Munca, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6211-6236)
1967-11-22 / nr. 6229
r Anul XXIII nr. 6229 miercuri 22 XI 1967 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA PRODUCTIVITATEA plăteşte tribut ineficientei folosiri a utilajului Q Cînd maşinilor de încărcat le este rezervat rolul de „spectatoare" @ Practica dezmembrării utilajelor interzisă şi... încurajată de conducerea întreprinderii 6 In lipsa pieselor de schimb — improvizaţii păgubitoare . Treptele ierarhice ale soluţiei „salvatoare" O bună parte din acest an, minerii de la E.M Ghelar s-au putut mîndri cu realizări frumoase în producţie. Nu de mult ei ajunseseră să realizeze o depăşire a sarcinilor de plan cu peste 5 500 tone minereu de fier brut Pe parcurs au pierdut însă acest plus şi la încheierea lunii octombrie ei au ajuns să aibă... un minus de 439 tone. De la început trebuie subliniat că această situaţie nu reflectă, nici pe departe, posibilităţile colectivului de la Ghelar. In schimb, ea arată că în acţiunea de organizare superioară a producţiei şi a muncii au intervenit unele deficienţe care scad potenţialul productiv al minerilor. Exploatarea minieră Ghelar, care face parte din întreprinderea minieră Hunedoara, are în dotare 26 maşini de încărcat destinate înaintărilor în galerii sau în abataje. In esenţă, utilizarea lor înseamnă sporirea producţiei de minereu şi uşurarea eforturilor fizice depuse de mineri. O retrospectivă a graficelor lunare de folosire a acestor maşini ne arată că — deşi, fizic, ele există — practic, sunt... aproape absente din producţie. La planul de încărcare mecanică a minereului de fier în abataje găsim însemnate nerealizări, care pe primele 7 luni ale anului totalizează un minus de aproape 2 000 tone. In luna septembrie, acestei cifre i s-au mai adăugat circa 1500 tone. Explicaţia pe care ne-o dă tovarăşul inginer ŞTEFAN CRISTEA — şeful serviciului tehnic — ne demonstrează că, în unele perioade, nici cel puţin jumătate din numărul maşinilor nu îşi împlinesc menirea. ..în trimestrul III, de pildă — ne spune dînsul — din totalul maşinilor au funcţionat numai 12 (11 la înaintări în galerii şi una la înaintări în abataje) ; 3 maşini de încărcat au stat în reparaţii curente, iar 11 în rezervă şi în disponibilitate...“. Aceste „disponibilităţi* se găsesc îndeosebi la mina centrală. Dacă fiecare din aceste maşini ar funcţiona, ar încărca mecanic circa 3 000 mc minereu lunar. In principal, utilizarea neraţională a dotaţiei tehnice are la bază neaprovizionarea la timp şi în cantităţi necesare cu piese de schimb, reparaţiile de mîntuială ce se fac acestor maşini, cît şi lipsa de cadre calificate. Iată în acest sens un exemplu edificator dat de tovarăşul IOAN ALIC , preşedintele comitetului sindicatului : „Pe la începutul lunii iunie a.c., conducerea I.M. Hunedoara i-a „fericit" pe minerii din Ghelar cu o maşină de încărcat „BIMCO" tocmai cu scopul de a spori randamentul la înaintări, în abataje cu profil mare. Pentru Introducerea maşinii la frontul de lucru (pe orizontul VII, la mina centrală) s-au cheltuit mulţi bani şi eforturi (maşina a fost demontată în subansamble, pentru a putea fi coborîtă în mină) ; ea a fost prevăzută şi în plan cu încărcarea a 3 500 tone minereu lunar". Dar, pînâ în prezent, mașinacare, după spusele tov. ing. IOAN HUMA —se-SABIN IONESCU corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Hunedoara (Continuare în pag. 2-a) NEÎNDUPLECATA SCADENTA A IERNII Noiembrie sună zurgălăii iernii. Şi-or fi pregătit toţi gospodarii săniile, aşa cum cere înţelepciunea străbună, de din vară, pentru a se mişca în voie pe pîrtiile anotimpului alb ? Frigul nu ocoleşte pe nimeni şi dacă nu te pregăteşti să-i ţii pavăză, zilele iernii aduc necazuri. O ştie orice bun gospodar din întreprinderi, căci între productivitate şi ambianţa locului de muncă se află o strînsă relaţie. Ion Tufă, directorul întreprinderilor pentru industria bumbacului, ne înfăţişează un plan de măsuri întru întîmpinarea iernii alcătuit din numeroase obiective în dreptul cărora stă scris , realizat. „Experienţa anilor trecuţi — ne spune tovarăşul Tufă — ne-a arătat că cea mai mică neglijenţă în pregătirile de iarnă poate să ne coste foarte scump , atît în ce priveşte sănătatea, oamenilor cit şi îndeplinirea planului de producţie, încă din lunile septembrie şi octombrie a fost reparat cazanul de la încălzirea centrală, au fost revizuite şi completate instalaţiile de încălzire. Perdelele de aer cald vor funcţiona în perfecte condiţiuni. Cu alte cuvinte, iarna nu va fi un musafir nepoftit în întreprinderea noastră. Şi-n întreprinderile de construcţii din oraşul Bucureşti au fost întocmite pentru sezonul de iarnă planuri de măsuri migălos documentate, chibzuite gospodăreşte. Au fost realizate, în timp util, drumurile de acces pe şantiere, obiectiv vital pentru munca constructorilor. Realizarea merită cu atît mai mult a fi scoasă în evidenţă, dacă ţinem seama că în anul trecut lipsa drumurilor de acces a constituit o piedică în realizarea sarcinilor de plan, în Drumul Taberei, I.C.M. 3 a dat în folosinţă un vestiar pentru 500 de muncitori, cu încălzire centrală, spălătoare etc. întreprinderile I.M.I. şi D.P.B., care lucrează la construcţia de drumuri şi poduri, au dotat formaţiile de lucru cu cabine metalice şi vagoane pe pneuri. Dar, planurile prevăzînd obiective minuţios alcătuite şi termene precise nu ţin cîtuşi de puţin de cald, după două luni de la întocmirea lor, unele măsuri propuse se mai găsesc în stare de „studiu“. In multe blocuri cu termen de predare în acest an, unde lucrările de structură au ajuns la ultimul nivel, nu a fost asigurată toată tîmplăria, care, de fapt, trebuia montată o dată cu panourile mari. Asemenea situaţii se întîlnesc de şantierul 3 al I.C.M. 4 la blocurile din B-dul Ion Şulea şi altele, unde nu au fost montate încă geamurile. Lipsa acestora va provoca inevitabil curent, va duce mai mult ca sigur la îmbolnăvirea oamenilor. Desigur, cauza reală va fi ignorată, iar îmbolnăvirile vor fi date pe seama... iernii. Este doar sezonul răcelilor ! La grupurile sociale din Balta Albă, geamurile sunt încă sparte, băile murdare și descompletate, iar apa caldă... lipsă la apelul robinetelor. Cu toate că termenele de execuţie a unor lucrări capitale în grupurile sociale au trecut demult, ele se află în fază de început. Astfel, la grupul social Niţu Vasile, la blocurile 17 şi 18, abia se zugrăveşte. Şi aceasta, numai după ce un colectiv al Consiliului sindicatelor din construcţii a atras atenţia Direcţiei Generale de Construcţii-Montaj. In aceste grupuri instalaţiile sunt defecte, lipsesc robinetele la lavoare, iar instalaţia electrică este necorespunzătoare. In multe grupuri sociale, mobilierul se reduce numai la paturi. Lipsesc mese, scaune, perdele, cuiere. Intr-un cuvînt domnește un auster aer de provizorat, cu toate că unii constructori locuiesc aici ani de-a rîndul. ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3-a) „Satisfacerea optimă a dorinţelor de petrecere folositoare a timpului nostru liber — afirma strungarul Alexandru Marchiş, de la întreprinderea „Unio“-Satu Mare — depinde în primul rînd, de cadrul cultural artistic şi distractiv pe care îl oferă oraşul“. Pornind de la această afirmaţie am întreprins o anchetă, pe bază de fişă, în rîndul a 100 de tineri de la întreprinderile „Unio" şi „1 Septembrie", întreprinderea textilă „Ardeleana“, fabrica „Mondiala", Grupul şcolar sanitar şi unele licee serale. Cum apreciaţi cadrul cultural artistic al oraşului ? Răspunsurile converg, cu cîteva excepţii, către un calificativ nesatisfăcător. Acest calificativ este motivat. La o populaţie de peste 70 000 de locuitori, în Satu Mare sînt numai 2 cinematografe, filmele programîndu-se nejudicios. Acelaşi film rulează, uneori, în aceeaşi săptămînă, atît la cinema „Popular“, cît şi la cinema „Victoria“. Sala teatrului e in reparaţie de mai bine de un an. Şi în aceste condiţii oraşul nu are un program permanent de spectacole, turneele îl ocolesc. Casa raională de cultură e doar o firmă... Singurele instituţii care invită la un program diferenţiat rămîn : Filarmonica, Şcoala populară de artă, Universitatea populară şi clubul fabricii „Mondiala“. Unde mergeţi mai des ? (La teatru, club, filarmonică, cinematograf, bibliotecă etc.). Cinematograful constituie o atracţie statornică pertru tineri, fiind consemnat în toate fişele ca primă preferinţă. Ei urmează biblioteca, teatrul, filarmonica, clubul, Universitatea populară. MANIFESTĂRILE cele mai frecventate sunt spectacolele artistice, reuniunile dansante, conferinţele. Se apreciază o seamă de acţiuni care prin conţinutul lor contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale. Ioan Pitiş, de la întreprinderea textilă „Ardeleana" cita, în acest sens, prezentarea cărţilor tehnice, „care îl ajută în orientarea lecturii din domeniul lăcătuşeriei" ; Emeric Révész, maistru la întreprin- derea „Unio“, menţiona con- ferinţele ţinute la lectoratul tehnic, în vreme ce Ion C„ I emailator la întreprinderea I „1 Septembrie“, se referea la concursurile „Cine ştie meserie, cîştigă“. Aici au fost incluse de către tehnicianul Mircea Lupan şi jurnalele de actualităţi „care popu-j larizează experienţa altor • întreprinderi, unele metode noi de lucru". Ce muzică preferaţi? I Nu e greu de bănuit că muzica uşoară se bucură de I o entuziastă şi totală ade- j ziune. Apoi muzica populară. I O parte dintre tinerii an- ■ chetaţi de noi preferă şi J muzica simfonică, dar foar-1 te puţini (mai ales dacă ţinem seama că la Satu Mare | fiinţează o filarmonică). Al- ţii scriu : „ne-ar place şi muzica de operetă şi operă, I dar prea rar avem posibili-1 OCTAVIAN NICA (Continuare în pag. 3-a) | SATU MARE: DAAde propuneri pentru] extinderea activității] CULTURAL-DISTRACTIVE. Uzina mecanică Poiana-Cîmpina. Vă prezentăm hala de montaj motoare. Foto : A. ŞTEFAN ! 5 In ramura transporturilor auto, in larga sferă economică din care am cules faptele izolate cuprinse în însemnările de fată, există un numeros personal alcătuit conștiincios. Nu, din spicuirii, acestea nu trebuie trase concluzii pripite, generalizatoare. Marea majoritate a șoferilor, a taxatorilor, a per- ÎS zonalului de mişcare fi înfrj treţinere a parcurilor auto este constituită din oameni a 51 căror probitate profesională ife nu poate fi pusă la îndoială. fi Tocmai de aceea, avînd con- 5j vingerea că toţi aceşti lucrăff tor oneşti dezaprobă intru- S sii, elementele indezirabile , fără aderenţă la nucleul să* nătos, supunem opiniei publice aspectele reprobabile. #i Mita la angajarea în servi* ciu, această convenţie între indivizi descompuşi moral, a 38 mai constituit ţinta cîtorva 1jj articole demascatoare, publi- 5 cate de ziarul nostru. Ultima 5 oară, ne-am ocupat de mnita ia pe care o dau unii lucrători ti din alimentaţia publică. De data asta, o surprindem în fi unele compartimente ale transportului auto. Şi aici, are acelaşi mobil : venitul ilicit , şi aceleaşi consecinţe grave pentru societate , delapidareafi Circulă într-o arie resifrinsă, ca un mercurial sniff generis. Tariful variază in raport de potenţialul vehicolului fia şoferi), de lungiţimea traseului (la taxatori). Relaţia mită se realizează, de regulă, fără martori. De aici, convingerea infractorilor că ffi nu vor fi descoperiţi. Şi şI totuşi, oricît de prudenţi ar fi delictualii contractanţi, o dată şi-odată tot sînt prinşi. Nu demult, justiţia le-a dovedit această culpă conducătorilor autobazei D.R.T.A. — Găieşti, Ştefan Şerbănescu, gescu şi Gheorghe Cărămizaru. Cu 1 500 de lei „vindeau" un post de taxator, iar cel de şofer cu 2 500 de lei. Zilele acestea au ieşit la iveală şi relaţiile lui Ion Păunescu, şeful serviciului personal de la autobaza Tg- Jiu, care nu concepea angajarea unui taxator fără 1 000 de lei mită. Alte cazuri sunt în cercetarea organelor judiciare. Rezultatele unui foarte recent sondaj, întreprins pe cîteva şosele naţionale, ex. 7 - X -I -X---------Ai _____________ ______ asemenea îndeletniciri şi, mai cu seamă, sursa banilor prin care îşi „cumpără“ posturile. In decurs de 5 zile (cam o oră dimineaţa şi o oră seara), au fost controlate autobuze şi camioane aparţinînd direcţiilor de transport auto din 5 regiuni. Iată bilanţul: 748 de călători frauduloşi, 112 000 kg. marfă transportată clandestin, un prejudiciu în dauna avutului obştesc estimat la 105 971 lei. Aceste date oferă imaginea (Ri‘'£raîft‘p0iî~ dmi? n’vaftC'ijV sustrag aproximaţii) 100 000 de lei. Banii aceştia intră in buzunarele unor taxatori şi ffi şoferi pe diferite căi : a) se jg încasează banii de la paşaperi, dar nu se dau bilete ; fi b) se revînd bilete folosite ; |Sj) se percepe taxa pentru intreaga călătorie, dar se eli- || berează bilet pe o distantă p mai scurtă. Fără îndoială, la frustrarea fi colectivităţii asistă pasiv și 8 unii călători. Desigur, gin !#! dese cam aşa : „Eh, cîţiva fi lei acolo !" Furtul rămîne jjjj furt, indiferent de cuantumul al mobilului său. Dar în cazul taxatorului necinstit, nici pe fii departe nu avem de-a face fii cu „cîţiva lei“. Intr-un au- 8tobuz D.R.T.A. se perindă zilnic cîteva sute de călători. iff Dacă numai un sfert dintre ei îl încurajează, prin incon- petienţă, necinstitul funcţionar fi ajunge la venituri ilicite ce fi depăşesc de cîteva ori sala- ff riul jurnalistului, al ingine- jjjj rului, al omului care mun- 5 ceşte onest. p Şoferul necinstit aflat la fii volanul camionului D.R.T.A. 8] nu recurge la multe şiretlicuri. Fură pe faţă■ Foarte !|| adesea nu-şi mai falsifică p nici foaia de parcurs sau ti-fi GHEORGHE IFNAMON (Continuare în pag. 2-a) ff SONDAJ IN ETICA TAXATORULUI ) • Din nou despre mită la angajări • Indivizi care dau societăţii puţin şi iau... cît pot. • O breşă în onestitatea profesională, care prejudiciază statul cu 100 000 de lei pe zi . Cu oameni indiferenți nu se realizează opinia publică. In clişeul nostru vă prezentăm noua policlinică a oraşului Iaşi. Foto : ST. ALBESCU Sosirea in Capitală a tovarăşului Luis Corvalan, secretar general al C.C. al P.C. din Chile La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., marţi seara a sosit în Capitală tovarăşul Luis Corvalan, secretar general al C.C. al P.C. din Chile, împreună cu soţia, care va face o vizită în Republica Socialistă România. La aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, Ion Stoian şi Vasile Vlad, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) TELEGRAMA Excelenţei sale Domnul CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Liban, adresez Excelenţei Voastre felicitări călduroase, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, poporului libanez prieten pace şi bunăstare. Sunt încredinţat că relaţiile de colaborare şi prietenie dintre Liban şi Republica Socialistă România se vor dezvolta continuu, în folosul ambelor popoare şi al cauzei păcii în lume. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Litoralul se pregăteşte pentru viitorul sezon îşi va mări capacitatea de găzduire cu încă 2 400 de locuri. Primele trei hoteluri sunt în curs de realizare. Alte hoteluri noi se află în construcţie şi în cea mai tînără staţiune a litoralului, Mangalia Nord, unde anul viitor vor fi date în folosinţă 3 700 de locuri în vile, căsuţe din prefabricate şi campinguri. De pe acum se pregătesc condiţiile pentru viitorul sezon în toate staţiunile: se execută lucrări de reparaţii, renovări la un mare număr de hoteluri, vile, cantine şi restaurante, modernizarea instalaţiilor sanitare etc. La Eforie Sud sunt continuate lucrările de consolidare a malului şi extindere a plajei. (Agerpres) Şi în viitorul sezon, cunoscuta staţiune de pe litoralul nostru, Mamaia. Al cîtelea veţi fi dumneavoastră ? După cum am fost informaţi, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni au fost efectuate pînâ la 15 noiembrie operaţiunile necesare constituirii avansurilor legale la peste 33 700 de cereri pentru construirea de locuințe proprietate personală. Sumele depuse în acest scop se ridică la circa 917 milioane lei. După cum se știe, depunerile pe libretul de economii pentru construcția de locuințe, instrument de economisire utilizat de un număr mereu sporit de cetateni, dau posibilitate participării la trageri la sorfi trimestriale cu cîştiguri în bani. (Agerpres) Competenţa echipelor în raport cu specializar eu cronologia acestei tendinţe, ci sublinierea reuşitei obţinute la Braşov, împlinirea intenţiilor şi încercărilor amintite. Un articol al tovarăşului Mihai Roşioru, preşedintele Consiliului local Braşov al U.G.S.R., găzduit în coloanele ziarului „Munca" în cadrul unor vii dezbateri de opinii pe marginea modalităţilor de exercitare a controlului obştesc, ne anunţa la sfîrşitul primăverii formarea primelor emerciale investigate şi debutul promiţător al activităţii lor. Experimentul în unităţile de vînzare cu amănuntul a cărnii n-a avut o desfăşurare lină, ferită de poticneli, inerente parcurgerii unor căi neexplorate. Succesul a surîs doar primului control specializat, făcut prin unităţile de vînzare a cărnii în prezenţa activiştilor Consiliului local. Ulterior, justificînd unele temeri, componenţii acestor echipe, lucrători ai întreprinderii regionale de industrializare a cărnii, nu au făcut dovada obiectivităţii necesare la controlul tranşării, închizînd ochii la unele incorectitudini ale măcelarilor, vechi cunoştinţe cu cei de la abator. Experienţa părea să fie compromisă în acest profil comercial, cu lipsuri cronice în deservirea braşovenilor, ţinînd de conduita personalului unităţilor de vînzare a cărnii. Echipele de control obştesc, alcătuite din profani în tehnica tranşării, nu puteau sesiza sub- VICTOR BOTEZ (Continuare în pag. 3-a) S-ar putea ca Deva sau Galaţii — oraşe în care s-au născut încă din anii trecuţi intenţii şi meritorii începuturi de aplicare susţinute la timpul cuvenit în coloanele ziarului nostru — să revendice primatul ideii de specializare a echipelor de control obștesc pe profile de deservire comercială sau medico-sanitară. La ora actuală, ni se pare însă mai importantă