiei gospodărie comunală din Comitetul de Stat al Planificării derea apartamentelor cu mai multe camere fată de cele cu o cameră, astfel că în anul trecut apartamentele cu trei camere reprezentau 26,1 la sută din total, fată de 16,4 la sută în 1956, iar apartamentele de o cameră au scăzut de la 21,2 la sută cit erau in 1956 la 12,8 la sută în 1966. Cu toate acestea, fondul locativ nu s-a dezvoltat într-un ritm mai accentuat. Aceasta s-a datorat schimbării destinaţiei unor locuinţe, a volumului demolărilor, a neexecutării în mod ritmic a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, ceea ce a dus la degradarea fondului locativ existent. Prin sistarea creditelor din partea statului şi producerea, în cantităţi reduse, a unor materiale de construcţii solicitate la fondul pieţei, s-a frînat construcţia de locuinţe din resursele financiare ale populaţiei. Sectorul de gospodărie locativă este nerentabil, funcţionînd cu dotaţii de la buget, consumînd astfel importante fonduri de la alte sectoare ale economiei naţionale. Lipsa de rentabilitate a acestui sector se datoreşte situaţiei că chiriile încasate nu acoperă decât 35—40 la sută din volumul cheltuielilor actuale, care, aşa cum am arătat, nu reuşesc să asigure o întreţinere corespunzătoare a fondului locativ. Spre exemplu, întreprinderea de administraţie locativă a raionului „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a cheltuit în anul trecut 63 367 000 lei pentru întreţinerea fondului de locuinţe şi a avut ca venituri din chirii numai 18 914 000 lei. In acest fel, întreprinderea şi-a putut acoperi sumele cheltuite doar în proporţie de 29 la sută. Menţinerea actualului sistem de chirii ar face, așa cum se arată în hotărîre ca în 1970 pierderile să se ridice la aproape 700 milioane lei (Continuare în pag. 4-a) Pag. 3-a ;l bBUGETUL De TIMP !al femeii In pag. 6-a :gr,,Venus 4“ | ga atins lin I suprafaţa planetei I V e n u s| Zile însorite de toamnă in frumoasa staţiune de odihnă Borsec Foto : S. EMIL Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Chile în Republica Socialistă România, Miguel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanța Crăciun, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei, la București, între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și primul ministru al Republicii, India a avut loc o convorbire cordială. Dejun oferit in onoarea primului ministru al Republicii India Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat, un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de aseme nea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksari secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Republicii India la București, S. Ramaichandran, secretar adjunct in Ministerul Comerțului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. B.Kram Shah, șeful Protocolului (Continuare în pag. 5-a) Banchet oferit de primul ministru al Republicii India Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, a oferit miercuri seara un banchet în saloanele Casei Centrale al Armatei în onoarea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul Industriei chimice, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi alte instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la București, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerţului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shalt, şeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, şi alte persoane oficiale care însoţesc pe premierul indian în vizita în ţara noastră. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. In timpul banchetului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, Indira Gandhi şi Ion Gheorghe Maurer au rostit toasturi. » ♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦<► Un nou succes al şcolii medicale româneşti Biostimulatorii în discuţia simpozionului internaţional de la Wroclaw Prof. dr. docent PETRE VANCEA membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România Tratamentul prin stimulatori biogeni face parte din terapeutica nespecifică. Aceşti stimulatori nu acţionează direct asupra factorilor nocivi ci ajută un organism slăbit să se apere prin mijloacele proprii cele mai variate. Este vorba în primul rînd de infecţiile focale, care în cazul specialităţii noastre acţionează în sens negativ asupra ochiului sub forma unui reflex, a unui proces patologic care se desfăşoară în organism luat ca tot, fără o cauză bine determinată. De aceea, trebuie să ţinem seama de factorii constituţionali, ereditari, alimentari, endocrini, nervoşi etc. meniţi de a acţiona asupra cauzelor directe ale unei anumite boli. Tratamentul prin stimulatori nu reprezintă altceva decît un sector al terapeuticii generale și efectele acestui tratament se fac simțite nu numai asupra ochiului ci și asupra organismului în general mărindu-i rezistenta. Ajungem astfel la un concept foarte întins al stimulatorilor biogeni, extrem de utili în cercetările viitoare. Şcoala românească de oftalmologie a considerat totdeauna terapia prin stimulatori ca o terapie nespecifică, adjuvantă și de aceea rezultatele cercetărilor întreprinse în țara noastră în acest domeniu sunt apreciate ca foarte serioase şi exprimă realmente starea exactă a cunoştinţelor privind terapia nespecifică. Nici pînă azi nu s-a elucidat mecanismul de acţionare al stimulatorilor biogeni şi modul în care aceşti agenţi terapeutici provoacă o fază de şoc, de apărare şi de epuizare, stabilesc o serie de reacţii clinice etc. Cliniceşte vorbind, dintre aceste faze cele mai importante sunt cele de contraşoc şi apărare nespecifice. Ultima dintre ele reprezintă suma tuturor reacţiilor, însoţindu-se de producerea hormonului somatotrop şi a mineral-corticoizilor flogistici de tipul deoxicortiasterolului. Aceste probleme au fost discutate cu o largă participare internaţională, la simpozionul care a avut loc zilele acestea la Wroclaw, unde au participat personalităţi recunoscute pe plan mondial . Kpuscinski (Polonia), Kasparov (U.R.S.S.), Drault-Toufesco (Franţa), Straub (R. F. G.), Meitus (S.U.A.), Hambr Esin (Belgia), El Gil del Rio (Spania), Lorent (Cehoslovacia), Zivkov (Bulgaria) şi alţii. Simpozionul a fost organizat de Clinica oftalmologică a Academiei de Ştiinţe, sub conducerea prof. W.J. Kpuscinski, unul din cei mai buni cunoscători (Continuare în pag. 4-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului FIDEL CASTRO BUZ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba prim ministru al Guvernului revoluţionar al Republicii Cuba Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a tovarăşului Ernesto Che Guevara, revoluţionar înflăcărat care a adus o contribuţie de seamă la victoria revoluţiei cubane şi a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza socialismului, libertăţii şi independenţei popoarelor. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compasiuni în legătură cu această grea pierdere. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român m 2211 SEM- \ x! GHEORGHE TOMOZEI Adesea minimalizăm si „maximalizăm" automatic, după date sumare, neîncercind să ne probăm impresiile de la început, menajîndu-ne pînă la absurd orgoliul. Nimic mai omenesc decît să accepţi că ai judecat pripit ori că datele de informare nu-ţi aparţin... De cele mai multe ori actorii sînt victimele etichetărilorşablon. Il vezi pe nu mai ştiu care slujitor al Thaliei în ultimul an de conservator. Intr-un spectacol naiv şi trei decenii îl socoteşti pe tînărul şi apoi din ce în ce mai puţin tînărul interpret prin prisma doar a acelei serii în care i-ai văzut. Un altul dobîndește un succes— poate de conjunctură — și îi „ierți" apoi, pe parcursul unei întregi cariere media (Continuars in pag. 4-a) .