Munca, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6495-6521)

1968-10-23 / nr. 6514

Spre răsărit, „Cîmpia piinii“, localitatea stră­bună Albeşti, cu urma adinei în veacuri dacice. Spre apus, Daneşul, comună bogată, cu livezi şi grădini fascinante, cu casele înfipte zdravăn în pămîntul părinte. Şi între ele, şerpuitoa­re şi calmă în zile de toamnă, Tirnava, unul cintec, apă oglindă, care te duce prietenoasă că­tre „Oraşul perlă“, că-­ tre aşezarea aceea isto­rică, de-o virstă neştiu­tă, înconjurată de pod­gorii roditoare şi stejari falnici. Cînd cobori dinspre Albeşti, Sighişoara îţi a­­pare pe neaşteptate la o cotitură de şosea. Cînd urci dinspre Mediaş, mo­numentul „La piatra cu chip“, un turnuleţ cu clop transilvănean in creştet, bătrîn de 500 de ani. Sighişoara, privită de la oarecare altitudine, a­­duce cu un sombrero mexican („Dealul cetă­ţii“), din al cărui ţugui pornesc nişte boruri lar­gi şi răsucite (văile în­conjurătoare), în scobi­tura cărora şi-au găsit lăcaş liniştit cartierele vechi şi noi. Oraş ospitalier, graţios şi pitoresc, Sighişoara poartă în fiecare piatră, în fiecare dată şi în fie­care zid, însemnele ne­muritoare ale istoriei. Trecutul începe aici din mileniu şi chiar de mai de departe. Secolul al III-lea, înaintea­­ erei noastre, a lăsat urmele unei cetăţi dacice, San­­dova, obiecte ce atestă meşteşuguri diverse şi evoluate pentru acea vre­me. Şi tot aici s-a ridicat un castru roman, al le­giunii a XIII-a Gemi­­na, post întărit la răs­crucea drumurilor mili­tare şi comerciale ce duceau Spre Alba Iulia, spre Odorhei şi spre Pa­sul Oituz. Dacă pămîntul ar păs­tra tiparul paşilor ce au călcat meleagurile Sighi­­şoarei, am regăsi poate urmele lui Menumorut şi Glad, dar sigur pe cele ale lui Galu, cel ce a stăpînit Terra Blacho­­rum (ţara românilor de dincolo de Carpaţi), ale lui Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrîn şi ta­tăl lui Vlad Ţepeş, ale lui Mihai Viteazul, în­­timpinat sărbătoreşte la porţile oraşului in 1600, în anul temerarei sale încercări de a uni prin­cipatele române. In timp, Sighişoarei i-a fost dat să înfrunte aspre stihii şi urgii duş­mane, să clădească şi să reclădească, să se afle la un pas de pieire şi să renască solitară, energi­că, ca fabuloasa pasăre Fenix din­ legendele an-ŞT. GHEORGHIU (Continuare în pag. 2­ a) Proletari din toate târile, uniţi-vâ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV nr. 6514 [p miercuri 23 X 1968 i® 4 pagini 30 bani Iniţiativa din fabrică în conflict cu inerţia direcţiei generale © Unde se află cauzele defectelor sem­nalate ? ® O declaraţie a preşedintelui comitetului sindicatului ® Inginerul-şef într-o situaţie delicată ® Tărăgănarea — carte a eficienţei economice a propu­nerilor Activitatea în cadrul comitetelor de direcţie presupune desigur o modi­ficare a opticii şi a modali­tăţii de rezolvare a pro­blemelor ce cad în compe­tenţa întreprinderilor. Vor­bind despre schimbarea opticii, ne gîndim la faptul că se cere preşedinţilor acestor comitete de a se obişnui să lucreze şi să folosească deplin toate posibilităţile oferite de noul cadru organizatoric. Şi nu numai aceasta, în cadrul organului colectiv de conducere se fac acum auzite — mai mult ca îna­inte — opiniile, punctele de vedere, propunerile unei tot mai largi mase de salariaţi. Rezolvarea unor deficienţe din întreprin­deri nu este posibilă în totalitatea cazurilor la ni­velul acesteia, fiind deci necesară antrenarea între­gului aparat ierarhic supe­rior : direcţii generale, minister, conducerea mi­nisterelor. Pentru a nu se pierde propuneri valo­roase, este deci imperios necesară intervenția prom­ptă, operativă a acestora. Pornind de la aceste considerente de ordin general­­ enumerate mai sus, ne-am interesat la Consiliul municipal al sin­dicatelor Timișoara care sunt problemele ce s-au făcut mai pregnant vizibile în scurta activitate de pînă acum a comitetelor de di­recţie. Ca o primă consi­deraţie reţinem aprecierea că în bună parte organul colectiv de conducere a de­marat bine în multe între­prinderi. El îşi îndeplineşte în mod corespunzător atri­buţiile, dar se manifestă şi o serie de carenţe. Una din întreprinderile în care se întîlnesc asemenea feno­mene negative este „Fructus“-unitate produ­cătoare de conserve din legume. Dintr-o simplă vizitare a unităţii se poate cons­tata, chiar fără a fi în specialitate, că aici este nespus de mult loc pentru o mai bună organizare. Fluxul tehnologic este de­parte de a fi flux — au loc multiple încrucişări pe traseul parcurs de materia primă în procesul de pro­ducţie — există o insufi­cientă preocupare pentru buna gospodărire a le­gumelor destinate prelu­crării, volumul bombajelor la conserve este ridicat, situaţia financiară a între­prinderii fiind deci de­parte de nivelul cerinţelor Se poate deci afirma că aici există un „exces“ de teren pe care iniţiativa colectivului trebuie să se manifeste. Şi totuşi... Problema se împarte în două : unele rezolvări sunt de competenţă locală, iar altele de competenţă centra­lă. în ceea ce priveşte pri­mul­­ aspect, comitetul de ŞERBAN SIMEDREA (Continuare In pag. 3-a) Şedinţa Consiliului General A. R. L. U. S. consacrată marcării In ţara noastră a celei de-a 51-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Marţi la amiază a avut loc în Capitală şedinţa Con­siliului General A.R.L.U.S., care a dezbătut planul ma­nifestărilor ce vor avea loc în ţara noastră cu prilejul celei de-a 51-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Şedinţa a fost prezidată de academicianul Petre Constantinescu-Iaşi, vice­preşedinte al Consiliului General­ A.R.L.U.S. . Tovarăşul Mihail Roşia­­nu, preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S., a rele­vat importanţa Marii Revo­luţii Socialiste din Octom­brie — eveniment crucial în istoria omenirii —, suc­cesele obţinute de popoare­le sovietice sub conducerea P.C.U.S. în construcţia so­cialismului şi comunismu­lui, îndelungatele tradiţii de prietenie dintre popoa­rele român şi sovietic, po­litica consecventă a parti­dului şi statului nostru de întărire a prieteniei şi co­laborării frăţeşti cu Uniu­nea Sovietică şi cu celelal­te ţări socialiste. Ca şi în anii precedenţi — a spus vorbitorul — ani­versarea Marii Revoluţii (Continuare în pag. 3-a) ECOURI LA ANCHETA: „Pot deveni casele de cultură o forţă de atracţie pentru public ?" CONFERINŢE CONFEREN­ŢIARE ŞI RĂSPUNDEREA UNIVERSITĂŢII POPULARE VIRA, BIGA! O „SURDITATE“ DECIT ROM ÎNSĂŞI • Gravele repercusiuni ale zgomotului industrial continuu • Cînd cabinetul de protecţia muncii nu-şi face datoria • Mă­surile recomandate de Inspectoratul sanitar nu sunt luate în considerare • In­diferenţa forurilor tutelare • Se face stringent necesară intervenţia Ministeru­­lului Energiei Electrice Zgomotul industrial cu caracter continuu, a cărui intensitate depăşeşte limita I­I admisă, poate avea urmări neplăcute asupra celor care lucrează o perioadă mai în­delungată intr-un astfel de mediu. Nerespectarea nor­melor de protecţie a muncii cerută în asemenea condiţii, neaplicarea unor măsuri­­ tehnice, care să diminueze­­ intensitatea zgomotelor, au repercusiuni grave asupra sănătăţii oamenilor. In urma cercetărilor pri­Borzeşti, lucrătorii secţiei teritoriale a Inspectoratului sanitar de stat Bacău au constatat că din totalul ce­­lor examinaţi, doar 18 la sută au auzul normal, 37,3 la sută prezintă hipoacuzie uşoară, 21 la sută hipoacu­zie moderată, 14 la sută hi­poacuzie majoră şi 9,7 la sută surditate profesională. Cercetările s-au desfăşurat pe baze ştiinţifice, cu apa­ratură modernă. In aprecie­rea acuităţii auditive a ce­lor examinaţi s-a ţinut sea­mă de efectele etice prezen­te, astfel că deficitul audi­tiv constatat este dat numai de trauma sonoră profesio­nală. în afara lezării apara­tului auditiv, s-au mai con­statat o serie de modificări ale sistemului nervos cen­tral şi ale aparatului car­­dio-vascular. 25 la sută din cei examinaţi prezintă o stare de nervozitate perma­nentă, la unii dintre ei vî­­jîiturile în urechi (acufe­­nee) persistă între 4—10­ ore după ieşirea din schimb. Toate acestea nu fac­ decit să slăbească capacitatea de muncă a muncitorilor, fa­vorizează creşterea morbi­dităţii generale, precum şi apariţia altor boli. în faţa unei asemenea si­tuaţii este firesc să te în­trebi ce a făcut conducerea întreprinderii, cabinetul de protecţia muncii, cabinetul medical precum şi alţi fac­tori răspunzători de sănă­tatea oamenilor muncii. O mare vină o poartă ca­binetul de protecţia muncii. Cunoscînd că zgomotele sunt produse de maşini cu mers continuu, mijloacele de protecţie individuală se im­puneau ca o obligaţie a tu­turor celor ce lucrează în­­tr-un astfel de mediu. Dar cu părere de rău am con­statat că în toată uzina ni­meni nu poartă antifon, deşi a fost recomandat de către I.S.S. Bacău ca o măsură de bază. De fapt în atari condi­ţii, era mijlocul cel mai efi­cient de protecţie. Vehicu­larea argumentului potrivit ION FILIP (Continuare în pag. 3-a) m­­ mm Echipa de mecanici condu­să de Irimie Oprea, de la Şantierul naval din Galaţi, a obţinut succese remarca­bile. La montarea părţilor mecanice de la cargoul de 4 500 tone la care lucrează, are un avans de 14 zile Foto : P. COZIA „Erorile ce se constată în organizarea şi desfăşu­rarea manifestărilor cultu­ral-educative — se afirmă la un moment dat în an­cheta „Pot deveni casele de cultură o forţă de atrac­ţie pentru public ?“ — re­zidă şi în felul cum se al­cătuiesc programele case­lor de cultură şi — aş a­­dăuga eu — chiar şi al clu­burilor şi căminelor cultu­rale. In general, se prac­tică un sistem administra­­tiv-funcţionăresc ; progra­mele se jalonează aproape exclusiv după datele ani­versati­ve consemnate în calendar. Se întreabă — dacă se întreabă — şi la comisia judeţeană pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice: „Ce conferen­ţiari sînt anunţaţi de la Bucureşti ?" — conferenţi­ari pe care îi trimitem noi, Universitatea populară. Depistînd o asemenea si­tuaţie şi comentînd-o, au­torul anchetei se întreabă la rîndul său : „De unde să ştie şi să cunoască Univer­sitatea populară din Capi­tală ce teme interesează locuitorii din Iaşi sau Pia­tra Neamţ, sau din oricare altă localitate Că aceasta este realita­tea nu încape nici o îndo­ială. N-ar trebui să se întîmple aşa­­ incontestabil. Atunci ? Normal ar fi ca un con­ferenţiar sau altul, care să abord­eze o temă anume, să fie solicitat de către club, de către căminul cultural, ţinînd seama de cerinţele exprese ale oamenilor, ceea Prof. ADELA DINESCU (Continuare în pag. 3-a) Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Mongole la Bucureşti La 22 octombrie a.c. pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe am­basadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Mongole la Bucu­rești, Damdinnerenghiin Bataa, în legătură cu pre­zentarea scrisorilor de acre­ditare. Cu acest prilej au rostit cuvîntări ambasadorul Re­publicii Populare Mongole la București, Damdinneren­ghiin Bataa și președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu. După ceremonia prezen­tării scrisorilor de acredita­re, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordia­lă cu ambasadorul Republi­cii Populare Mongole, Dam­dinnerenghiin Bataa. La solemnitatea prezen­tării scrisorilor de acredita­re şi la convorbire au parti­cipat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat şi George Macovescu, prim-adjuunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Populare Mongole a fost însoţit de membri ai am­basadei. (Agerpres) Nici o pro­prielnica recoltării şi însâmînţârilor sa nu fie pierduta! Relatăii telefonice de la corespondenţii noştri MARAMUREŞ In planul de măsuri al Direcţiei agricole judeţene Maramureş şi al Uniunii ju­deţene a cooperativelor a­­gricole de producţie, 10 oc­tombrie figurează ca zi în care însămînţările de toam­nă trebuiau să fie terminate. Dar vorba aceea : socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea ...de pe cîmp. La data amintită, abia 36 la sută din suprafaţa­­ planificată era însămînţată. Mulţi dintre specialişti susţin că nu se poate lucra deoarece timpul nu permite. Curios ni se pare faptul că duminică, deşi era timp frumos, pe ogoarele jude­ţului Maramureş s-a lucrat foarte puţin. Tovarăşii de la Direcţia agricolă jude­ţeană şi U.J.C.A.P. nu prea s-au văzut pe ogoare, în 3 zile unităţile cooperativelor agricole de producţie, în număr de 100, au însămîn­­ţat doar o suprafaţă de 609 ha, iar in unităţile în­treprinderilor agricole de stat doar 70 ha. CLUJ Săptămîna care s-a înche­iat a marcat în judeţul Cluj intensificarea eforturi­lor pentru terminarea lu­crărilor agricole de toamnă. Avansate faţă de media re­zultatelor pe judeţ sunt în­deosebi cooperativele agri­cole de producţie deservite de I.M.A. Dej. îngrijoră­toare sunt însă rezultatele ■ pe care le obţin cooperati­vele agricole la recoltatul cartofilor. Din datele opera­tive, centralizate de Direc­ţia agricolă judeţeană, re­iese că, pînă la sfîrşitul săp­­tămînii, nu se strînseseră cartofii decit de pe 1 700 ha, reprezentînd 41 la sută din suprafaţa cultivată (4131 ha). Potrivit graficului, la această dată trebuia să se fi recoltat cartofii de pe a­­proape 4.000 ha. Destul de critică este situaţia în uni­tăţile deservite de I.M.A.­­Huedin. La C.A.P.-Izvorul­­ Crişului, de exemplu, s-au recoltat cartofii numai de pe a opta parte din supra­faţă, la Macău de pe a (Continuare în pag. 3-a) vind acuitatea auditivă, efectuate asupra unui nu­măr de 134 salariaţi ce lu­crează în medii cu zgomote intense, la termocentrala Pe ogoarele cooperativelor de producţie din Dobrogea, îngrăşămintele chimice sunt împrăştiate cu ajutorul avioanelor . Foto: C. MARIN

Next