Munca, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6470-6494)

1968-09-11 / nr. 6478

Proletari din toate țările, unifi-va! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV nr. 6478 HI miercuri 11 IX 1968 6 pagini 30 bani Promovarea consecventă a principiului muncii ION NEDELCU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Dîmboviţa In lumina hotărîrilor Con­gresului al IX-lea, Confe­rinţa Naţională a partidului a stabilit un vast program de măsuri menite să creeze condiţii din cele mai prielni­ce pentru un nou avînt al dezvoltării forţelor de pro­ducţie ale ţării, pentru creş­terea potenţialului material al societăţii, pentru intensi­ficarea procesului de desă­­vîrşire a construcţiei socia­liste în patria noastră. înfăp­tuirea acestor măsuri scoate şi mai puternic în evidenţă valabilitatea legităţii potrivit căreia dezvoltarea orînduirii socialiste spre forme superi­oare se află în raport deter­minativ cu adîncirea demo­craţiei socialiste, cu aplica­rea fermă, neabătută a principiilor sale în toate compartimentele vieţii so­ciale. In concepţia partidului nostru, democratismul socia­list este cadrul, climatul ge­neral al activităţii umane şi, în acelaşi timp, instrumentul care face posibilă atragerea şi valorificarea tuturor e­­nergiilor membrilor societă­ţii, a geniului creator a na­ţiunii noastre pentru dezvol­tarea în ritm rapid a econo­miei patriei, cît şi pentru creşterea, pe această bază, a nivelului de trai al maselor. „Partidul nostru — arăta to­varăşul Nicolae Ceauşescu — porneşte de la concepţia că socialismul trebuie să fie so­cietatea celor mai largi drep­turi şi libertăţi democratice ale maselor muncitoare, so­cietatea valorificării plenare a înţelepciunii şi energiei colective a poporului, a asi­gurării unor posibilităţi neli­mitate de afirmare a perso­nalităţii umane“. Măsurile luate pentru ex­tinderea principiilor demo­cratice în întreaga viaţă so­cială au creat cadrul necesar pentru îmbinarea conducerii unitare cu o şi mai activă participare a maselor la diri­jarea treburilor publice, a activităţii unităţilor econo­mice, a organizaţiilor obş­teşti, aducîndu-se astfel în verigile de conducere expe­rienţa valoroasă a maselor. Intre măsurile privind per­fecţionarea formelor şi me­todelor de organizare şi con­ducere se înscrie la loc de frunte instituţionalizarea principiului conducerii şi muncii colective. Modalitatea concretă de aplicare a aces­tui principiu ce guvernează azi întreaga noastră viaţă so­cială, a fost găsită în înfiin­ţarea pe toate treptele acti­vităţii economice a unor or­ganisme de conducere colec­tivă. Un fapt cu totul remar­cabil care se produce pentru prima oară în ţara noastră şi care atestă sporirea rolului maselor în via­ţa politică şi socială şi lărgirea atribuţiilor or­ganizaţiilor obşteşti, este in­trarea de drept a reprezen­tanţilor sindicatelor şi ai al­tor organizaţii în componen­ţa organelor de stat, centrale şi locale. S-a creat astfel cea mai deplină posibilitate ca oamenii muncii că participe nemijlocit la rezolvarea pro­blemelor cardinale ale cons­trucţiei economice, sociale şi culturale. In contextul acestor reali­tăţi, înfăptuirea sarcinilor de mare complexitate care stau în faţa sindicatelor în etapa actuală impune în mod deo­sebit aplicarea neabătută a principiului muncii şi con­ducerii colective. La consfă­tuirea cu preşedinţii consilii­lor judeţene şi activul Con­siliului Central al U.G.S.R., tovarăşul Gheorghe Apostol, a subliniat cu pregnanţă ne­cesitatea ca în întreaga acti­vitate a sindicatelor să fie promovat cu consecvenţă şi să se respecte cu stricteţe principiul muncii şi conduce­rii colective. Un asemenea principiu reprezintă prin esenţa sa, prin modul de aplicare, una din sursele cele mai importante ale democra­tismului activităţii sindicale. Pornind să acţioneze în noua sa formă organizatori­că, generată de împărţirea administrativ-teritorială a ţă­rii, consiliul şi-a propus, ca o preocupare esenţială, să a­­jute la instaurarea principiu­lui muncii şi conducerii co­lective în activitatea or­ganizaţiilor sindicale de pe cuprinsul judeţului Dîmbovi­ţa. Se ştie însă că un aseme­nea lucru nu poate fi decre­tat şi nici rezolvat într-o pe­rioadă scurtă. La început, am avut şi insuccese, întoc­mind primul nostru plan de muncă, la întoarcerea mem­brilor biroului executiv de pe teren am constatat că pre­vederile nu concordă cu realitatea de Pe teren. (Continuare în pag. 3-a) și conducerii colective Vedere panoramică a Uzinei cocso-chimice de la C. S. Hunedoara PRIN PIEŢE: * Operativitatea şi ritmicitatea — atribute ale bunei aprovizionări ) • Sute de mii de sacoşe dislocă zil­nic din „fondul" pieţei vagoane de legume şi fructe • De la sondajul cererii de consum la aprovizionare ritmică • Succesele de azi — pre­misă a celor de mîine In ierarhia alimentaţiei cotidiene, legumele şi fructele sunt nelipsite de la masa oricărui cetăţean. De aceea, mai bine de 12 ore din cele 24 ale zilei, magazinele de desfacere a acestor produse sunt luate cu asalt de către cumpără­tori. De la început trebuie remarcat că în urma dife­ritelor sesizări, ca şi a nu­meroaselor propuneri fă­cute de oamenii muncii au fost luate şi se iau în continuare măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionă­rii şi deservirii populaţiei. Oricine vine în contact cu comerţul din pieţe vede pe viu efectul acestor măsuri de care beneficiază masa largă de consumatori. Mi­lioane de sacoşe dislocă din fondul pieţelor vagoa­ne de roşii, ardei graşi fragezi şi cărnoşi, cartofi, vinete şi varză, pepeni verzi, pere zemoase, pru­ne, piersici şi struguri de diferite soiuri. Dar raf­turile rezistă, rămîn mereu pline. Autocamioane, re­morchere, trenuri pompea­ză necontenit spre centre­le de consum legume şi fructe. O anchetă întreprinsă zi­lele acestea prin pieţele şi magazinele bucureştene şi ale altor oraşe ale ţării ne-au dat prilejul să consta­tăm că unităţile O.V.L.F. din Halele Obor, din Piaţa Unirii, Ilie Pintilie, Amzei, Dorobanţi ca şi cele din o­­raşele Ploieşti, Braşov, TI- VASILE ANDREI DUMITRU NEGOIŢĂ (Continuare în pag. 5­ a) Fructei şi alte produse sunt prezentate într-o gamă variată Nu-i toleraţi pe cei certaţi cu munca şi cu legea Practicarea speculei persistă încă la unii ce­tăţeni, care văd în aceas­tă activitate ilicită şi an­tisocială un mijloc de a se căpătui uşor, fără a munci cinstit. Indiferent de variatele aspecte pe care le îmbracă, specula loveşte deopotrivă în e­­conomia naţională şi în interesele cetăţeanului. Multiplele transformări social-economice prin care a trecut societatea noastră în toţi aceşti ani au îngustat şi limitat cîmpul de activitate al celor care fac comerţ fără nici un fel de auto­rizaţie, cumpărînd şi re­­vînzînd obiecte la preţ de speculă, creîndu-şi ve­nituri fără muncă şi oco­lind deliberat legile ţării. La Tribunalul judeţean Vrancea am răsfoit cîte­­va dosare penale, încri­­minînd pe autorii unor asemenea îndeletniciri. Constantin Ispăşoiu din Cociuc (judeţul Ilfov), fă­ră ocupaţie, era proprie­tarul unui întreg maga­zin ambulant, ale cărui mărfuri le transporta în două coşuri mari. Cînd a fost reţinut de organele de miliţie, cloşurile sale conţineau, după cum a reieşit la un inventar a­mănunţit, nu mai puţin de 8 300 bucăţi de nasturi de metal, 500 bucăţi mine cu pastă, 780 butoni bărbăteşti din metal cu plastic de diferite culori, zeci de agrafe de damă, curele de ceas din piele, ace pentru maşinile de tricotat etc. Un loc apar­te era rezervat, într-o despărţitură a unui coş, celor 14 ceasuri de mi­nă (mărcile „Tellus", „Beia“, „Tebana“...). Cum şi-a procurat această can­titate mare de obiecte di­ferite ? Mai întîi, a cău­tat să se apropie de ges­tionarii unor unităţi ale cooperaţiei meşteşugă­reşti, unde se produceau nasturi şi butoni. După ce a reuşit să se înţelea­gă cu respectivii, a cum­părat cantităţi indus­triale din aceste articole şi a pornit la drum pen­tru a le plasa. în gara Arad a fost reţinut de miliţianul de serviciu, că­ruia i se păruse suspect acest individ, dar a fu­git profitînd de un mo­ment de neatenţie. Pînă la urmă a fost prins şi pentru faptele sale a fost condamnat la 5 ani în­chisoare corecţională, timp suficient pentru a medita la consecinţele „meseriei“ de speculant. Ştiind că, datorită se­cetei din vară, pe pieţe­le oraşelor există canti­tăţi insuficiente de ceapă, Gogu Coica, zis Stoica din Mirceşti (judeţul Vran­­cea), adună din sat 121 kilograme ceapă, apoi mai cumpără din Focşani încă 457 kg la preţul de 3 lei kg, de la diferiţi ce­tăţeni din piaţă şi plea­că­­ spre municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Aici însă, preţul ce­pei sale se dublase, vîn­­zîndu-se cu 6 lei kg. Deşi era membru al coopera-VICTOR RAREŞ (Continuare în pag. 2­ a) Astâzi se deschide in Capitală colocviul „GEOGRAFIA TURISMULUI* In aula Bibliotecii Cen­trale Universitare din Bucu­reşti se întrunesc astăzi peste 160 de cercetători, profesori din învăţămîntul superior şi mediu, alţi oa­meni de specialitate, în co­locviul pe tema „Geografia turismului"­, organizat pen­tru prima dată în ţara noas­tră, sub auspiciile Acade­miei Ministerului învăţă­­mîntului şi Oficiului Na­ţional de Turism. Am solicitat pe prof. dr. MIHAI IANCU, de la Fa­cultatea de geologie, mem­bru al comitetului de orga­nizare a colocviului, să ne informeze asupra scopului urmărit de această mani­festare. — Fenomen de masă în cea mai deplină accepţiune a cuvîntului, ne spune, domnia sa, turismul, în ţa­ra noastră, primeşte în ul­timii ani o extindere din ce în ce mai mare, obiectivele de interes turistic, răspîn­­dite pe întreg cuprinsul te­ritoriului patriei, benefici­ind de o binemeritată recu­noaştere, atît în ţară cît şi în străinătate. Turismul de­venind o problemă de stat, a fost necesar ca, începînd din anul 1966, să ia fiinţă o nouă disciplină, „Geo­grafia turismului“, care se predă studenţilor anului IV de la Secţia geografie, din cadrul Universităţii — Bucureşti. Este un început în pregătirea cadrelor so­licitate de dezvoltarea tu­rismului. — Vă rog să ne spuneţi ce tematică va aborda acest colocviu ? — Specialiştii au pregă­tit 68 de comunicări. Din­tre acestea au fost selecţio­nate 30, care vor fi susţinu­te în şedinţe publice, urma­te de discuţii. Reţin în mod deosebit atenţia cele referi­toare la zonarea turistică a ţării noastre, la mănăstirile din Bucovina şi litoralul Mării Negre. Valorificarea superioară a potenţialului turistic al Deltei Dunării va prilejui comunicări ce se vor referi la posibilităţile optime de amenajare, în scopuri turistice, a acestei regiuni. De asemenea, vor mai fi prezentate referate cu privire la potenţialul tu­ristic al Podişului Oltina, la raportul dintre geografie şi turism, la drumurile fo­restiere din ţara noastră, e­­numerîndu-se principalele trasee care fac accesibilă, cu mijloace auto, pătrun­derea în bazinele forestiere şi masivele muntoase. Vor fi evidenţiate, totodată, po­sibilităţile largi de dezvol­tare a turismului, facilitate de numeroasele vestigii is­torice, folclorice, arhitecto­nice, de noile centre urba­ne, create pe lingă marile obiective industriale în ul­timii ani in ţara noastră, o­­biective care prezintă un u­­riaş interes pentru mii şi mii de vizitatori. — La ce aplicaţii practi­ce vor participa invitaţii ? — Fireşte, o dezbatere despre geografia turistică fără a vedea, la faţa locu­lui, măcar o parte din zone­le care au făcut obiectul acestui colocviu, înseamnă a limita discuţiile la un ca­dru abstract. Participanţi­lor li s-a rezervat, un itine­rar deosebit de atractiv, pe trasee pitoreşti cum ar fi Bucureşti—Piteşti—Horezu —Polovraci—Călimăneşti şi altele. Totodată, în timpul discuţiilor ei vor putea ur­mări o gală de filme docu­mentare şi diapozitive cu caracter turistic. Colocviul nostru urmăreşte, de aseme­nea, prezentarea unor noi obiective turistice care vor intra în curînd în circuitul public, oferind astfel o i­­magine asupra perspectivei fenomenului turistic în ţa­ra noastră. Interviu luat de ADRIANA LUSCALOV Primirea de către tovarăşul Mae Ceauşescu a delegaţiei parlamen­tare olandeze Marţi dimineaţa, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, a primit dele­gaţia parlamentară olande­ză, condusă de G. M. Neder­­horst, vicepreşedinte al ce­lei de-a doua camere a Sta­telor Generale, care se află într-o vizită în ţara noas­tră la invitaţia Marii Adu­nări Naţionale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Na­ţionale, Constantin Stătes­­cu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, am­basadorul Olandei la Bucu­reşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat Jflr-o atmosferă de cordballiste, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colabo­rării între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale ac­tuale. Preşedintele -­ Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit, marţi dimineaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea relaţiilor ro­­mâno-britanice, precum şi aspecte ale situaţiei inter­naţionale actuale. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au partici­pat Corneliu Mănescu, mi­­­­nistrul afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra.­­ Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, am­basadorul Marii Britanii la București, P. T. Hay­­man, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D. J. D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Haydon, șeful departamen­tului de știri, C. S. R. Gif­ford, consilier, director ad­junct al departamentului Nord în Ministerul Aface­rilor Externe, și P. J. Goul­­den, consilier în Ministe­rul Afacerilor Externe. (Agerpres) In pag. 4-a: Reţeaua şi profilul şcolilor de specializare postliceală cu invăţămînt seral şi fără frecvenţă Oamenii muncii îşi manifestă totala adeziune faţă de politica Partidului Comunist Român, faţă de casa socialismului şi a păcii Din toată inima Pentru coeziunea statelor socialiste Poporul român, con­structor al socialismului, îşi făureşte in mod con­ştient prezentul şi viitorul, sub conducerea fermă a Partidului Comunist Ro­mân, pe temelia cuceriri­lor revoluţionare a gene­raţii şi generaţii de luptă­tori pentru progresul şi libertatea patriei, pentru bunăstarea celor ce mun­cesc. Politica noastră externă dovedeşte consecvenţa cu care partidul şi statul nostru contribuie prin în­treaga lor activitate la în­tărirea prestigiului şi for­ţei socialismului în lume, militînd activ în favoarea unităţii partidelor comu­niste şi muncitoreşti, a coeziunii tuturor statelor socialiste. Efortul întregului nostru popor pentru ridicarea potenţialului economic al ţării, a capacităţii de apă­rare, perfecţionarea orîn­duirii noastre socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi cul­turii reprezintă un aport nu numai la trăinicia o­rînduirii noastre ci şi la consolidarea cuceririlor so­cialismului în lume. Am făcut paşi mari pe drumul dezvoltării econo­mice a ţării, a culturii şi bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Ac­tivitatea neobosită, grija manifestată de conducerea statului nostru pentru în­făptuirea programului tra­sat de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională ne face să simţim că viito­rul ţării se prefigurează tot mai luminos. Prezenţa mereu activă a iubiţilor noştri conducă­tori în rîndul poporului, în uzine, în întreprinderi, pe ogoare, consultarea celor mai buni specialişti în e­­laborarea planurilor şi luarea deciziilor, dezbate­rea largă a măsurilor ce se iau cu masa oamenilor ION TATARU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Vrancea (Continuare în pag. 5-a) La fel ca întregul popor, şi noi, muncitorii, tehnicie­nii, inginerii şi funcţionarii Combinatului de celuloză şi hîrtie Suceava ne exprimăm deplina adeziune la princi­­­piile politicii interne şi ex­terne a partidului şi statu­lui nostru. O facem din toată inima, fiindcă aceas­ta exprimă gîndurile şi vo­inţa noastră, aspiraţiile noastre cele mai intime. Înfăptuind sarcinile trasa­te de Congresul al IX-lea şi NICOLAE PRODAN, inginer şef MIRCEA MACOVEI, mecanic de locomotivă ION BEJAN, economist NICOLAE AGAVRILOAIE, maistru-prim la focare de la Combinatul de ce­luloză și hîrtie Suceava (Continuare în pag. 5-a)

Next