Munca, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6495-6521)
1968-10-23 / nr. 6514
Spre răsărit, „Cîmpia piinii“, localitatea străbună Albeşti, cu urma adinei în veacuri dacice. Spre apus, Daneşul, comună bogată, cu livezi şi grădini fascinante, cu casele înfipte zdravăn în pămîntul părinte. Şi între ele, şerpuitoare şi calmă în zile de toamnă, Tirnava, unul cintec, apă oglindă, care te duce prietenoasă către „Oraşul perlă“, că- tre aşezarea aceea istorică, de-o virstă neştiută, înconjurată de podgorii roditoare şi stejari falnici. Cînd cobori dinspre Albeşti, Sighişoara îţi apare pe neaşteptate la o cotitură de şosea. Cînd urci dinspre Mediaş, monumentul „La piatra cu chip“, un turnuleţ cu clop transilvănean in creştet, bătrîn de 500 de ani. Sighişoara, privită de la oarecare altitudine, aduce cu un sombrero mexican („Dealul cetăţii“), din al cărui ţugui pornesc nişte boruri largi şi răsucite (văile înconjurătoare), în scobitura cărora şi-au găsit lăcaş liniştit cartierele vechi şi noi. Oraş ospitalier, graţios şi pitoresc, Sighişoara poartă în fiecare piatră, în fiecare dată şi în fiecare zid, însemnele nemuritoare ale istoriei. Trecutul începe aici din mileniu şi chiar de mai de departe. Secolul al III-lea, înaintea erei noastre, a lăsat urmele unei cetăţi dacice, Sandova, obiecte ce atestă meşteşuguri diverse şi evoluate pentru acea vreme. Şi tot aici s-a ridicat un castru roman, al legiunii a XIII-a Gemina, post întărit la răscrucea drumurilor militare şi comerciale ce duceau Spre Alba Iulia, spre Odorhei şi spre Pasul Oituz. Dacă pămîntul ar păstra tiparul paşilor ce au călcat meleagurile Sighişoarei, am regăsi poate urmele lui Menumorut şi Glad, dar sigur pe cele ale lui Galu, cel ce a stăpînit Terra Blachorum (ţara românilor de dincolo de Carpaţi), ale lui Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrîn şi tatăl lui Vlad Ţepeş, ale lui Mihai Viteazul, întimpinat sărbătoreşte la porţile oraşului in 1600, în anul temerarei sale încercări de a uni principatele române. In timp, Sighişoarei i-a fost dat să înfrunte aspre stihii şi urgii duşmane, să clădească şi să reclădească, să se afle la un pas de pieire şi să renască solitară, energică, ca fabuloasa pasăre Fenix din legendele an-ŞT. GHEORGHIU (Continuare în pag. 2 a) Proletari din toate târile, uniţi-vâ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV nr. 6514 [p miercuri 23 X 1968 i® 4 pagini 30 bani Iniţiativa din fabrică în conflict cu inerţia direcţiei generale © Unde se află cauzele defectelor semnalate ? ® O declaraţie a preşedintelui comitetului sindicatului ® Inginerul-şef într-o situaţie delicată ® Tărăgănarea — carte a eficienţei economice a propunerilor Activitatea în cadrul comitetelor de direcţie presupune desigur o modificare a opticii şi a modalităţii de rezolvare a problemelor ce cad în competenţa întreprinderilor. Vorbind despre schimbarea opticii, ne gîndim la faptul că se cere preşedinţilor acestor comitete de a se obişnui să lucreze şi să folosească deplin toate posibilităţile oferite de noul cadru organizatoric. Şi nu numai aceasta, în cadrul organului colectiv de conducere se fac acum auzite — mai mult ca înainte — opiniile, punctele de vedere, propunerile unei tot mai largi mase de salariaţi. Rezolvarea unor deficienţe din întreprinderi nu este posibilă în totalitatea cazurilor la nivelul acesteia, fiind deci necesară antrenarea întregului aparat ierarhic superior : direcţii generale, minister, conducerea ministerelor. Pentru a nu se pierde propuneri valoroase, este deci imperios necesară intervenția promptă, operativă a acestora. Pornind de la aceste considerente de ordin general enumerate mai sus, ne-am interesat la Consiliul municipal al sindicatelor Timișoara care sunt problemele ce s-au făcut mai pregnant vizibile în scurta activitate de pînă acum a comitetelor de direcţie. Ca o primă consideraţie reţinem aprecierea că în bună parte organul colectiv de conducere a demarat bine în multe întreprinderi. El îşi îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile, dar se manifestă şi o serie de carenţe. Una din întreprinderile în care se întîlnesc asemenea fenomene negative este „Fructus“-unitate producătoare de conserve din legume. Dintr-o simplă vizitare a unităţii se poate constata, chiar fără a fi în specialitate, că aici este nespus de mult loc pentru o mai bună organizare. Fluxul tehnologic este departe de a fi flux — au loc multiple încrucişări pe traseul parcurs de materia primă în procesul de producţie — există o insuficientă preocupare pentru buna gospodărire a legumelor destinate prelucrării, volumul bombajelor la conserve este ridicat, situaţia financiară a întreprinderii fiind deci departe de nivelul cerinţelor Se poate deci afirma că aici există un „exces“ de teren pe care iniţiativa colectivului trebuie să se manifeste. Şi totuşi... Problema se împarte în două : unele rezolvări sunt de competenţă locală, iar altele de competenţă centrală. în ceea ce priveşte primul aspect, comitetul de ŞERBAN SIMEDREA (Continuare In pag. 3-a) Şedinţa Consiliului General A. R. L. U. S. consacrată marcării In ţara noastră a celei de-a 51-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Marţi la amiază a avut loc în Capitală şedinţa Consiliului General A.R.L.U.S., care a dezbătut planul manifestărilor ce vor avea loc în ţara noastră cu prilejul celei de-a 51-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Şedinţa a fost prezidată de academicianul Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. . Tovarăşul Mihail Roşianu, preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S., a relevat importanţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — eveniment crucial în istoria omenirii —, succesele obţinute de popoarele sovietice sub conducerea P.C.U.S. în construcţia socialismului şi comunismului, îndelungatele tradiţii de prietenie dintre popoarele român şi sovietic, politica consecventă a partidului şi statului nostru de întărire a prieteniei şi colaborării frăţeşti cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. Ca şi în anii precedenţi — a spus vorbitorul — aniversarea Marii Revoluţii (Continuare în pag. 3-a) ECOURI LA ANCHETA: „Pot deveni casele de cultură o forţă de atracţie pentru public ?" CONFERINŢE CONFERENŢIARE ŞI RĂSPUNDEREA UNIVERSITĂŢII POPULARE VIRA, BIGA! O „SURDITATE“ DECIT ROM ÎNSĂŞI • Gravele repercusiuni ale zgomotului industrial continuu • Cînd cabinetul de protecţia muncii nu-şi face datoria • Măsurile recomandate de Inspectoratul sanitar nu sunt luate în considerare • Indiferenţa forurilor tutelare • Se face stringent necesară intervenţia Ministerulului Energiei Electrice Zgomotul industrial cu caracter continuu, a cărui intensitate depăşeşte limita II admisă, poate avea urmări neplăcute asupra celor care lucrează o perioadă mai îndelungată intr-un astfel de mediu. Nerespectarea normelor de protecţie a muncii cerută în asemenea condiţii, neaplicarea unor măsuri tehnice, care să diminueze intensitatea zgomotelor, au repercusiuni grave asupra sănătăţii oamenilor. In urma cercetărilor priBorzeşti, lucrătorii secţiei teritoriale a Inspectoratului sanitar de stat Bacău au constatat că din totalul celor examinaţi, doar 18 la sută au auzul normal, 37,3 la sută prezintă hipoacuzie uşoară, 21 la sută hipoacuzie moderată, 14 la sută hipoacuzie majoră şi 9,7 la sută surditate profesională. Cercetările s-au desfăşurat pe baze ştiinţifice, cu aparatură modernă. In aprecierea acuităţii auditive a celor examinaţi s-a ţinut seamă de efectele etice prezente, astfel că deficitul auditiv constatat este dat numai de trauma sonoră profesională. în afara lezării aparatului auditiv, s-au mai constatat o serie de modificări ale sistemului nervos central şi ale aparatului cardio-vascular. 25 la sută din cei examinaţi prezintă o stare de nervozitate permanentă, la unii dintre ei vîjîiturile în urechi (acufenee) persistă între 4—10 ore după ieşirea din schimb. Toate acestea nu fac decit să slăbească capacitatea de muncă a muncitorilor, favorizează creşterea morbidităţii generale, precum şi apariţia altor boli. în faţa unei asemenea situaţii este firesc să te întrebi ce a făcut conducerea întreprinderii, cabinetul de protecţia muncii, cabinetul medical precum şi alţi factori răspunzători de sănătatea oamenilor muncii. O mare vină o poartă cabinetul de protecţia muncii. Cunoscînd că zgomotele sunt produse de maşini cu mers continuu, mijloacele de protecţie individuală se impuneau ca o obligaţie a tuturor celor ce lucrează într-un astfel de mediu. Dar cu părere de rău am constatat că în toată uzina nimeni nu poartă antifon, deşi a fost recomandat de către I.S.S. Bacău ca o măsură de bază. De fapt în atari condiţii, era mijlocul cel mai eficient de protecţie. Vehicularea argumentului potrivit ION FILIP (Continuare în pag. 3-a) m mm Echipa de mecanici condusă de Irimie Oprea, de la Şantierul naval din Galaţi, a obţinut succese remarcabile. La montarea părţilor mecanice de la cargoul de 4 500 tone la care lucrează, are un avans de 14 zile Foto : P. COZIA „Erorile ce se constată în organizarea şi desfăşurarea manifestărilor cultural-educative — se afirmă la un moment dat în ancheta „Pot deveni casele de cultură o forţă de atracţie pentru public ?“ — rezidă şi în felul cum se alcătuiesc programele caselor de cultură şi — aş adăuga eu — chiar şi al cluburilor şi căminelor culturale. In general, se practică un sistem administrativ-funcţionăresc ; programele se jalonează aproape exclusiv după datele aniversative consemnate în calendar. Se întreabă — dacă se întreabă — şi la comisia judeţeană pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice: „Ce conferenţiari sînt anunţaţi de la Bucureşti ?" — conferenţiari pe care îi trimitem noi, Universitatea populară. Depistînd o asemenea situaţie şi comentînd-o, autorul anchetei se întreabă la rîndul său : „De unde să ştie şi să cunoască Universitatea populară din Capitală ce teme interesează locuitorii din Iaşi sau Piatra Neamţ, sau din oricare altă localitate Că aceasta este realitatea nu încape nici o îndoială. N-ar trebui să se întîmple aşa incontestabil. Atunci ? Normal ar fi ca un conferenţiar sau altul, care să abordeze o temă anume, să fie solicitat de către club, de către căminul cultural, ţinînd seama de cerinţele exprese ale oamenilor, ceea Prof. ADELA DINESCU (Continuare în pag. 3-a) Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Mongole la Bucureşti La 22 octombrie a.c. preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Mongole la București, Damdinnerenghiin Bataa, în legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. Cu acest prilej au rostit cuvîntări ambasadorul Republicii Populare Mongole la București, Damdinnerenghiin Bataa și președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Populare Mongole, Damdinnerenghiin Bataa. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat şi George Macovescu, prim-adjuunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Populare Mongole a fost însoţit de membri ai ambasadei. (Agerpres) Nici o proprielnica recoltării şi însâmînţârilor sa nu fie pierduta! Relatăii telefonice de la corespondenţii noştri MARAMUREŞ In planul de măsuri al Direcţiei agricole judeţene Maramureş şi al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, 10 octombrie figurează ca zi în care însămînţările de toamnă trebuiau să fie terminate. Dar vorba aceea : socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea ...de pe cîmp. La data amintită, abia 36 la sută din suprafaţa planificată era însămînţată. Mulţi dintre specialişti susţin că nu se poate lucra deoarece timpul nu permite. Curios ni se pare faptul că duminică, deşi era timp frumos, pe ogoarele judeţului Maramureş s-a lucrat foarte puţin. Tovarăşii de la Direcţia agricolă judeţeană şi U.J.C.A.P. nu prea s-au văzut pe ogoare, în 3 zile unităţile cooperativelor agricole de producţie, în număr de 100, au însămînţat doar o suprafaţă de 609 ha, iar in unităţile întreprinderilor agricole de stat doar 70 ha. CLUJ Săptămîna care s-a încheiat a marcat în judeţul Cluj intensificarea eforturilor pentru terminarea lucrărilor agricole de toamnă. Avansate faţă de media rezultatelor pe judeţ sunt îndeosebi cooperativele agricole de producţie deservite de I.M.A. Dej. îngrijorătoare sunt însă rezultatele ■ pe care le obţin cooperativele agricole la recoltatul cartofilor. Din datele operative, centralizate de Direcţia agricolă judeţeană, reiese că, pînă la sfîrşitul săptămînii, nu se strînseseră cartofii decit de pe 1 700 ha, reprezentînd 41 la sută din suprafaţa cultivată (4131 ha). Potrivit graficului, la această dată trebuia să se fi recoltat cartofii de pe aproape 4.000 ha. Destul de critică este situaţia în unităţile deservite de I.M.A.Huedin. La C.A.P.-Izvorul Crişului, de exemplu, s-au recoltat cartofii numai de pe a opta parte din suprafaţă, la Macău de pe a (Continuare în pag. 3-a) vind acuitatea auditivă, efectuate asupra unui număr de 134 salariaţi ce lucrează în medii cu zgomote intense, la termocentrala Pe ogoarele cooperativelor de producţie din Dobrogea, îngrăşămintele chimice sunt împrăştiate cu ajutorul avioanelor . Foto: C. MARIN