Munca, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6470-6494)
1968-09-11 / nr. 6478
Proletari din toate țările, unifi-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV nr. 6478 HI miercuri 11 IX 1968 6 pagini 30 bani Promovarea consecventă a principiului muncii ION NEDELCU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Dîmboviţa In lumina hotărîrilor Congresului al IX-lea, Conferinţa Naţională a partidului a stabilit un vast program de măsuri menite să creeze condiţii din cele mai prielnice pentru un nou avînt al dezvoltării forţelor de producţie ale ţării, pentru creşterea potenţialului material al societăţii, pentru intensificarea procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. înfăptuirea acestor măsuri scoate şi mai puternic în evidenţă valabilitatea legităţii potrivit căreia dezvoltarea orînduirii socialiste spre forme superioare se află în raport determinativ cu adîncirea democraţiei socialiste, cu aplicarea fermă, neabătută a principiilor sale în toate compartimentele vieţii sociale. In concepţia partidului nostru, democratismul socialist este cadrul, climatul general al activităţii umane şi, în acelaşi timp, instrumentul care face posibilă atragerea şi valorificarea tuturor energiilor membrilor societăţii, a geniului creator a naţiunii noastre pentru dezvoltarea în ritm rapid a economiei patriei, cît şi pentru creşterea, pe această bază, a nivelului de trai al maselor. „Partidul nostru — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — porneşte de la concepţia că socialismul trebuie să fie societatea celor mai largi drepturi şi libertăţi democratice ale maselor muncitoare, societatea valorificării plenare a înţelepciunii şi energiei colective a poporului, a asigurării unor posibilităţi nelimitate de afirmare a personalităţii umane“. Măsurile luate pentru extinderea principiilor democratice în întreaga viaţă socială au creat cadrul necesar pentru îmbinarea conducerii unitare cu o şi mai activă participare a maselor la dirijarea treburilor publice, a activităţii unităţilor economice, a organizaţiilor obşteşti, aducîndu-se astfel în verigile de conducere experienţa valoroasă a maselor. Intre măsurile privind perfecţionarea formelor şi metodelor de organizare şi conducere se înscrie la loc de frunte instituţionalizarea principiului conducerii şi muncii colective. Modalitatea concretă de aplicare a acestui principiu ce guvernează azi întreaga noastră viaţă socială, a fost găsită în înfiinţarea pe toate treptele activităţii economice a unor organisme de conducere colectivă. Un fapt cu totul remarcabil care se produce pentru prima oară în ţara noastră şi care atestă sporirea rolului maselor în viaţa politică şi socială şi lărgirea atribuţiilor organizaţiilor obşteşti, este intrarea de drept a reprezentanţilor sindicatelor şi ai altor organizaţii în componenţa organelor de stat, centrale şi locale. S-a creat astfel cea mai deplină posibilitate ca oamenii muncii că participe nemijlocit la rezolvarea problemelor cardinale ale construcţiei economice, sociale şi culturale. In contextul acestor realităţi, înfăptuirea sarcinilor de mare complexitate care stau în faţa sindicatelor în etapa actuală impune în mod deosebit aplicarea neabătută a principiului muncii şi conducerii colective. La consfătuirea cu preşedinţii consiliilor judeţene şi activul Consiliului Central al U.G.S.R., tovarăşul Gheorghe Apostol, a subliniat cu pregnanţă necesitatea ca în întreaga activitate a sindicatelor să fie promovat cu consecvenţă şi să se respecte cu stricteţe principiul muncii şi conducerii colective. Un asemenea principiu reprezintă prin esenţa sa, prin modul de aplicare, una din sursele cele mai importante ale democratismului activităţii sindicale. Pornind să acţioneze în noua sa formă organizatorică, generată de împărţirea administrativ-teritorială a ţării, consiliul şi-a propus, ca o preocupare esenţială, să ajute la instaurarea principiului muncii şi conducerii colective în activitatea organizaţiilor sindicale de pe cuprinsul judeţului Dîmboviţa. Se ştie însă că un asemenea lucru nu poate fi decretat şi nici rezolvat într-o perioadă scurtă. La început, am avut şi insuccese, întocmind primul nostru plan de muncă, la întoarcerea membrilor biroului executiv de pe teren am constatat că prevederile nu concordă cu realitatea de Pe teren. (Continuare în pag. 3-a) și conducerii colective Vedere panoramică a Uzinei cocso-chimice de la C. S. Hunedoara PRIN PIEŢE: * Operativitatea şi ritmicitatea — atribute ale bunei aprovizionări ) • Sute de mii de sacoşe dislocă zilnic din „fondul" pieţei vagoane de legume şi fructe • De la sondajul cererii de consum la aprovizionare ritmică • Succesele de azi — premisă a celor de mîine In ierarhia alimentaţiei cotidiene, legumele şi fructele sunt nelipsite de la masa oricărui cetăţean. De aceea, mai bine de 12 ore din cele 24 ale zilei, magazinele de desfacere a acestor produse sunt luate cu asalt de către cumpărători. De la început trebuie remarcat că în urma diferitelor sesizări, ca şi a numeroaselor propuneri făcute de oamenii muncii au fost luate şi se iau în continuare măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei. Oricine vine în contact cu comerţul din pieţe vede pe viu efectul acestor măsuri de care beneficiază masa largă de consumatori. Milioane de sacoşe dislocă din fondul pieţelor vagoane de roşii, ardei graşi fragezi şi cărnoşi, cartofi, vinete şi varză, pepeni verzi, pere zemoase, prune, piersici şi struguri de diferite soiuri. Dar rafturile rezistă, rămîn mereu pline. Autocamioane, remorchere, trenuri pompează necontenit spre centrele de consum legume şi fructe. O anchetă întreprinsă zilele acestea prin pieţele şi magazinele bucureştene şi ale altor oraşe ale ţării ne-au dat prilejul să constatăm că unităţile O.V.L.F. din Halele Obor, din Piaţa Unirii, Ilie Pintilie, Amzei, Dorobanţi ca şi cele din oraşele Ploieşti, Braşov, TI- VASILE ANDREI DUMITRU NEGOIŢĂ (Continuare în pag. 5 a) Fructei şi alte produse sunt prezentate într-o gamă variată Nu-i toleraţi pe cei certaţi cu munca şi cu legea Practicarea speculei persistă încă la unii cetăţeni, care văd în această activitate ilicită şi antisocială un mijloc de a se căpătui uşor, fără a munci cinstit. Indiferent de variatele aspecte pe care le îmbracă, specula loveşte deopotrivă în economia naţională şi în interesele cetăţeanului. Multiplele transformări social-economice prin care a trecut societatea noastră în toţi aceşti ani au îngustat şi limitat cîmpul de activitate al celor care fac comerţ fără nici un fel de autorizaţie, cumpărînd şi revînzînd obiecte la preţ de speculă, creîndu-şi venituri fără muncă şi ocolind deliberat legile ţării. La Tribunalul judeţean Vrancea am răsfoit cîteva dosare penale, încriminînd pe autorii unor asemenea îndeletniciri. Constantin Ispăşoiu din Cociuc (judeţul Ilfov), fără ocupaţie, era proprietarul unui întreg magazin ambulant, ale cărui mărfuri le transporta în două coşuri mari. Cînd a fost reţinut de organele de miliţie, cloşurile sale conţineau, după cum a reieşit la un inventar amănunţit, nu mai puţin de 8 300 bucăţi de nasturi de metal, 500 bucăţi mine cu pastă, 780 butoni bărbăteşti din metal cu plastic de diferite culori, zeci de agrafe de damă, curele de ceas din piele, ace pentru maşinile de tricotat etc. Un loc aparte era rezervat, într-o despărţitură a unui coş, celor 14 ceasuri de mină (mărcile „Tellus", „Beia“, „Tebana“...). Cum şi-a procurat această cantitate mare de obiecte diferite ? Mai întîi, a căutat să se apropie de gestionarii unor unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, unde se produceau nasturi şi butoni. După ce a reuşit să se înţeleagă cu respectivii, a cumpărat cantităţi industriale din aceste articole şi a pornit la drum pentru a le plasa. în gara Arad a fost reţinut de miliţianul de serviciu, căruia i se păruse suspect acest individ, dar a fugit profitînd de un moment de neatenţie. Pînă la urmă a fost prins şi pentru faptele sale a fost condamnat la 5 ani închisoare corecţională, timp suficient pentru a medita la consecinţele „meseriei“ de speculant. Ştiind că, datorită secetei din vară, pe pieţele oraşelor există cantităţi insuficiente de ceapă, Gogu Coica, zis Stoica din Mirceşti (judeţul Vrancea), adună din sat 121 kilograme ceapă, apoi mai cumpără din Focşani încă 457 kg la preţul de 3 lei kg, de la diferiţi cetăţeni din piaţă şi pleacă spre municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Aici însă, preţul cepei sale se dublase, vînzîndu-se cu 6 lei kg. Deşi era membru al coopera-VICTOR RAREŞ (Continuare în pag. 2 a) Astâzi se deschide in Capitală colocviul „GEOGRAFIA TURISMULUI* In aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti se întrunesc astăzi peste 160 de cercetători, profesori din învăţămîntul superior şi mediu, alţi oameni de specialitate, în colocviul pe tema „Geografia turismului", organizat pentru prima dată în ţara noastră, sub auspiciile Academiei Ministerului învăţămîntului şi Oficiului Naţional de Turism. Am solicitat pe prof. dr. MIHAI IANCU, de la Facultatea de geologie, membru al comitetului de organizare a colocviului, să ne informeze asupra scopului urmărit de această manifestare. — Fenomen de masă în cea mai deplină accepţiune a cuvîntului, ne spune, domnia sa, turismul, în ţara noastră, primeşte în ultimii ani o extindere din ce în ce mai mare, obiectivele de interes turistic, răspîndite pe întreg cuprinsul teritoriului patriei, beneficiind de o binemeritată recunoaştere, atît în ţară cît şi în străinătate. Turismul devenind o problemă de stat, a fost necesar ca, începînd din anul 1966, să ia fiinţă o nouă disciplină, „Geografia turismului“, care se predă studenţilor anului IV de la Secţia geografie, din cadrul Universităţii — Bucureşti. Este un început în pregătirea cadrelor solicitate de dezvoltarea turismului. — Vă rog să ne spuneţi ce tematică va aborda acest colocviu ? — Specialiştii au pregătit 68 de comunicări. Dintre acestea au fost selecţionate 30, care vor fi susţinute în şedinţe publice, urmate de discuţii. Reţin în mod deosebit atenţia cele referitoare la zonarea turistică a ţării noastre, la mănăstirile din Bucovina şi litoralul Mării Negre. Valorificarea superioară a potenţialului turistic al Deltei Dunării va prilejui comunicări ce se vor referi la posibilităţile optime de amenajare, în scopuri turistice, a acestei regiuni. De asemenea, vor mai fi prezentate referate cu privire la potenţialul turistic al Podişului Oltina, la raportul dintre geografie şi turism, la drumurile forestiere din ţara noastră, enumerîndu-se principalele trasee care fac accesibilă, cu mijloace auto, pătrunderea în bazinele forestiere şi masivele muntoase. Vor fi evidenţiate, totodată, posibilităţile largi de dezvoltare a turismului, facilitate de numeroasele vestigii istorice, folclorice, arhitectonice, de noile centre urbane, create pe lingă marile obiective industriale în ultimii ani in ţara noastră, obiective care prezintă un uriaş interes pentru mii şi mii de vizitatori. — La ce aplicaţii practice vor participa invitaţii ? — Fireşte, o dezbatere despre geografia turistică fără a vedea, la faţa locului, măcar o parte din zonele care au făcut obiectul acestui colocviu, înseamnă a limita discuţiile la un cadru abstract. Participanţilor li s-a rezervat, un itinerar deosebit de atractiv, pe trasee pitoreşti cum ar fi Bucureşti—Piteşti—Horezu —Polovraci—Călimăneşti şi altele. Totodată, în timpul discuţiilor ei vor putea urmări o gală de filme documentare şi diapozitive cu caracter turistic. Colocviul nostru urmăreşte, de asemenea, prezentarea unor noi obiective turistice care vor intra în curînd în circuitul public, oferind astfel o imagine asupra perspectivei fenomenului turistic în ţara noastră. Interviu luat de ADRIANA LUSCALOV Primirea de către tovarăşul Mae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreşedinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale, care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat Jflr-o atmosferă de cordballiste, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Preşedintele - Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, marţi dimineaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea relaţiilor româno-britanice, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la București, P. T. Hayman, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D. J. D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Haydon, șeful departamentului de știri, C. S. R. Gifford, consilier, director adjunct al departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Externe, și P. J. Goulden, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) In pag. 4-a: Reţeaua şi profilul şcolilor de specializare postliceală cu invăţămînt seral şi fără frecvenţă Oamenii muncii îşi manifestă totala adeziune faţă de politica Partidului Comunist Român, faţă de casa socialismului şi a păcii Din toată inima Pentru coeziunea statelor socialiste Poporul român, constructor al socialismului, îşi făureşte in mod conştient prezentul şi viitorul, sub conducerea fermă a Partidului Comunist Român, pe temelia cuceririlor revoluţionare a generaţii şi generaţii de luptători pentru progresul şi libertatea patriei, pentru bunăstarea celor ce muncesc. Politica noastră externă dovedeşte consecvenţa cu care partidul şi statul nostru contribuie prin întreaga lor activitate la întărirea prestigiului şi forţei socialismului în lume, militînd activ în favoarea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a coeziunii tuturor statelor socialiste. Efortul întregului nostru popor pentru ridicarea potenţialului economic al ţării, a capacităţii de apărare, perfecţionarea orînduirii noastre socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii reprezintă un aport nu numai la trăinicia orînduirii noastre ci şi la consolidarea cuceririlor socialismului în lume. Am făcut paşi mari pe drumul dezvoltării economice a ţării, a culturii şi bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Activitatea neobosită, grija manifestată de conducerea statului nostru pentru înfăptuirea programului trasat de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională ne face să simţim că viitorul ţării se prefigurează tot mai luminos. Prezenţa mereu activă a iubiţilor noştri conducători în rîndul poporului, în uzine, în întreprinderi, pe ogoare, consultarea celor mai buni specialişti în elaborarea planurilor şi luarea deciziilor, dezbaterea largă a măsurilor ce se iau cu masa oamenilor ION TATARU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Vrancea (Continuare în pag. 5-a) La fel ca întregul popor, şi noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii Combinatului de celuloză şi hîrtie Suceava ne exprimăm deplina adeziune la principiile politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. O facem din toată inima, fiindcă aceasta exprimă gîndurile şi voinţa noastră, aspiraţiile noastre cele mai intime. Înfăptuind sarcinile trasate de Congresul al IX-lea şi NICOLAE PRODAN, inginer şef MIRCEA MACOVEI, mecanic de locomotivă ION BEJAN, economist NICOLAE AGAVRILOAIE, maistru-prim la focare de la Combinatul de celuloză și hîrtie Suceava (Continuare în pag. 5-a)