Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)
1969-09-12 / nr. 6791
Pagina a 2-a (Urmare din pag. 1-a) PE CIŢINI CONSUMĂ IDEEA REDUCERII CONSUMULUI SPECIFIC ? conductelor şi recipienţilor ar fi fost executate în totalitate, iar în cadrul instalaţiilor s-ar fi urmărit cu atenţie combustia în cuptor. Jenat probabil, mai mult decât alţii, pentru criticile ce i-au fost aduse, inginerul Nicolae Pacu, şeful instalaţiei DA 2 + DV a cerut cuvîntul printre primii. Timp de aproape o jumătate de oră s-a tot văicărit, dînd vina cînd pe unul cînd pe altul, incit nimeni nu a înţeles ce vrea, de fapt, să spună. De aceea, în mod justificat, prezidiul adunării l-a întrerupt de mai multe ori. Din expunerea sa încîlcită, care a ocolit intenţionat adevărul, inginerul Pacu nu a dat nici o garanţie adunării că îşi va înlătura lipsurile din activitatea sa. Ori, după cum i s-a arătat, la instalaţia DA 2 + DV (distilare atmosferică şi distilare în vid), pe care o conduce, are cea mai mare depăşire — 1 300 tone combustibil şi 1 000 tone aburi. Cauza ? Consumurile de combustibil nu au fost urmărite în permanenţă de către fochişti. Analizele au arătat de mai multe ori că arderea are loc în condiţii necorespunzătoare, că bilanţul termic este neeconomicos dar şefii locurilor de muncă deşi au cunoscut asemenea situaţii au întîrziat în luarea măsurilor care se impuneau. Atît situaţia de la instalaţia DA 2 + DV, cit şi cea de la DA 1 au fost analizate în una dintre şedinţele comitetului de direcţie şi s-a hotărît diminuarea salariului tarifar, pentru depăşiri nejustificate de consumuri specifice, salariaţilor care s-au făcut vinovaţi de la cele două instalaţii amintite. Pentru recuperarea depăşirilor s-a întocmit şi un plan de măsuri, care se preconizează să fie realizat integral, la termenele stabiliteTocmai despre aceste probleme se cuvenea să vorbească inginerul Nicolae Pacu. Participanţii la adunare au mai criticat şi faptul că lucrările de întreţinere a echipamentului de schimb de căldură nu au putut fi executate de către ateliere, decit cu multă întîrziere. Referindu-se la această chestiune, maistrul mecanic Viorel Rotaru, a arătat că principalele cauze fiind necesitatea executării unor lucrări urgente ca, de exemplu, amenajările pentru instalaţia de vaselină, precum şi insuficienta folosire a timpului de lucru. Studiile şi cercetările efectuate arată că o mai bună organizare a muncii şi în mod deosebit a locului de lucru şi asigurarea din timp cu materialele necesare, ar fi adus economii însemnate de timp care puteau fi folosite la lucrările curente. „Şi materia primă, a spus el, are multe impurităţi, fapt ce duce la înfundarea prematură a echipamentelor de schimb de căldură, fiind astfel nevoie de intervenţia în repetate rînduri a sectorului mecanic". Intenţionînd să-l completeze pe maistrul Viorel Rotaru, care nu a reuşit în suficientă măsură să-şi analizeze lipsurile personale, inginerul Pavel Jaravete, a spus : ,,Puteam să ne aducem o contribuţie mai mare la reducerea consumurilor specifice care, de fapt, s-au accentuat încă din luna iulie, perioadă în care atelierele de întreţinere erau prinse în activitatea de revizie la instalaţiile CT şi CV. Cu toate acestea, dacă noi, acei care conducem şi controlăm activitatea sectorului mecanic am fi organizat mai judicios munca, adică să fi repartizat lucrările în raport de capacitatea profesională a fiecărui om, a fiecărei echipe, ne-am fi prezentat la adunarea de astăzi cu realizări frumoase, în acest sens, ar fi putut să ne ajute şi Direcţia generală a prelucrării ţiţeiului cu personal — cazangii, ţevari — din alte rafinării, atunci cînd la noi se suprapuneau reviziile unor instalaţii tehnologice“. Faptul că sectorul mecanic a fost în centrul criticii a confirmat-o şi relatările inginerului Ovidiu Coman, şeful serviciului plan şi organizarea muncii, care a spus, printre altele, că în cadrul atelierului de întreţinere se constată că timpul nu este folosit integralcă ar fi existat posibilităţi pentru executarea a mai multor lucrări de întreţinere decit cele realizate. Cursurile de ridicare a calificării au avut în tematică problema privind folosirea raţională a combustibilului, aburului, energiei electrice, chimicalelor, totuşi, sondajele efectuate au arătat că sunt încă muncitori plătiţi să execute lucrări de gospodărire a consumurilor — ca de exemplu fochişti şi rafinori — care nu au cunoştinţele necesare, iar unii fochişti nu au obţinut nici măcar autorizaţie în funcţie. Cu toate că comitetul de direcţie a constituit o comisie care să urmărească zilnic modul în care sunt gospodărite consumurile specifice,, totuşi se mai înregistrează încă mari depăşiri, care trebuie să ţină trează atenţia, în continuare, a comitetului de direcţie în această privinţă. Adunarea a cerut ca în centrul activităţii viitoare a comitetului de direcţie să stea principalele probleme ce constituie de fapt şi căile de reducere a consumurilor specifice printre care : © optimizarea condiţiilor de combustie în cuptoare ; _ controlul permanent, cu aparate de analiză, a gazelor arse şi controlul la coş ; # izolările termice ale conductelor magistrale de aburi în întregime (care să cuprindă și ventilele de pe aceste conducte); # izolarea termică a rezervorului ,,A 50", de materie primă, pentru instalaţia CT. Noul hotel „Unirea“, construit în centrul oraşului Iaşi Foto : ŞT. ALBESCU Va fi desfăcut „nodul gordian“ (Urmare din pag. 1-a) prime salariaţilor o atitudine plină de răspundere faţă de calitatea produselor ne edificăm şi din următorul fapt: dacă în primul semestru pe întregul complex au fost evidenţiate rebuturi în valoare de numai 78 000 lei, în luna iulie, la intervenţia energică a organelor bancare şi de sinteză, s-au înregistrat rebuturi de 89 000 lei. Se înţelege că anterior lucrurile au fost, cum se spune, „cusute cu aţă albă“. O analiză temeinică a consumurilor specifice — depăşirea cu 700 mp la furnir, 842 mp la PAL şi 1 387 mp la placaj atestă starea de fapte existentă, pe care însă, din motivele arătate, conducătorii secţiilor respective s-au prefăcut a nu le lua în seamă. Categoric, starea economică anormală se datoreşte in mare parte şi forului tutelar, Ministerul Economiei Forestiere, care nu a privit cu suficient simţ de răspundere şi nu a fundamentat pe baze reale conform cerinţelor economiei naţionale, sarcinile de plan ale complexului băcăuan. Deşi situaţia se repetă de cîţiva ani, nici în prezent nu i s-a pus capăt. In rîndul membrilor comitetului de direcţie există părerea că dacă se va continua aşa, în anul viitor se vor menţine aceleaşi lipsuri. Este vorba, în primul rînd, de preacoperirea cu comenzi a unui important număr de sortimente din producţia fabricilor : uşi şi ferestre, case prefabricate tip etc. Cu toate că ne aflăm la finele trimestrului III, la ora actuală nu sunt contractate, din planul prevăzut pentru această perioadă, produse în valoare de 23 milioane lei! E şi firesc ca muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici să privească cu îngrijorare această stare de fapte. După cum tot aşa de firesc este că nu se împacă cu situaţia impusă de forul tutelar pentru anul 1970 : nenominalizarea — şi deci şi neasigurarea desfacerii unor produse — în valoare de 40 milioane lei. De la o vreme se pare că ministerul de resort acordă o atenţie sporită ,,cazului Bacău“. Au fost aici tovarăşi din conducerea ministerului — şi chiar în prezent se află doi delegaţi: inginerii Arsenie, din Direcţia generală produse finite, şi Stănescu, de la Direcţia tehnică. Dar problemele vitale, de fond ale activităţii prezente şi cele viitoare ale complexului nu au fost rezolvate. Ne referim atît la asigurarea cu comenzi ferme cit şi la impulsionarea furnizorului extern pentru a face proba de recepţie care să dovedească atingerea capacităţii proiectate a noii fabrici de P.F.L., fabrică ce trebuia să intre în funcţiune încă de la 30 iulie 1968 ! In anul viitor fabrica va trebui să producă la capacitatea nominală, adică 45 000 tone P.F.L. pe an. Cu toate eforturile, pînă în prezent nu s-a atins decit 70 la sută din capacitatea sa. Se impun încă de pe acum, cut nu este prea tirziu, măsuri energice, care să determine pe furnizorul străin să respecte întocmai stipulaţiile contractuale. Este necesar, după părerea noastră, un sprijin substanţial, atît din partea Consiliului economic cit şi din partea C.S.P., pentru ca problemele rămase în suspensie să fie cit mai grabnic şi temeinic analizate şi, în funcţie de concluziile la care se va ajunge, să se ia măsurile ce se impun pentru ca şi colectivul de la C.I.L. Bacău să poată păşi în ritm cu celelalte unităţi fruntaşe. Nu ne îndoim că dezbaterile din adunarea generală a salariaţilor vor mai scoate la iveală cauzele altor neajunsuri.De pildă, în acest an nu s-a cheltuit nici măcar un leu din fondurile de mică mecanizare în condiţiile în care transportul intern constituie o problemă ce dă încă multă bătaie de cap şi consumă forţă de muncă auxiliară). Adunarea generală a salariaţilor de la C.I.L. Bacău este chemată să discute în spiritul de înaltă exigenţă instaurat de Congresul al X-lea, activitatea desfăşurată de colectiv, să propună măsuri radicale pentru lichidarea principalelor neajunsuri, să stabilească factorii răspunzători de tolerarea deficienţelor. In virtutea drepturilor pe care le are ea trebuie să ceară reprezentanţilor ministerului de a răspunde în cel mai scurt timp la problemele cele mai arzătoare pe care le ridică producţia, atît aceea din ultimul trimestru cit şi cea a anului viitor. Acum, în preajma deschiderii şcolilor, problemele de educaţie şi instruire sunt de o stringentă actualitate. De aceea, în afară de consfătuirile corpului didactic care au loc în aceste zile, se consemnează şi întîlnirile între membri ai corpului didactic şi publicul larg. In acest context se înscrie şi simpozionul „Noua orientare şi cadrul de modernizare a instrucţiunii publice“, care are loc vineri, 12 septembrie, la Casa prieteniei românosovietice ; comunicările vor fi susţinute de conf. dr. Vasile Bunescu, director general adjunct în Ministerul Invăţămîntului, prof. Ion Stănculescu, prorector al Institutului de Construcţii, şi prof. Sofia Puşcaşu, inspector şef al Inspectoratului şcolar Bucureşti. Istoria multiseculară a Mexicului este încrustată cu mari şi profunde evenimente — care s-au petrecut de-a lungul vremurilor , pînă la constituirea actualului stat federal din continentul american. Cu prilejul zilei naţionale a acestei ţări, Institutul român pentru relaţii culturale cu străinătatea organizează vineri 12 septembrie, în sala din strada Eminescu, o reuniune la care dr. G. Cherebeţiu va vorbi despre „Mexicul ieri şi astăzi“. Apoi se va viziona un film realizat de studiourile mexicane, care şi-au cîştigat un renume binemeritat în producţia internaţională cinematografică. (Rep). Joi s-au deschis în sala Ateneului român lucrările celui de al II-lea Congres naţional de medicină internă organizat de Societatea de medicină internă din cadrul Uniunii Societăţilor de ştiinţe medicale. La lucrări iau parte aproape 500 de cadre universitare şi medicale din întreaga ţară, precum şi numeroşi specialişti de peste hotare. Participă, de asemenea, Nana Shwarz, preşedinta de onoare a Societăţii internaţionale de medicină internă. Din partea Ministerului Sănătăţii participanţii la Congres au fost salutaţi de dr. Alexandru Calomfirescu, adjunct al ministrului sănătaţii. Cu prilejul zilei proclamării independenţei Republicii Federative a Braziliei, la Casa de cultură , I.R.R.C.S. a fost deschis joi expoziţia de fotografie „Imagini din Brazilia“. Cu acelaşi prilej, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Braziliei a înmînat artistului fotograf român Mircea Farna Medalia de argint ce i-a fost conferită la cea de a 20-a expoziţie internaţională de fotografii artistice de la Rio de Janeiro. In sala mică a Palatului Republicii au luat sfîrşit joi după-amiază lucrările Colocviului Internaţional cu tema : „Metodologia şi tehnica încercării construcţiilor“, organizat de Reuniunea Internaţională a laboratoarelor de încercări şi cercetări pe materiale de construcţii — RILEM, în colaborare cu Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor din România. MUNKA (Urmare din pag. 1-a) pentru lărgirea capacităţii sau cel puţin pentru amenajarea capacităţii existente, ceea ce face să pună în pericol de deteriorare însemnate cantităţi de porumb şi să ne punem în situaţia de a vedea şi în acest an, ca şi în anii precedenţi, „movile“ de porumb sub cerul liber, sub acţiunea agenţilor atmosferici — atît în cîmp cit şi prin staţiile de cale ferată. Astfel, la baza de recepţie Urleasca, pentru asigurarea spaţiului de depozitare corespunzător, întreprinderea pentru valorificarea cerealelor din Brăila a stabilit construirea, pînă la 15. 09. 1969, a unei platforme de beton cu o capacitate de depozitare de 4 000 tone porumb. Deși campania de recoltare a porumbului se apropie cu paşi repezi, iar pe unele locuri chiar a și început, nu s-au luat din timp măsurile care să asigure terminarea acestui obiectiv la data planificată. Nu s-a asigurat spre exemplu, cantitatea de 500 tone balast de la balastiera Condrea şi cantitatea de 120 tone ciment pentru care, pînă la ora controlului, nu se obţinuse nici repartiţia în întregime. Situaţie asemănătoare s-a constatat şi la baza de recepţie din comuna Bărăganu, unde lu- VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 17.35 Lanterna magică — filme pentru copil, 18.05 Nuntă în Maramureş 18.35 Seară de balet 19.00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor Economiei Naţionale „România’69". 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Film artistic : „O poveste ca în filme” 21.20 Reflector 21.35 Muzică uşoară 22.05 ,,Mult e dulce şi frumoasă" — emisiune de limbă română. 22.30 Telejurnalul de noapte 22.50 Varietăţi pe peliculă. Ploaie de vară SIMBATA 13 SEPTEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 17.25 Fotbal — Petrolul—Universitatea Cluj. (repriza II-a transmisiune de la Ploieşti) 18.30 „Cheia oraşului“ emisiune-concurs 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Tele-enciclopedia 21.00 Metamorfoze la cîmpie 21.25 Muzică uşoară românească. 22.00 Telejurnalul de noapte 22.20 Film serial „Comisarul Maigret" 23.10 Seară de romanţe PROGRAMUL II 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Potpuriu de valsuri și arii din operete de: „Shau Zeller, Dendrino, Kalman, Dunaevski 22.10 Recitalul de sîmbătă seara. 20.30 Roman-foileton: „LUNGA VARA FIERBINTE* * Se impun grabnice măsuri pentru asigurarea depozitării crările pentru construirea unei platforme de 1000 tone sunt în stadiu înapoiat pentru că nu dispune de forţa de muncă corespunzătoare, cu toate că are materialele asigurate. în privinţa amenajării şi reparării spaţiilor existente, putem spune că la multe I.A.S. şi baze de recepţie situaţia este de-adreptul alarmantă, la I.A.S. Brateş, spre exemplu, pînă la data controlului nu începuse încă lucrările pentru amenajare, cu toate că se impune de urgenţă repararea podelelor la pătulele din lemn, pe o suprafaţă de 1 500 mp, înlocuirea a 60 de stîlpi pentru susţinerea pereţilor laterali precum şi repararea acoperişurilor pe o suprafaţă de 4 080 mp. Acelaşi lucru s-a constatat şi la I.A.S. Bereşti, unde nu s-a revizuit încă pardoseala la pătule pe o suprafaţă de 100 mp, cit şi la alte I.A.S. şi unele baze de recepţie. In afara celor arătate, mai menţionăm că la I.A.S. Insula Mare a Brăilei, din totalul de 12 ferme la care urmează să se depoziteze porumbul, pînă la ora actuală nu s-a început încă operaţia de reparare şi amenajare a spaţiilor de depozitare la 6 ferme, care au o capacitate de înmagazinare de 1 200 tone ştiuleţi, cu toate că aici sunt necesare serioase lucrări pentru repararea pereţilor interiori, pentru repararea acoperişurilor, precum şi unele operaţii de desinfectare. La I.A.S. Urleasca nu s-au început reparaţiile la 26 pătule, cu toate că acestea au spărturi în acoperiş, panouri laterale descompletate şi stîlpi de susţinere căzuţi. Nu mai puţină importanţă prezintă starea căilor de acces. Cu prilejul acţiunii întreprinse, am constatat în unele locuri o condamnabilă delăsare în această privinţă, cu toate că se ştie bine că nepregătirea drumurilor de acces la locurile de depozitare va încetini simţitor viteza de transport creînd serioase greutăţi lucrărilor de recoltare a porumbului. In această situaţie se află de exemplu şi ferma nr. 12 de la I.A.S. Dealul Bujorului, ca şi fermele dela I.A.S. Smîrdan, din judeţul Galaţi. Am arătat doar cîteva din rămînerile în urmă care pun în pericol buna depozitare şi conservare a porumbului ce va rezulta din recolta acestui an, ele puţind în fapt fi extinse atît ca aspect, cit şi ca număr de cazuri. De aceea considerăm că este absolut necesar ca întreprinderile agricole de stat şi bazele de recepţie să-şi îndrepte întreaga atenţie nu numai asupra înlăturării oricăror pierderi la recoltarea porumbului, dar şi asupra evitării pierderilor ce se pot înregistra la depozitarea şi conservarea lui. Este indicat ca, de îndată, factorii de conducere din întreprinderile agricole de stat, de la bazele de recepţie, de la trusturile I.A.S., de la întreprinderea de valorificarea cerealelor, ca şi cele de la Departamentul I.A.S. şi Departamentul de valorificarea cerealelor, să ia măsurile cuvenite pentru înlăturarea imediata A DEFICIENȚELOR arătate. Mai mult, va trebui ca analiza făcută de organele de control să fie extinsă și de către conducerile forurilor tutelare (Trusturi I.A.S. și întreprinderea de valorificare a cerealelor) şi la restul unităţilor agricole de stat şi restul bazelor de recepţie neverificate, astfel incit PRETUTINDENI SA EXISTE CONDIŢII OPTIME PENTRU DEPOZITAREA PORUMBULUI. Goluri In educaţie, goluri Ii prodacţie (Urmare din pag. l-a) informare asupra obligaţii- gui jurist copleşit de tregul jurist copleşit de treburi. Dar există pe lingă Consiliul municipal al sindicatelor un colectiv obştesc de jurişti căruia nu i s-a adresat nici o solicitare. Şi dacă indisciplina produce greutăţi producţiei, cauzele ce o generează se găsesc aici, în slaba muncă de educaţie în general şi de educaţie juridică în special. Comitetul sindicatului nu a susţinut, pornind de la realităţile existente in fabrică, acţiuni care să vizeze întărirea disciplinei. Aici, mai mult poate ca în alte părţi, trebuie descifrat întîi A.B.C.al statutului de salariat şi apoi explicate cu grijă şi răbdare normele legislaţiei muncii. Am înclinat într-un fel să duc circumstanţe atenuante comitetului sindicatului, pentru că el este de multă vreme descompletat prin plecarea din fabrică a unor membri ai săi care răspundeau de resoarte esenţiale (munca culturală, legislaţie etc.) Nu s-au cooptat alţi membri pentru că... „oricum, vin alegerile“. Şi pînă atunci, munca de educaţie se desfăşoară în sfere înguste, cu mijloace şi forţe reduse. Aşa stând lucrurile şi ţinând seamă şi de faptul că preşedinta este nouă şi în fabrică şi în munca sindicală, sprijinul consiliului sindicatelor din sectorul 7 se cerea a fi mai substanţial. Pentru că munca de educare a salariaţilor, de întărirea disciplinei în producţie este una din sarcinile de mare răspundere pe care Congresul al X-lea al P.C.R. a trasat-o sindicatelor, întindere mult mai largă, sancţiunea fiind doar o măsură dintr-un complex întreg. Actele de indisciplină, concretizate adesea în absenţe nemotivate, întîrzieri sau părăsirea postului din banda de lucru, nu sunt, cel puţin în cazul colectivului la care mă refer, nişte fapte comise cu premeditare. Este concluzia pe care am desprins-o şi din discuţia cu preşedinta comitetului sindicatului P. Mihalcea. — Foarte multe tinere nu realizează obligaţiile ce le incumbă calitatea de angajat. Cînd, după ce au lipsit, le chemăm aici, la sindicat, să discutăm cu ele, ne dau răspunsuri copilăreşti : am fost la film şi apoi m-am sculat tîrziu ; n-am vrut să pierd episodul serialului de la televizor etc. Dar, de fapt, ce ştiu aceste muncitoare despre statutul lor de salariat ? Foaia de angajare, devenită contract de muncă între ele şi fabrică nu le spune mare lucru. Conţinutul său sărac nu reflectă relaţiile complexe dintre părţile contractante. Redactată lapidar, foaia de angajare nu cuprinde decit cîteva referiri la locul de muncă şi salariu şi nimic în legătură cu obligaţiile ce incumbă angajaţilor mai cu seamă în privinţa disciplinei muncii. Puţinele cuvinte rostite ceremonios la serviciul personal sau la sindicat nu au nici ele puterea magică de a le face să înţeleagă ce obligaţii mari rezultă din acest contract. Lecturarea Regulamentului de ordine interioară dă noului angajat posibilitatea de informare asupra obligaţiilor sale în relaţiile noi în care a intrat întreprinderea dar nu şi posibilitatea de a te înţelege, de a te pricepe. Iată de ce, educa-*ţia juridică a noului angajat ar trebui începută din prima zi. Atunci, la angajare, să se explice în esenţă îndatoririle sale ca apoi, cu răbdare şi tact, să se detalieze totul. Şi, acesta este domeniul comitetului sindicatului, sfera unde el poate interveni prin acţiuni organizatorice şi politice desfăşurate sistematic urmărind mereu ca ele să ajungă nu numai la urechea dar şi la conştiinţa omului. Nu trebuie invenţii speciale. Fiecare faptă, fiecare abatere este un punct de plecare şi de demonstrare pe viu a prejudiciilor aduse de indisciplină. Multora din tinerele care au absentat le-a părut apoi rău şi, în dorinţa de a-şi îndrepta greşeala, au întrebat dacă nu pot recupera lucrînd a doua zi în program prelungit. Atunci trebuia intervenit, explicîndu-li-se că în fabrică nu poate face fiecare ce-i convine şi ce crede el că este mai bine. Nu s-a făcut însă. Dacă în luna mai au lipsit sute de muncitoare s-au dat 325 de sancţiuni, în iunie 290 şi în iulie cam tot atîtea. Dar nu s-au unit nişte forţe , economişti, jurişti, activişti obşteşti care să le explice, acestora, cu creionul în mină, ce perturbări produc în procesul de producţie absenţele nemotivate, ce şi cit pierde întreprinderea precum şi ce pierde cel care a comis actul de indisciplină. Se motivează că în fabrică există un sin AUTOBAZA Î.L.F. CU SEDIUL IN BUCUREŞTI STR. LIPSCANI NR. 29 ANGAJEAZĂ : — MECANICI AUTO | — ELECTRICIENI AUTO | — SUDORI TINICHIGII | — ŞOFERI. INSTITUTUL DE STUDII ŞI PROIECTĂRI AGRICOLE din Bucureşti, B-dul Expoziţiei nr. 1 sectorul 1, angajează urgent : sondori foraje mecanice, strungari, şoferi, muncitori necalificaţi şi contabili. Cei interesaţi se vor adresa serviciului salarizării între orele 7—15,45, telefon 18 51 30 interior 335. (747) ANUNŢ întreprinderea „AMIT" din Bucureşti, str. Fecioarei nr 13 — telefon II 39 00 — interior 906, recrutează elevi pentru şcoala profesională F.C.T.B din Bucureşti, pentru meseria de lăcătuş-monteur, absolvenţi a 7—8 clase elementare in vîrstă de 14—17 ani, cu domiciliul în Bucureşti şi comunele pînă la 50 km distanţă de Bucureşti. Şcolarizarea se va face la şcoala F.C.T.B , iar examenul se va ţine între 15— 20 sept. 1969. (746) 1PROFIL „Butoiul“, Bucureşti, Şos. Viilor, nr. 52 ANGAJEAZA — contabil — magazioner principal — lăcătuş mecanic — fochist autorizat — electricieni — mecanic care II — dogari — tîmplari mecanici — zidar — paznici — muncitori necalificaţi (744) MATRIŢERI, MAIŞTRI ÎNCĂLZIRI ŞI VENTILAŢII pentru şantierele din Bucureşti, ANGAJEAZĂ întreprinderea Instalaţii Bucureşti, str. Pictor Verona nr. 17, sectorul 1 (vis-avis de cinema Patria) telefon 12 65 00, interior 96. Vineri 12 septembrie 1969 i EDITURA POLITICĂ au apărut: „Amintiri din viaţa soţului meu Mihail Macavei" de ELENA M. MACAVEI Scrise cald, cu preţuire şi dăruire, rândurile Elenei Macavei despre regretatul Mihail Macavei — militant de seamă al Partidului Comunist Român — transmit cititorului imaginea unei personalităţi generoase, animate de dragoste de oameni de năzuinţa continuă de a contribui la instaurarea în patria noastră a unei oruduiri întemeiate pe dreptate socială, civilizaţie şi progres. Sociologia ştiinţei Colecţia „Idei Contemporane" de Gr. Volkov Lucrarea se ocupă de sarcinile fundamentale ale sociologiei ştiinţei, de studierea legilor dezvoltării şi funcţionării ştiinţei ca un sistem unitar, inclus într-un sistem mai larg, social. Autorul îşi propune să contribuie la elaborarea bazelor teoretice ale organizării, planificării şi conducerii ştiinţei, adică a unui sistem de măsuri care se sprijină pe logica obiectivă a dezvoltării ştiinţei şi asigură ritmul optim de dezvoltare a ei, o creştere a eficienţei cercetărilor ştiinţifice „Treptele tinereţii" de PETRE NIŢA Lucrarea analizează succint trăsăturile sociologice şi psihologice caracteristice cîtorva categorii de tineri din ţara noastră, în raport cu vîrsta, preocupările, mediul social. Tratează probleme de formare şi dezvoltare a orizontului profesional politic, moral, estetic, cultural, interesînd pe toţi care vor să abordeze problema educaţiei prin prisma evaluărilor de ordin sociologic şi psihologic. I Uzina d© Pomp© | A cu sediul în Bucureşti, str. Ziduri Moşi nr. 25 sect. III (lingă Halele Obor) primeşte înscrieri pentru şcolarizare prin ucenicie A la locul de muncă cu durata de 2 ani în următoa- Ifi rele meserii : N • strungari Q • turnători A 9 electricieni V 9 lăcătuşi « La meseria de turnător nu se dă examene de admitere . Pe timpul şcolarizării, ucenicii vor fi plătiţi: în js anul I — 500 lei ; anul II — 600 lei. Candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai şcolii ge- X nerale de 8 ani, să aibă vîrsta între 15—18 ani, domiciliul în Bucureşti ori comunele subordonate, precum şi din judeţul Ilfov acei care pot face na- A veta ori au cazarea asigurată. X Acte necesare la înscriere : certificat de studii V original ; certificat de naştere original plus copie ; A fişa copilului ; examenul pulmonar ; analiza sin- » gelui, (făcută cu cel mult 3 săptămîni înainte de V examen). A înscrieri se primesc pînă la data de 15 septem- X brie a.c. v Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic la Ser- & viciul Personal, telefon 35 10 16 şi Biroul învăţă- A mint telefon 35 20 00, interior 905. Mijloace de transport la uzină : tramvai 1, 4, V ^ 14, 21, 24, 26, 27, troleibuz : 85. A