Munca, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6211-6236)

1967-11-22 / nr. 6229

r Anul XXIII nr. 6229 miercuri 22 XI 1967 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA PRODUCTIVITATEA plăteşte tribut ineficientei folosiri a utilajului Q Cînd maşinilor de încărcat le este rezervat rolul de „spectatoare" @ Practica dezmembrării utilaje­lor interzisă şi... încurajată de conducerea între­prinderii 6 In lipsa pieselor de schimb — improvi­zaţii păgubitoare . Treptele ierarhice ale soluţiei „salvatoare" O bună parte din acest an, minerii de la E.M Ghelar s-au putut mîndri cu realizări frumoase în producţie. Nu de mult ei ajunseseră să realizeze o depăşire a sarcinilor de plan cu peste 5 500 tone minereu de fier brut Pe parcurs au pierdut însă acest plus şi la încheierea lunii octombrie ei au a­­juns să aibă... un minus de 439 tone. De la început trebuie subliniat că această situa­ţie nu reflectă, nici pe departe, posibilităţile co­lectivului de la Ghelar. In schimb, ea arată că în ac­ţiunea de organizare su­perioară a producţiei şi a muncii au intervenit une­le deficienţe care scad potenţialul productiv al minerilor. Exploatarea minieră Ghelar, care face parte din întreprinderea minie­ră Hunedoara, are în do­tare 26 maşini de încăr­cat destinate înaintărilor în galerii sau în abataje. In esenţă, utilizarea lor înseamnă sporirea produc­ţiei de minereu şi uşura­rea eforturilor fizice de­puse de mineri. O retros­pectivă a graficelor lunare de folosire a acestor ma­şini ne arată că — deşi, fizic, ele există — practic, sunt... aproape absente din producţie. La planul de încărcare mecanică a mi­nereului de fier în aba­taje găsim însemnate ne­­realizări, care pe primele 7 luni ale anului totalizea­ză un minus de aproape 2 000 tone. In luna sep­tembrie, acestei cifre i s-au mai adăugat circa 1500 tone. Explicaţia pe care ne-o dă tovarăşul in­giner ŞTEFAN CRISTEA — şeful serviciului tehnic — ne demonstrează că, în unele perioade, nici cel puţin jumătate din numă­rul maşinilor nu îşi îm­plinesc menirea. ..în tri­mestrul III, de pildă — ne spune dînsul — din totalul maşinilor au func­ţionat numai 12 (11 la înaintări în galerii şi una la înaintări în abataje) ; 3 maşini de încărcat au stat în reparaţii curente, iar 11 în rezervă şi în dis­ponibilitate...“. Aceste „disponibilităţi* se găsesc îndeosebi la mina centrală. Dacă fieca­re din aceste maşini ar funcţiona, ar încărca me­canic circa 3 000 mc mi­nereu lunar. In principal, utilizarea neraţională a dotaţiei tehnice are la bază neaprovizionarea la timp şi în cantităţi nece­sare cu piese de schimb, reparaţiile de mîntuială ce se fac acestor maşini, cît şi lipsa de cadre califica­te. Iată în acest sens un exemplu edificator dat de tovarăşul IOAN ALIC , preşedintele comitetului sindicatului : „Pe la înce­putul lunii iunie a.c., con­ducerea I.M. Hunedoara i-a „fericit" pe minerii din Ghelar cu o maşină de în­cărcat „BIMCO" tocmai cu scopul de a spori ran­damentul la înaintări, în abataje cu profil mare. Pentru Introducerea ma­şinii la frontul de lucru (pe orizontul VII, la mina centrală) s-au cheltuit mulţi bani şi eforturi (ma­şina a fost demontată în subansamble, pentru a pu­tea fi coborîtă în mină) ; ea a fost prevăzută şi în plan cu încărcarea a 3 500 tone minereu lunar". Dar, pînâ în prezent, mași­na­­care, după spusele tov. ing. IOAN HUMA —­se-SABIN IONESCU corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Hunedoara (Continuare în pag. 2-a) NEÎNDUPLECATA SCADENTA A IERNII Noiembrie sună zurgălăii iernii. Şi-or fi pregătit toţi gospodarii săniile, aşa cum cere înţelepciunea străbună, de din vară, pentru a se miş­ca în voie pe pîrtiile ano­timpului alb ? Frigul nu o­­coleşte pe nimeni şi dacă nu te pregăteşti să-i ţii pavăză, zilele iernii aduc necazuri. O ştie orice bun gospodar din întreprinderi, căci între productivitate şi ambianţa locului de muncă se află o strînsă relaţie. Ion Tufă, directorul între­prinderilor pentru industria bumbacului, ne înfăţişează un plan de măsuri întru în­­tîmpinarea iernii alcătuit din numeroase obiective în dreptul cărora stă scris , realizat. „Experienţa anilor trecuţi — ne spune tovară­şul Tufă — ne-a arătat că cea mai mică neglijenţă în pregătirile de iarnă poate să ne coste foarte scump , atît în ce priveşte sănătatea, oa­menilor cit şi îndeplinirea planului de producţie, încă din lunile septembrie şi oc­tombrie a fost reparat caza­nul de la încălzirea centra­lă, au fost revizuite şi com­pletate instalaţiile de încăl­zire. Perdelele de aer cald vor funcţiona în perfecte condiţiuni. Cu alte cuvinte, iarna nu va fi un musafir nepoftit în întreprinderea noastră. Şi-n întreprinderile de construcţii din oraşul Bucu­reşti au fost întocmite pen­tru sezonul de iarnă planuri de măsuri migălos documen­tate, chibzuite gospodăreşte. Au fost realizate, în timp util, drumurile de acces pe şantiere, obiectiv vital pen­tru munca constructorilor. Realizarea merită cu atît mai mult a fi scoasă în evi­denţă, dacă ţinem seama că în anul trecut lipsa drumu­rilor de acces a constituit o piedică în realizarea sar­cinilor de plan, în Drumul Taberei, I.C.M. 3 a dat în fo­losinţă un vestiar pentru 500 de muncitori, cu încălzire centrală, spălătoare etc. în­treprinderile I.M.I. şi D.P.B., care lucrează la construcţia de drumuri şi poduri, au do­tat formaţiile de lucru cu ca­bine metalice şi vagoane pe pneuri. Dar, planurile prevăzînd obiective minuţios alcătuite şi termene precise nu ţin cîtuşi de puţin de cald, după două luni de la întocmirea lor, unele măsuri propuse se mai găsesc în stare de „stu­diu“. In multe blocuri cu ter­men de predare în acest an, unde lucrările de structură au ajuns la ultimul nivel, nu a fost asigurată toată tîmplăria, care, de fapt, tre­buia montată o dată cu pa­nourile mari. Asemenea si­tuaţii se întîlnesc de şantie­rul 3 al I.C.M. 4 la blocurile din B-dul Ion Şulea şi alte­le, unde nu au fost montate încă geamurile. Lipsa aces­tora va provoca inevitabil curent, va duce mai mult ca sigur la îmbolnăvirea oame­nilor. Desigur, cauza reală va fi ignorată, iar îmbolnă­virile vor fi date pe seama... iernii. Este doar sezonul ră­celilor ! La grupurile sociale din Balta Albă, geamurile sunt încă sparte, băile murdare și descompletate, iar apa caldă... lipsă la apelul robi­netelor. Cu toate că terme­nele de execuţie a unor lu­crări capitale în grupurile sociale au trecut demult, ele se află în fază de în­ceput. Astfel, la grupul so­cial Niţu Vasile, la blocurile 17 şi 18, abia se zugrăveşte. Şi aceasta, numai după ce un colectiv al Consiliului sindi­catelor din construcţii a atras atenţia Direcţiei Gene­rale de Construcţii-Montaj. In aceste grupuri instalaţii­le sunt defecte, lipsesc robi­netele la lavoare, iar in­stalaţia electrică este neco­respunzătoare. In multe grupuri sociale, mobilierul se reduce numai la paturi. Lipsesc mese, scaune, perdele, cuiere. In­tr-un cuvînt domnește un auster aer de provizorat, cu toate că unii constructori lo­cuiesc aici ani de-a rîndul. ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3-a) „Satisfacerea optimă a do­rinţelor de petrecere folosi­toare a timpului nostru liber — afirma strungarul Ale­xandru Marchiş, de la între­prinderea „Unio“-Satu Mare — depinde în primul rînd, de cadrul cultural artistic şi distractiv pe care îl oferă oraşul“. Pornind de la acea­stă afirmaţie am întreprins o anchetă, pe bază de fişă, în rîndul a 100 de tineri de la întreprinderile „Unio" şi „1 Septembrie", întreprinde­rea textilă „Ardeleana“, fa­brica „Mondiala", Grupul şcolar sanitar şi unele licee serale. Cum apreciaţi ca­drul cultural artistic al oraşului ? Răspunsurile converg, cu cîteva excepţii, către un ca­lificativ nesatisfăcător. A­­cest calificativ este motivat. La o populaţie de peste 70 000 de locuitori, în Satu Mare sînt numai 2 cinema­tografe, filmele programîn­­du-se nejudicios. Acelaşi film rulează, uneori, în a­­ceeaşi săptămînă, atît la ci­nema „Popular“, cît şi la ci­nema „Victoria“. Sala tea­trului e in reparaţie de mai bine de un an. Şi în aceste condiţii oraşul nu are un program permanent de spec­tacole, turneele îl ocolesc. Casa raională de cultură e doar o firmă... Singurele in­stituţii care invită la un pro­gram diferenţiat rămîn : Fi­larmonica, Şcoala populară de artă, Universitatea popu­lară şi clubul fabricii „Mon­diala“. Unde mergeţi mai des ? (La teatru, club, filarmo­nică, cinematograf, bibliote­că etc.). Cinematograful constituie o atracţie statornică per­tru tineri, fiind consemnat în toate fişele ca primă prefe­rinţă. Ei urmează biblioteca, teatrul, filarmonica, clubul, Universitatea populară. MA­NIFESTĂRILE cele mai frecventate sunt spectacolele artistice, reuniunile dansan­te, conferinţele. Se aprecia­ză o seamă de acţiuni care prin conţinutul lor contri­buie la îmbogăţirea cunoştin­ţelor profesionale. Ioan Pi­tiş, de la întreprinderea tex­tilă „Ardeleana" cita, în a­­cest sens, prezentarea cărţi­lor tehnice, „care îl ajută în­­ orientarea lecturii din do­­meniul lăcătuşeriei" ; Emeric­­ Révész, maistru la întreprin-­ derea „Unio“, menţiona con-­ ferinţele ţinute la lectoratul­­ tehnic, în vreme ce Ion C„ I emailator la întreprinderea I „1 Septembrie“, se referea­ la concursurile „Cine ştie­­ meserie, cîştigă“. Aici au fost­­ incluse de către tehnicianul Mircea Lupan şi jurnalele­­ de actualităţi „care popu-j larizează experienţa altor • întreprinderi, unele metode­­ noi de lucru". Ce muzică preferaţi? I Nu e greu de bănuit că muzica uşoară se bucură de I o entuziastă şi totală ade- j ziune. Apoi muzica populară. I O parte dintre tinerii an- ■ chetaţi de noi preferă şi J muzica simfonică, dar foar-1 te puţini (mai ales dacă ţi­nem seama că la Satu Mare | fiinţează o filarmonică). Al-­ ţii scriu : „ne-ar place şi muzica de operetă şi operă, I dar prea rar avem posibili-1 OCTAVIAN NICA­­ (Continuare în pag. 3-a) | SATU MARE: DAAde propuneri pentru] extinderea activității] CULTURAL-DISTRACTIVE. Uzina mecanică Poiana-Cîmpina. Vă prezentăm hala de montaj motoare. Foto : A. ŞTEFAN ! 5 In ramura transporturilor­­­ auto, in larga sferă econo­­mică din care am cules fap­tele izolate cuprinse în în­semnările de fată, există un numeros personal alcătuit conștiincios. Nu, din spicui­rii, acestea nu trebuie trase concluzii pripite, generaliza­toare. Marea majoritate a șoferilor, a taxatorilor, a per- ÎS zonalului de mişcare fi în­­frj treţinere a parcurilor auto este constituită din oameni a 51 căror probitate profesională ife nu poate fi pusă la îndoială. fi Tocmai de aceea, avînd con- 5j vingerea că toţi aceşti lucră­­ff tor­ oneşti dezaprobă intru- S sii, elementele indezirabile , fără aderenţă la nucleul să­* nătos, supunem opiniei pu­­blice aspectele reprobabile. #i Mita la angajarea în servi­* ciu, această convenţie între indivizi descompuşi moral, a 38 mai constituit ţinta cîtorva 1jj articole demascatoare, publi- 5 cate de ziarul nostru. Ultima 5 oară, ne-am ocupat de mnita ia pe care o dau unii lucrători ti din alimentaţia publică. De­­ data asta, o surprindem în fi unele compartimente ale­­ transportului auto. Şi aici,­­ are acelaşi mobil : venitul ilicit , şi aceleaşi consecinţe grave pentru societate , dela­pidarea­fi Circulă într-o arie res­­if­­rinsă, ca un mercurial sni­ff generis. Tariful variază in­­ raport de potenţialul vehi­­­­colului fia şoferi), de lungi­ţi­mea traseului (la taxatori).­­ Relaţia mită se realizează, de regulă, fără martori. De aici,­­ convingerea infractorilor că ffi nu vor fi descoperiţi. Şi şI totuşi, oricît de prudenţi ar fi delictualii contractanţi, o dată şi-odată tot sînt prinşi. Nu demult, justiţia le-a do­vedit această culpă conducă­torilor autobazei D.R.T.A. — Găieşti, Ştefan Şerbănescu, gescu şi Gheorghe Cărămi­­zaru. Cu 1 500 de lei „vin­deau" un post de taxator, iar cel de şofer cu 2 500 de lei. Zilele acestea au ieşit la i­­veală şi relaţiile lui Ion Pău­­nescu, şeful serviciului per­sonal de la autobaza Tg- Jiu, care nu concepea angajarea unui taxator fără 1 000 de lei mită. Alte cazuri sunt în cer­cetarea organelor judiciare. Rezultatele unui foarte re­cent sondaj, întreprins pe cîteva şosele naţionale, ex­. 7 - X -I -X---------Ai _____________ ______ asemenea îndeletniciri şi, mai cu seamă, sursa banilor prin care îşi „cumpără“ posturile. In decurs de 5 zile (cam o oră dimineaţa şi o oră seara), au fost contro­late autobuze şi camioane a­­parţinînd direcţiilor de transport auto din 5 regiuni. Iată bilanţul: 748 de călători frauduloşi, 112 000 kg. marfă transportată clandestin, un prejudiciu în dauna avutului obştesc estimat la 105 971 lei. Aceste date oferă imaginea (Ri‘'£raîft‘p0iî~ dmi? n’vaftC'ijV sustrag aproximaţii) 100 000 de lei. Banii aceştia intră in buzunarele unor taxatori şi ffi şoferi pe diferite căi : a) se jg încasează banii de la paşa­­p­­eri, dar nu se dau bilete ; fi b) se revînd bilete folosite ; |Sj­­) se percepe taxa pentru in­­treaga călătorie, dar se eli- || berează bilet pe o distantă p mai scurtă. Fără îndoială, la frustrarea fi colectivităţii asistă pasiv și 8 unii călători. Desigur, gin­ !#! dese cam aşa : „Eh, cîţiva fi lei acolo !" Furtul rămîne jjjj furt, indiferent de cuantumul al mobilului său. Dar în cazul­­ taxatorului necinstit, nici pe fii departe nu avem de-a face fii cu „cîţiva lei“. Intr-un au- 8­tobuz D.R.T.A. se perindă­­ zilnic cîteva sute de călători. iff Dacă numai un sfert dintre­­ ei îl încurajează, prin incon- p­etienţă, necinstitul funcţionar fi ajunge la venituri ilicite ce fi depăşesc de cîteva ori sala- ff riul jurnalistului, al ingine- jjjj rului, al omului care mun- 5 ceşte onest. p Şoferul necinstit aflat la fii volanul camionului D.R.T.A. 8] nu recurge la multe şiret­­licuri. Fură pe faţă■ Foarte !|| adesea nu-şi mai falsifică p nici foaia de parcurs sau ti-­fi GHEORGHE I­FN­AMON (Continuare în pag. 2-a) ff SONDAJ IN ETICA TAXATORULUI ) • Din nou despre mită la angajări • Indivizi care dau societăţii puţin şi iau... cît pot. • O breşă în onestita­tea profesională, care prejudiciază statul cu 100 000 de lei pe zi . Cu oameni indiferenți nu se realizează opinia publică. In clişeul nostru vă pre­zentăm noua policlinică a oraşului Iaşi. Foto : ST. ALBESCU Sosirea in Capitală a tovarăşului Luis Corvalan, secretar general al C.C. al P.C. din Chile La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al C.C. al P.C.R., marţi seara a sosit în Capi­tală tovarăşul Luis Corva­lan, secretar general al C.C. al P.C. din Chile, împreună cu soţia, care va face o vi­zită în Republica Socialistă România. La aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpi­­nat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, Ion Stoian şi Vasile Vlad, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de acti­vişti de partid. (Agerpres) TELEGRAMA Excelenţei sale Domnul CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Liban, adresez Excelenţei Voastre felicitări călduroase, îm­preună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, poporului libanez prieten pace şi bunăstare. Sunt încredinţat că relaţiile de colaborare şi prietenie dintre Liban şi Republica Socialistă România se vor dez­volta continuu, în folosul ambelor popoare şi al cauzei păcii în lume. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Litoralul se pregăteşte pentru viitorul sezon îşi va mări capacitatea de găzduire cu încă 2 400 de locuri. Primele trei hote­luri sunt în curs de reali­zare. Alte hoteluri noi se află în construcţie şi în cea mai tînără staţiune a litoralului, Mangalia Nord, unde anul viitor vor fi date în folosinţă 3 700 de locuri în vile, căsuţe din prefa­bricate şi campinguri. De pe acum se pregătesc condiţiile pentru viitorul sezon în toate staţiunile: se execută lucrări de re­paraţii, renovări la un mare număr de hoteluri, vile, cantine şi restauran­te, modernizarea instalaţii­lor sanitare etc. La Eforie Sud sunt continuate lucră­rile de consolidare a ma­lului şi extindere a plajei. (Agerpres) Şi în viitorul sezon, cu­noscuta staţiune de pe li­toralul nostru, Mamaia. Al cîtelea veţi fi dumneavoastră ? După cum am fost informaţi, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni au fost efectuate pînâ la 15 noiembrie operaţiunile necesare constituirii avansu­rilor legale la peste 33 700 de cereri pentru con­struirea de locuințe proprietate personală. Sumele depuse în acest scop se ridică la circa 917 milioane lei. După cum se știe, depunerile pe libretul de economii pentru construcția de locuințe, instrument de economisire utilizat de un număr mereu sporit de cetateni, dau posibilitate participării la trageri la sorfi trimestriale cu cîştiguri în bani. (Agerpres) Competenţa echi­pelor în raport cu specializar­ eu cronologia acestei ten­dinţe, ci sublinierea reuşi­tei obţinute la Braşov, îm­plinirea intenţiilor şi în­cercărilor amintite. Un articol al tovarăşului Mihai Roşioru, preşedin­tele Consiliului local Bra­şov al U.G.S.R., găzduit în coloanele ziarului „Munca" în cadrul unor vii dezba­teri de opinii pe marginea modalităţilor de exercitare a controlului obştesc, ne a­­nunţa la sfîrşitul primăve­rii formarea primelor e­merciale investigate şi de­butul promiţător al activi­tăţii lor. Experimentul în unită­ţile de vînzare cu amănun­tul a cărnii n-a avut o desfăşurare lină, ferită de poticneli, inerente par­curgerii unor căi neexplo­rate. Succesul a surîs doar primului control speciali­zat, făcut prin unităţile de vînzare a cărnii în prezenţa activiştilor Consiliului lo­cal. Ulterior, justificînd u­­nele temeri, componenţii a­­cestor echipe, lucrători ai întreprinderii regionale de industrializare a cărnii, nu au făcut dovada obiectivi­­tăţii necesare la controlul tranşării, închizînd ochii la unele incorectitudini ale măcelarilor, vechi cunoş­tinţe cu cei de la abator. Experienţa părea să fie compromisă în acest profil comercial, cu lipsuri cro­nice în deservirea braşove­nilor, ţinînd de conduita personalului unităţilor de vînzare a cărnii. Echipele de control obştesc, alcătuite din profani în tehnica tran­şării, nu puteau sesiza sub- VICTOR BOTEZ (Continuare în pag. 3-a) S-ar putea ca Deva sau Galaţii — oraşe în care s-au născut încă din anii trecuţi intenţii şi meritorii începuturi de aplicare sus­ţinute la timpul cuvenit în coloanele ziarului nostru — să revendice primatul ideii de specializare a echipelor de control obștesc pe profile de deservire comercială sau medico-sanitară. La ora actuală, ni se pare însă mai importantă

Next