Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)

1969-09-11 / nr. 6790

Joi 77 teptembrió 7969 Dezbaterea cifrelor de ÎNCÂLCI obligaţiile DE SERVICIU? RĂSPUNZI PERSONAL! * Din cauza „problemelor" nu se mai văd... mărunţişurile • Procesul tehnologic prevede „odihna" anvelopelor crude, nu a propunerilor ! • Ciudat fel de a-i stimula pe maiştri fac, nu fac treabă — premiu.» maxim I De la adunarea salariaţilor din secţia III, anvelope uşoare, a Uzinei Victoria, Floreşti-Prahova, am reţinut îndeosebi spiritul critic şi autocritic al dezbaterilor. Tonul a fost dat de referatul prezentat de ing. Nicolae Preda, şeful secţiei, care, după ce a remarcat faptul că în urma aplicării măsurilor stabilite la înce-putul anului ,mai cu seamă în ceea ce priveşte creşterea continuă a pregătirii profesionale a operatorilor chimişti, colectivul secţiei a realizat planul producţiei marfă vîndută şi încasată pe opt luni în proporţie de 103,4 la sută — a insistat asupra cauzelor care frînează buna desfăşurare a procesului tehnologic. Şeful secţiei a prezentat, de asemenea, un plan concret de măsuri care va duce la înlăturarea neajunsurilor semnalate, la realizarea cu succes a sarcinilor pe perioada care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, la pregătirea de pe acum a condiţiilor de trecere la îndeplinirea ritmică a planului pe 1970. Participanţii la discuţii au ţinut însă să demonstre-za că aici mai sînt încă multe de făcut, că pe lîngă problemele aşa-zise „mari" mai sînt de pus la punct şi acele mărunţişuri,» importante, care nu cer cine ştie ce eforturi de gîndire sau financiare din partea conducerii secţiei şi a comitetului de direcţie, dar fără de care producţia are de suferit. Dominanta discuţiilor — criticarea tărăgănărilor în aplicarea unor propuneri menite să ducă la lichidarea deficienţelor. O primă concluzie: cauzele unor lipsuri persistă aici de mult timp, dar măsurile ce trebuiau luate întîrzie. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acest lucru şi de aici au apărut apoi alte şi alte necazuri. — După cum am văzut — arăta operatorul chimist Nicolae Preda — sarcinile de plan vor creşte în anul viitor, astfel că pentru depozitarea intermediară vom avea nevoie de rastele pentru minimum 1 200 bucăţi anvelope crude. Dar nici acum numărul rastelelor nu este suficient şi am atras atenţia asupra acestui lucru de mai mult timp. Din această cauză, după confecţionare, anvelopele nu sunt „odihnite“, aşa cum prevede procesul tehnologic, cel puţin opt ore. De aici se nasc defectele de fabricaţie. Un calcul simplu demonstrează că pierderile din aceste motive, depăşesc de zeci de ori costul confecţionării rastelelor. Este un lucru conceput de toată lumea darT. Asupra altor cauze care duc la irosirea timpului bun de lucru, cauze tolerate la nesfîrşit, a insistat şi maistrul Alexandru Piroş care arăta că „prin confecţionarea a 40 de cărucioare şi 24 de poduri care să stea în faţa preselor cu anvelope pregătite pentru vulcanizare se va elimina deplasarea inutilă a operatorilor de la prese pentru aprovizionare şi astfel producţia va creşte, iar numărul defectelor va scădea simţitor. In cuvîntul său, maistrul Gheorghe Crăciun a insistat asupra rolului maistrului în producţie — „un lucru care nu-l discutăm pentru prima dată“ după cum arăta el „dar pecare mulţi dintre noi îl uităm“. Cauza ? Lipsa simţului de răspundere în muncă al maistrului. Şi cum să existe răspundere, cînd indiferent de contribuţia adusă la îndeplinirea sarcinilor de producţie, toţi maiştrii sunt trecuţi la „premiere maximă“ ? De aici lipsa de ritmicitate în aprovizionarea zilnică a locurilor de muncă, slaba asistenţă tehnică, plimbările prin secţii, sporirea numărului de „pierde vară“ prin secţii. Cu deplină satisfacţie a fost primită de colectiv propunerea maistrului Crăciun de a se trece într-un timp cît mai scurt la imputarea de sus şi pînă jos a materialelor irosite, ia cei vinovaţi să suporte toate consecinţele ce decurg din încălcarea obligaţiilor de serviciu. Numai astfel se poate face ordine atît în ceea ce priveşte obligativitatea ridicării nivelului de cunoştinţe, a păstrării disciplinei la fiecare loc de muncă. LUCIAN BĂRBIERI (Urmare din pag. 1-a) de locuinţe din Vaslui ca, de pildă, cele din preajma Fabricii de confecţii şi Blocul „MS“, au reliefat şi alte aspecte negative care, indiscutabil, se răsfrîng nefavorabil asupra ritmicităţii şi costului lucrărilor. După cum ne spuneau maiştrii, Gheorghe Mihăluş şi Constantin Dragomir, ca şi Constantin Arhire, şeful de lot de aici, apa este adusă cu cisterna de la peste 5 km, ceea ce grevează preţul de cost, majorîndu-1 de peste 10 ori. Cu toate atare cu apă a oraşQllfî (EXC* cutant — aceeaşi întreprindere) sunt mult rămase în urmă şi nu se întrevăd măsuri pentru dinamizarea lor. — De mai mult timp, — remarca un şef de lot, care ne-a rugat să nu-i dăm numele — am propus conducerii întreprinderii prepararea centralizată a mortarelor şi betoanelor, arătindu-i marile avantaje tehnico-economice. Dar, n-am fost luat în seamă. Acum, după cum vă puteţi convinge personal, malaxoarele şi betonierele sunt împrăştiate la toate punctele de lucru. Sunt utilizate cu indici foarte scăzuţi, în schimb, sunt folosiţi numeroşi muncitori auxiliari, ceea ce afectează serios productivitatea muncii. In acest climat de dezinteres, nici timpul afectat producţiei nu este judicios folosit, disciplina în muncă avînd grave carenţe. Oamenii vin şi pleacă de la serviciu cînd vor, absentează zile în şir, fără să le atragă cineva atenţia, sau să le diminueze cîştigul. Afirmaţiile lor au fost confirmate şi de statisticiana Nicolae Baban, care, pe bază de documente, ne-a înfăţişat o situaţie alarmantă, în opt luni, absenţele nemotivate şi învoirile fără plată se ridică la 12 659 ore / om şi, respectiv, 41 416 ore / om, încercarea de a justifica cauzele indisciplinei numai pe seama tinereţii oamenilor şi a faptului că „sunt proveniţi din mediul rural şi nu s-au incadrat Încă in diserpiiaa industrială* majpraapund realităţii. Pe şantierele întreprinderii sint formaţii de lucru, ca brigada de zidari a lui Dumitru D. Patraş, a cărei vîrstă medie e sub 25 de ani, şi in cadrul căreia nu există absenţe nemotivate sau întîrzieri de la program, ea depăşindu-şi cu regularitate planul de producţie cu 20—30 la sută. „Indisciplinaţii — remarca dînsul — se autoexclud din bricarifmé'rtf inciere"pluvi vintul". Şi, nu este unica brigadă, formată din tineri, care merge bine. Acelaşi lucru se poate spune şi de echipa condusă de Dumitru Achiţei. Evident, lipsa de organizare a lucrului la marea majoritate a punctelor de lucru, inexistenţa supravegherii şi îndrumării oamenilor, încadrarea în munci de răspundere a unor elemente necorespunzătoare. — iată cauzele principale care au generat o atmosferă de suficienţă, de îngăduinţă şi tolerare a anomaliilor amintite. In perioada care a mai rămas pînă la finele anului vor trebui depuse eforturi serioase pentru recuperarea restanţelor, concomitent cu pregătirea frontului de lucru pentru 1970. In ordinea importanţei şi urgenţei vor trebui înfăptuite, neîntîrziat, următoarele măsuri : reorganizarea serviciilor şi încadrarea lor cu elemente pricepute, capabile să se achite conştiincios şi cu convingere de sarcinile ce le revin ; organizarea activităţii de construcţii, în două schimburi, la toate punctele de lucru ; repartizarea cadrelor tehnice pe şantiere, loturi şi puncte de lucru, astfel incit munca să fie urmărită îndeaproape ; organizarea unei staţii centralizate de preparare a betoanelor şi mortarelor, ceea ce ar avea ca urmare — pe lîngă aprovizionarea ritmică a punctelor de lucru cu cantităţile necesare de materiale — reducerea cu toate M la antă a numărului Constituite cu peste un an de zile în urmă, comitetele de direcţie au acum o apreciabilă experienţă pozitivă, acumulată din gîndirea celor mai buni specialişti, a colectivelor de muncă din întreprinderi. Activitatea lor, rezultatele obţinute demonstrează in marea majoritate a cazurilor superioritatea conducerii colective faţă de vechea formă de conducere unipersonală, arată în acelaşi timp justeţea măsurilor adoptate de către partid. Aceste lucruri au fost scoase in evidenţă şi cu prilejul consfătuirii organizată zilele trecute la Giurgiu de Comitetul judeţean de partid şi Consiliul judeţean al sindicatelor. Numeroase comitete de direcţie, printre care cele de la Şantierul naval şi întreprinderea „Fructonil", Giurgiu, filatura „Olteniţa“ I.C.I.L., D.R.T.A. Bucu de muncitori auxiliari și a necesarului de utilaje. In vederea asigurării agentului termic pentru continuarea lucrului în sezonul rece, se impune urgentarea lucrărilor la centrala de termoficare, trecerea neintirziată la montarea cazanelor deja sosite pe şantier. Din discuţiile purtate cu tovarăşii Gheorghe Ivan, preşedintele Consiliului judeţean cii judeţene de investiţii, ca şi cu uniii şefi de lot, a rezultat că actualul director, tovarăşul Constantin Spirea, cu toată bunăvoinţa pe care o manifestă, este depăşit de complexitatea sarcinilor ce stau în faţa intreprinderii pe care o conduce. Rutina, amiciţia prost înţelească de o serie de cadre tehnico-administrative cu care s-a înconjurat şi cărora le-a încredinţat munci de răspunderemai ales la producţie şi organizarea muncii), tolerarea abaterilor săvîrşite de subalterni şi lipsa de intervenţie cînd se constată anomalii, au contribuit „din plin“ la crearea terenului prielnic miopiei, actuala stare de lucruri fiind considerată ca o situaţie „neo plus ultra“ In această privinţă o vină o are şi comitetul sindicatului — preşedinte, Gheorghe Ştefănescu — care nu şi-a făcut simţit sprijinul. In discuţiile avute, cei care s-au referit la dînsul au făcut remarca că este un preşedinte ... „de formă“. Aici, la I.C.M. Vaslui, infăptuirea programului de construcţii a locuinţelor. In prezent ca şi in perspectivă, impune producerea unui energic reviriment astfel incit oamenii muncii să primească la termenele planificate apartamentele ce le-au fost repartizate, şi ca întregul potenţial uman şi material să fie utilizat la întreaga capacitate, pentru realizarea ritmlui a planului de construcţii.reşii, I.C.F.T. Urziceni, promovînd principiul muncii şi conducerii colective, iniţiativa şi spiritul novator, şi-au dovedit capacitatea în soluţionarea operativă şi eficace a problemelor esenţiale ale activităţii economice, în luarea unor decizii temeinic fundamentate. Aceste aprecieri sunt confirmate şi de faptul că în numai opt luni ale anului, planul a fost nu numai îndeplinit dar şi depăşit. Cu toate aceste succese, din cuvîntul participanţilor la consfătuire a reieşit pregnant că stilul şi metodele de muncă ale unor comitete de direcţie nu sunt încă la nivelul cerinţelor şi condiţiilor actuale. Ele nu-şi îndeplinesc constant rolul şi atribuţiile ce le revin, nu promovează încă o concepţie ştiinţifică în organizarea producţiei şi a muncii, în vederea sporirii eficienţei economice a activităţii de producţie. Aşa, de exemplu, în multe întreprinderi, printre care Fabrica de vară şi cea de ambalaje metalice din Buftea, Fabrica de cărămizi Urziceni, întreprinderea de foraj-Bucureşti, I.I.L. Olteniţa s-au manifestat formalism şi superficialitate în elaborarea regulamentelor, copiindu-se prevederile hotărîrii sau regulamentele altor unităţi fără a le localiza măcar la specificul întreprinderilor respective. Or, trebuie ştiut de către fiecare conducător din economie, că acest regulament are scopul să stabilească amănunţit modul de organizare şi funcţionare a comitetului de direcţie, să prevadă atribuţiile concrete ce-i revin ca organ colectiv de conducere, frecvenţa şi termenele de convocare a comitetului, modalitatea de pregătire şi desfăşurare a analizelor, metodologia de întocmire a studiilor şi termenelor de predare a materialelor către membrii comitetului, modul de urmărire a îndeplinirii hotărîrilor a Una dintre premisele succesului muticii comitetului de direcţie este cunoaşterea profundă a activităţii ce se desfăşoară în întreprindere. Numai fiind în cunoştinţă de cauză, organul de conducere colectivă are posibilitatea de a sesiza neajunsurile şi de a orienta activitatea intreprinderii, a sectoarelor şi a tuturor factorilor producţiei în direcţia creşterii eficienţei economice. Cunoaşterea deplină a problemelor concrete pe care le ridică producţia se reflectă în întocmirea unor planuri de muncă corespunzătoare. Aceste planuri reprezintă, de fapt, instrumentul care asigură o activitate organizată şi care are posibilitatea urmăririi obiectivelor majore ce trebuie înfăptuite pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a producţiei. Pe această linie s-au încadrat multe comitete de direcţie din unităţile economice ale judeţului Ilfov. Aşa, de exemplu, planurile comitetelor de direcţie de la Fabrica de conserve Valea Roşie, filatura „Olteniţa“, D.S.A.P.C. Bucureşti şi apele au cuprins în planurile lor probleme majore ca: folosirea deplină şi raţională a utilajelor, a forţei de muncă, a fondului de timp, selecţionarea, pregătirea şi promovarea cadrelor corespunzător sarcinilor actuale, construirea şi punerea în funcţiune la termen a noilor capacităţi de producţie prevăzute în planul de investiţii şi altele. Din lucrările consfătuirii a reieşit şi nu toate comitetele de direcţie s-au călăuzit după aceste criterii la întocmirea planurilor de muncă. La întreprinderea forestieră Bucureşti, Trustul interjudeţean de construcţii, I.I.L. Giurgiu şi la alte întreprinderi, planurile de muncă nu cuprind cele mai importante şi actuale probleme a căror rezolvare condiţionează buna desfăşurare a activităţii economice. Deşi se cunoaşte importanţa respectării întocmai a prevederilor din contractele economice încheiate între unităţi, această problemă nu şi-a găsit locul în planurile şi preocupările multor comitete de direcţie, ceea ce a făcut ca pe ansamblul judeţului întreprinderile industriale să nu onoreze la timp 333 contracte în valoare de aproape 50 milioane Iei. De asemenea, cu toate că secţia de supe concentrate a Fabricii de conserve Valea Roşie a funcţionat luni de zile doar cu o treime din capacitate, diferenţa fiind de aproape 100 de tone, sau la Fabrica de ambalaje metalice Buftea stă încă nefolosită linia de postvernisare (pentru care s-a cheltuit peste 1,5 milioane lei), din planuri lipsesc măsurile referitoare tocmai la folosirea integrală a instalaţiilor, a maşinilor şi utilajelor. Planurile trimestriale de activitate ale comitetelor de direcţie trebuie să fie rodul gîndirii colective. Aceste planuri nu pot fi înlocuite cu graficele de şedinţe, aşa cum se procedează la Şantierul naval Olteniţa, „Fructonul“ Giurgiu, O.C.L. Urziceni, IL Giurgiu unde, de la începutul anului şi pînă acum, au ţinut fiecare cam cîte 20 de şedinţe. Dar nu numai atit. In practica unor comitete de direcţie persistă şi tendinţa de aglomerare a acestor şedinţe cu un număr mare de probleme. Astfel, la Fabrica de zahăr Giurgiu pe ordinea de zi a uneia dintre şedinţe au figurat... 12 probleme. Adesea sunt prezentate referate superficial întocmite care nu creează condiţii pentru o participare activă la dezbateri a tuturor membrilor comitetului de direcţie, la stabilirea unor măsuri concrete a căror aplicare să asigure bunul mers al întreprinderilor. Din cuvîntul participanţilor la consfătuire a reieşit şedinţe a tuturor membrilor comitetului de direcţie. Ei au criticat faptul că la O.C.L. Giurgiu, întreprinderea forestieră şi altele, la dezbaterea unor probleme majore au fost prezenţi mai puţin de 2/3 din totalul membrilor. Oare nu se ştie că participarea în întregime a comitetului de direcţie la şedinţe şi discuţii este o necesitate care decurge din esenţa acestui organ, al cărui principiu de bază este tocmai gîndirea şi răspunderea colectivă în stabilirea şi adoptarea hotărîrilor ? Este foarte dăunătoare şi tendinţa ce se mai manifestă pe alocuri de a se aproba în mod automat anumite păreri sau soluţii numai pentru că acestea vin de la director sau inginerul şef, fără să se ţină seamă de punctele de vedere ale celoralţi membri ai comitetului, însufleţiţi de măreţul program de dezvoltare şi inflorire a României socialiste, adoptat la cel de al X-lea Congres al partidului, participanţii la consfătuirea comitetelor de direcţie de la Giurgiu au exprimat hotărîrea fermă a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din judeţul Ilfov de a nu-şi precupeţi eforturile pentru a îndeplini în mod exemplar sarcinile ce le revin în acest an şi de a contribui cu toată priceperea lor la pregătirea celor mai bune condiţii de desfăşurare a producţiei anului viitor. MIRCEA NOVAC CE AU INVATAT COMITETELE DE DIRECŢIE LA ŞTIINŢA CONDUCERII ?“ • Un atestat al superiorităţii conducerii colective • Regulamentul de organizare — doar act „pro forma" ? “ In loc de plan concret... şedinţe cu duiumul • „Ce zice tovarăşul director e sfînt!" ...şi mai vorbim de „personalitatea“ comitetului de direcţie. Incompetenţa şi lipsa de organizare Aspect de la linia de fabricaţie a Uzinei de autoturisme — Piteşti Foto : EM. SIRZEA Uriaşul excavator cu rotor şi cupe. El are o capacitate de 1800 metri cubi pe oră şi funcţionează la întreprinderea minieră Rovinari Foto : P. COZIA Front de lucru fără obstacole (Urmare din pag. l a) NR. 2 DE LA ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII-MONTAJ NR. 2, adunarea generală s-a caracterizat printr-o profundă analiză a cauzelor care au determinat rămînerea în urmă la o serie de obiective printre care se află și Hanul lui Manuc. Aici nu s-a realizat o producţie de 200 000 lei, pentru că forţa de muncă nu a fost judicios folosită, iar aprovizionarea cumaterii şi materiale a fost şi ea, sub toate aspectele, deficitară. Muncitori fruntaşi în întrecerea socialistă, şefi de echipă, maiştri au criticat stilul unipersonal de muncă al conducerii şantierului, fapt cu repercusiuni directe în organizarea mai bună a procesului de producţie. Printre altele, maistrul Ion Macovei a subliniat că pe şantier există resurse nefolosite pe deplin. „Pe şapte luni — a relevat Ion Macovei — valorile prevăzute în devii erau de 15 832 000 lei Acestea au fost depăşite cu IM la rată, ceea ce a făcut ca preţul de cost să fie încărcat cu diferite operaţii în plus. Aşa, de pildă, numai la manoperă s-a plătit cu 11,6 la sută peste cît era stabilit, iar la materiale s-a cheltuit cu 14,6 la sută mai mult. Iată de ce se impune ca pe acest şantier, pînă la sfîrşitul anului, să se urgenteze lucrările de structură şi terminarea zidăriei exterioare la blocurile din străzile Maior Coravu nr. 57 şi Povernei 28_3Q1 La ŞANTIERUL NR. 1 al ÎNTREPRINDERII DE CONSTRUCŢII-MONTAJ NR. 5, participanţii la adunare au arătat că în propria lor activitate mai persistă o serie de neajunsuri. Darea de seamă a prezentat situaţia cam aşa: „Deşi planul pe primele opt luni nu s-a îndeplinit la indicatorul producţie, din cauza nerealizărilor din trimestrul întîi, valoarea producţiei de 30 442 000 lei ca şi ritmul mediu de realizare de circa 5 000 000 lei lunar, obţinut în ultimele luni, asigură realizarea planului anual de 50 000 000 lei“. Constructorii de pe acest şantier s-au declarat de acord cu tonul optimist al dării de seamă, dar în acelaşi timp au criticat fără menajamente conducerea şantierului (ing. Isac Feier) pentru slaba preocupare în ceea ce priveşte aprovizionarea punctelor de lucru şi bineînţeles organizarea producţiei. Dulgherul Ion Lupu a creionat în cîteva cuvinte o anumită stare de lucruri : „Cu două luni în urmă am deschis front de lucru la blocul 22, din ansamblul Colentina, cu numai 2 mc de scîndură. Şantierul resimte acut lipsa basculantelor, deşi necesarul de beton pe zi se ridică la peste 420 tone. Echipele şi formaţiile de lucru sunt mereu în căutarea unor unelte de primă urgenţă ca: teste, pînză de ferăstrău, butoane etc.“. ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII DIN PREFABRICATE DE BETON BUCUREŞTI, cunoscută şi sub denumirea de „combinatul de case“, este una din unităţile de bază in furnitural panourilor stări prefabricate din beton. Aşa se face că la şantierul nr. 1 al acestei unităţi, s-a supus dezbaterii folosirea cu maximum de randament a utilajelor din dotare. Mecanicul şef Viorel Rughiniş a scos în evidenţă faptul că an de an şantierul înregistrează pierderi importante datorită modului în care sunt folosite utilajele. In continuare, el a arătat că în timp ce pe şantiere majoritatea lucrărilor sunt executate manual, maşinile de driscuit şi turbosol stau sub cheie în magazie, fără a fi folosite. Şi în cadrul altor adunări generale s-a desprins ideea că există toate posibilităţile ca pînă la încheierea anului rămînerile în urmă să fie recuperate şi totodată „să se atace" încă de pe acum un larg front de lucru pentru anul 1970. Constructorii au scos în evidenţă obligativitatea comitetelor de direcţie de a soluţiona din timp deficienţele existente în cadrul şantierelor, stabilindu-se cu certitudine viitoarele amplasamente ale blocurilor de locuința MUNKA Pagina a 8-a