Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)

1969-09-12 / nr. 6791

Pagina a 2-a (Urmare din pag. 1-a) PE CIŢI­NI CONSUMĂ IDEEA REDUCERII CONSUMULUI SPECIFIC ? conductelor şi recipienţilor ar fi fost executate în tota­litate, iar în cadrul insta­laţiilor s-ar fi urmărit cu a­­tenţie combustia în cuptor. Jenat probabil, mai mult decât alţii, pentru criticile ce i-au fost aduse, ingine­rul Nicolae Pacu, şeful in­stalaţiei DA 2 + DV a ce­rut cuvîntul printre primii. Timp de aproape o jumă­tate de oră s-a tot văicărit, dînd vina cînd pe unul cînd pe altul, incit nimeni nu a înţeles ce vrea, de fapt, să spună. De aceea, în mod justificat, prezidiul adună­rii l-a întrerupt de mai multe ori. Din expunerea sa încîlcită, care a ocolit in­tenţionat adevărul, ingine­rul Pacu nu a dat nici o garanţie adunării că îşi va înlătura lipsurile din acti­vitatea sa. Ori, după cum i s-a arătat, la instalaţia DA 2 + DV (distilare at­mosferică şi distilare în vid), pe care o conduce, are cea mai mare depăşire — 1 300 tone combustibil şi 1 000 tone aburi. Cauza ? Consumurile de combusti­bil nu au fost urmărite în permanenţă de către fo­­chişti. Analizele au arătat de mai multe ori că arde­rea are loc în condiţii ne­corespunzătoare, că bilan­ţul termic este neeconomi­­cos dar şefii locurilor de muncă deşi au cunoscut a­­semenea situaţii au întîr­­ziat în luarea măsurilor care se impuneau. Atît si­tuaţia de la instalaţia DA 2 + DV, cit şi cea de la DA 1 au fost analizate în una dintre şedinţele comi­tetului de direcţie şi s-a ho­­tărît diminuarea salariului tarifar, pentru depăşiri ne­justificate de consumuri specifice, salariaţilor care s-au făcut vinovaţi de la cele două instalaţii amin­tite. Pentru recuperarea de­păşirilor s-a întocmit şi un plan de măsuri, care se preconizează să fie realizat integral, la termenele sta­bilite­­Tocmai despre aces­te probleme se cuvenea să vorbească inginerul Nico­lae Pacu. Participanţii la adunare au mai criticat şi faptul că lucrările de întreţinere a e­­chipamentului de schimb de căldură nu au putut fi exe­cutate de către ateliere, de­cit cu multă întîrziere. Re­­ferindu-se la această ches­tiune, maistrul mecanic Viorel Rotaru, a arătat că principalele cauze fiind ne­cesitatea executării unor lucrări urgente ca, de e­­xemplu, amenajările pen­tru instalaţia de vaselină, precum şi insuficienta folo­sire a timpului de lucru. Studiile şi cercetările efec­tuate arată că o mai bună organizare a muncii şi în mod deosebit a locului de lucru şi asigurarea din timp cu materialele necesare, ar fi adus economii însem­nate de timp care puteau fi folosite la lucrările curente. „Şi materia primă, a spus el, are multe impurităţi, fapt ce duce la înfundarea prematură a echipamente­lor de schimb de căldură, fiind astfel nevoie de in­tervenţia în repetate rîn­­duri a sectorului mecanic". Intenţionînd să-l comple­teze pe maistrul Viorel Ro­­taru, care nu a reuşit în suficientă măsură să-şi a­­nalizeze lipsurile persona­le, inginerul Pavel Jarave­­te, a spus : ,,Puteam să ne aducem o contribuţie mai mare la reducerea consu­murilor specifice care, de fapt, s-au accentuat încă din luna iulie, perioadă în care atelierele de întreţi­nere erau prinse în activi­tatea de revizie la instala­ţiile CT şi CV. Cu toate a­­cestea, dacă noi, acei care conducem şi controlăm ac­tivitatea sectorului meca­nic am fi organizat mai ju­dicios munca, adică să fi repartizat lucrările în ra­port de capacitatea profe­sională a fiecărui om, a fie­cărei echipe, ne-am fi pre­zentat la adunarea de as­tăzi cu realizări frumoase, în acest sens, ar fi putut să ne ajute şi Direcţia gene­rală a prelucrării ţiţeiu­lui cu personal — ca­zangii, ţevari — din alte ra­finării, atunci cînd la noi se suprapuneau reviziile u­nor instalaţii tehnologice“. Faptul că sectorul meca­nic a fost în centrul criti­cii a confirmat-o şi relată­rile inginerului Ovidiu Co­­man, şeful serviciului plan şi organizarea muncii, care a spus, printre altele, că în cadrul atelierului de între­ţinere se constată că tim­pul nu este folosit integral­­că ar fi existat posibilităţi pentru executarea a mai multor lucrări de întreţi­nere decit cele realizate. Cursurile de ridicare a ca­lificării au avut în temati­că problema privind folo­sirea raţională a combusti­bilului, aburului, energiei electrice, chimicalelor, to­tuşi, sondajele efectuate au arătat că sunt încă munci­tori plătiţi să execute lu­crări de gospodărire a con­sumurilor — ca de exemplu fochişti şi rafinori — care nu au cunoştinţele necesa­re, iar unii fochişti nu au obţinut nici măcar autori­zaţie în funcţie. Cu toate că comitetul de direcţie a constituit o comisie care să urmărească zilnic modul în care sunt gospodărite con­sumurile specifice,, totuşi se mai înregistrează încă mari depăşiri, care trebuie să ţină trează atenţia, în con­tinuare, a comitetului de direcţie în această pri­vinţă. Adunarea a cerut ca în centrul activităţii viitoare a comitetului de direcţie să stea principalele pro­­­bleme ce constituie de fapt şi căile de reducere a con­sumurilor specifice printre care : © optimizarea con­diţiilor de combustie în cuptoare ; _ controlul per­manent, cu aparate de ana­liză, a gazelor arse şi con­trolul la coş ; # izolările termice ale conductelor magistrale de aburi în în­tregime (care să cuprindă și ventilele de pe aceste conducte); # izolarea ter­mică a rezervorului ,,A 50", de materie primă, pentru instalaţia CT. Noul hotel „Unirea“, construit în centrul oraşului Iaşi Foto : ŞT. ALBESCU Va fi desfăcut „nodul gordian“ (Urmare din pag. 1-a) prime salariaţilor o atitu­dine plină de răspundere faţă de calitatea produse­lor ne edificăm şi din ur­mătorul fapt: dacă în pri­mul semestru pe întregul complex au fost evidenţiate rebuturi în valoare de nu­mai 78 000 lei, în luna iu­lie, la intervenţia energică a organelor bancare şi de sinteză, s-au înregistrat re­buturi de 89 000 lei. Se în­ţelege că anterior lucrurile au fost, cum se spune, „cu­sute cu aţă albă“. O anali­ză temeinică a consumuri­lor specifice — depăşirea cu 700 mp la furnir, 842 mp la PAL şi 1 387 mp la pla­caj atestă starea de fapte existentă, pe care însă, din motivele arătate, conducă­torii secţiilor respective s-au prefăcut a nu le lua în seamă. Categoric, starea econo­mică anormală se datoreşte in mare parte şi forului tu­telar, Ministerul Economiei Forestiere, care nu a privit cu suficient simţ de răspun­dere şi nu a fundamentat pe baze reale conform ce­rinţelor economiei naţiona­le, sarcinile de plan ale complexului băcăuan. Deşi situaţia se repetă de cîţiva ani, nici în prezent nu i s-a pus capăt. In rîndul mem­brilor comitetului de direc­ţie există părerea că dacă se va continua aşa, în a­­nul viitor se vor menţine aceleaşi lipsuri. Este vorba, în primul rînd, de preacope­­rirea cu com­enzi a unui important număr de sorti­mente din producţia fabri­cilor : uşi şi ferestre, case prefabricate tip etc. Cu toate că ne aflăm la finele trimestrului III, la ora ac­tuală nu sunt contractate, din planul prevăzut pentru această perioadă, produse în valoare de 23 milioane lei! E şi firesc ca munci­torii, inginerii şi tehnicie­nii de aici să privească cu îngrijorare această star­e de fapte. După cum tot aşa de firesc este că nu se îm­pacă cu situaţia impusă de forul tutelar pentru anul 1970 : nenominalizarea — şi deci şi neasigurarea desfa­cerii unor produse — în valoare de 40 milioane lei. De la o vreme se pare că ministerul de resort acordă o atenţie sporită ,,cazului Bacău“. Au fost aici tova­răşi din conducerea minis­terului — şi chiar în pre­zent se află doi delegaţi: inginerii Arsenie, din Di­recţia generală produse fi­nite, şi Stănescu, de la Di­recţia tehnică. Dar proble­mele vitale, de fond ale ac­tivităţii prezente şi cele viitoare ale complexului nu au fost rezolvate. Ne refe­rim atît la asigurarea cu comenzi ferme cit şi la im­pulsionarea furnizorului extern pentru a face proba de recepţie care să dove­dească atingerea capacită­ţii proiectate a noii fabrici de P.F.L., fabrică ce trebuia să intre în funcţiune încă de la 30 iulie 1968 ! In anul viitor fabrica va trebui să producă la capacitatea no­minală, adică 45 000 tone P.F.L. pe an. Cu toate efor­turile, pînă în prezent nu s-a atins decit 70 la sută din capacitatea sa. Se im­pun încă de pe acum, cut nu este prea tirziu, măsuri energice, care să determi­ne pe furnizorul străin să respecte întocmai stipulaţii­le contractuale. Este nece­sar, după părerea noastră, un sprijin substanţial, atît din partea Consiliului eco­nomic cit şi din partea C.S.P., pentru ca probleme­le rămase în suspensie să fie cit mai grabnic şi te­meinic analizate şi, în funcţie de concluziile la care se va ajunge, să se ia măsurile ce se impun pen­tru ca şi colectivul de la C.I.L. Bacău să poată păşi în ritm cu celelalte unităţi fruntaşe. Nu ne îndoim că dezbate­rile din adunarea generală a salariaţilor vor mai scoate la iveală cauzele altor nea­junsuri.­­De pildă, în acest an nu s-a cheltuit nici mă­car un leu din fondurile de mică mecanizare în condi­ţiile în care transportul in­tern constituie o problemă ce dă încă multă bătaie de cap şi consumă forţă de muncă auxiliară). Adunarea generală a sa­lariaţilor de la C.I.L. Bacău este chemată să discute în spiritul de înaltă exigenţă instaurat de Congresul al X-lea, activitatea desfăşu­rată de colectiv, să propu­nă măsuri radicale pentru lichidarea principalelor ne­ajunsuri, să stabilească fac­torii răspunzători de tole­rarea deficienţelor. In vir­tutea drepturilor pe care le are ea trebuie să ceară re­prezentanţilor ministerului de a răspunde în cel mai scurt timp la problemele cele mai arzătoare pe care le ridică producţia, atît a­­ceea din ultimul trimestru cit şi cea a anului viitor. Acum, în preajma des­chiderii şcolilor, probleme­le de educaţie şi instruire sunt de o stringentă actua­litate. De aceea, în afară de consfătuirile corpului didactic care au loc în a­­ceste zile, se consemnează şi întîlnirile între membri ai corpului didactic şi pu­blicul larg. In acest context se înscrie şi simpozionul „Noua orientare şi cadrul de modernizare a instruc­ţiunii publice“, care are loc vineri, 12 septembrie, la Casa prieteniei româno­­sovietice ; comunicările vor fi susţinute de conf. dr. Va­sile Bunescu, director ge­neral adjunct în Ministerul Invăţămîntului, prof. Ion Stănculescu, prorector al Institutului de Construcţii, şi prof. Sofia Puşcaşu, inspector şef al Inspectora­tului şcolar Bucureşti. Istoria multiseculară a Mexicului este încrustată cu mari şi profunde eveni­mente — care s-au petre­cut de-a lungul vremurilor , pînă la constituirea ac­tualului stat federal din continentul american. Cu prilejul zilei naţionale a a­­cestei ţări, Institutul român pentru relaţii culturale cu străinătatea organizează vi­neri 12 septembrie, în sala din strada Eminescu, o re­uniune la care dr. G. Che­­rebeţiu va vorbi despre „Mexicul ieri şi astăzi“. Apoi se va viziona un film realizat de studiourile me­xicane, care şi-au cîştigat un renume binemeritat în producţia internaţională ci­nematografică. (Rep). Joi s-au deschis în sala Ateneului român lucrările celui de al II-lea Congres naţional de medicină inter­nă organizat de Societatea de medicină internă din ca­drul Uniunii Societăţilor de ştiinţe medicale. La lucrări iau parte aproape 500 de cadre universitare şi medi­cale din întreaga ţară, pre­cum şi numeroşi specialişti de peste hotare. Participă, de asemenea, Nana Shwarz, preşedinta de onoare a So­cietăţii internaţionale de medicină internă. Din partea Ministerului Sănătăţii participanţii la Congres au fost salutaţi de dr. Alexandru Calomfirescu, adjunct al ministrului sănă­taţii. Cu prilejul zilei procla­mării independenţei Repu­blicii Federative a Brazi­liei, la Casa de cultură , I.R.R.C.S. a fost deschis­ joi expoziţia de fotografie „Imagini din Brazilia“. Cu acelaşi prilej, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Braziliei a înmînat artistu­lui fotograf român Mircea Farna Medalia de argint ce i-a fost conferită la cea de a 20-a expoziţie internaţio­nală de fotografii artistice de la Rio de Janeiro. In sala mică a Palatului Republicii au luat sfîrşit joi după-amiază lucrările Co­locviului Internaţional cu tema : „Metodologia şi teh­nica încercării construcţii­lor“, organizat de Reuniu­nea Internaţională a labo­ratoarelor de încercări şi cercetări pe materiale de construcţii — RILEM, în co­laborare cu Consiliul Na­ţional al Inginerilor şi Teh­nicienilor din România. MUNKA (Urmare din pag. 1-a) pentru lărgirea capacităţii sau cel puţin pentru ame­najarea capacităţii existen­te, ceea ce face să pună în pericol de deteriorare în­semnate cantităţi de po­rumb şi să ne punem în si­tuaţia de a vedea şi în acest an, ca şi în anii pre­cedenţi, „movile“ de po­rumb sub cerul liber, sub acţiunea agenţilor atmos­ferici — atît în cîmp cit şi prin staţiile de cale ferată. Astfel, la baza de recepţie Urleasca, pentru asigura­rea spaţiului de depozitare corespunzător, întreprinde­rea pentru valorificarea ce­realelor din Brăila a sta­bilit construirea, pînă la 15. 09. 1969, a unei plat­forme de beton cu o capa­citate de depozitare de 4 000 tone porumb. Deși campania­ de recoltare a porumbului se apropie cu paşi repezi, iar pe unele locuri chiar a și început, nu s-au luat din timp mă­surile care să asigure ter­minarea acestui obiectiv la data planificată. Nu s-a asigurat spre exemplu, can­titatea de 500 tone balast de la balastiera Condrea şi cantitatea de 120 tone ci­ment pentru care, pînă la ora controlului, nu se ob­ţinuse nici repartiţia în în­tregime. Situaţie asemănă­toare s-a constatat şi la baza de recepţie din co­muna Bărăganu, unde lu- VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 17.35 Lanterna magică — filme pentru copil, 18.05 Nuntă în Maramureş 18.35 Seară de balet 19.00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor Economiei Naţionale „România’69". 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Film artistic : „O poveste ca în filme” 21.20 Reflector 21.35 Muzică uşoară 22.05 ,,Mult e dulce şi frumoasă" — emisiune de limbă ro­mână. 22.30 Telejurnalul de noapte 22.50 Varietăţi pe peliculă. Ploaie de vară SIMBATA 13 SEPTEMBRIE 1969 PROGRAMUL I 17.25 Fotbal — Petrolul—Universitatea Cluj. (repriza II-a transmisiune de la Ploieşti) 18.30 „Cheia oraşului“ emisiune-concurs 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Tele-enciclopedia 21.00 Metamorfoze la cîmpie 21.25 Muzică uşoară românească. 22.00 Telejurnalul de noapte 22.20 Film serial „Comisarul Maigret" 23.10 Seară de romanţe PROGRAMUL II 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Potpuriu de valsuri și arii din operete de: „Sh­au Zeller, Dendrino, Kalman, Dunaevski 22.10 Recitalul de sîm­bătă seara. 20.30 Roman-foileton: „LUNGA VARA FIERBINTE* * Se impun grabnice măsuri pentru asigura­rea depozitării crările pentru construirea unei platforme de 1000 tone sunt în stadiu înapoiat pentru că nu dispune de forţa de muncă corespun­zătoare, cu toate că are materialele asigurate. în privinţa amenajării şi reparării spaţiilor existen­te, putem spune că la multe I.A.S. şi baze de re­cepţie situaţia este de-a­­dreptul alarmantă, la I.A.S. Brateş, spre exemplu, pînă la data controlului nu începuse încă lucrările pentru amenajare, cu toate că se impune de urgenţă repararea podelelor la pă­­tulele din lemn, pe o su­prafaţă de 1 500 mp, înlo­cuirea a 60 de stîlpi pentru susţinerea pereţilor late­rali precum şi repararea acoperişurilor pe o supra­faţă de 4 080 mp. Acelaşi lucru s-a constatat şi la I.A.S. Bereşti, unde nu s-a revizuit încă pardoseala la pătule pe o suprafaţă de 100 mp, cit şi la alte I.A.S. şi unele baze de recepţie. In afara celor arătate, mai menţionăm că la I.A.S. Insula Mare a Brăilei, din totalul de 12 ferme la care urmează să se depoziteze porumbul, pînă la ora ac­tuală nu s-a început încă operaţia de reparare şi a­­menajare a spaţiilor de depozitare la 6 ferme, care au o capacitate de înma­­gazinare de 1 200 tone ştiu­­leţi, cu toate că aici sunt necesare serioase lucrări pentru repararea pereţilor interiori, pentru repararea acoperişurilor, precum şi unele operaţii de desinfec­­tare. La I.A.S. Urleasca nu s-au început reparaţiile la 26 pătule, cu toate că aces­tea au spărturi în acoperiş, panouri laterale descom­pletate şi stîlpi de susţi­nere căzuţi. Nu mai puţină impor­tanţă prezintă starea căilor de acces. Cu prilejul ac­ţiunii întreprinse, am con­statat în unele locuri o condamnabilă delăsare în această privinţă, cu toate că se ştie bine că nepregă­­tirea drumurilor de acces la locurile de depozitare va încetini simţitor viteza de transport creînd se­rioase greutăţi lucrărilor de recoltare a porumbului. In această situaţie se află de exemplu şi ferma nr. 12 de la I.A.S. Dealul Bujoru­lui, ca şi fermele de­­la I.A.S. Sm­îrdan, din judeţul Galaţi. Am arătat doar cîteva din rămînerile în urmă care pun în pericol buna depo­zitare şi conservare a po­rumbului ce va rezulta din recolta acestui an, ele pu­ţind în fapt fi extinse atît ca aspect, cit şi ca număr de cazuri. De aceea consi­derăm că este absolut ne­cesar ca întreprinderile agricole de stat şi bazele de recepţie să-şi îndrepte întreaga atenţie nu numai asupra înlăturării oricăror pierderi la recoltarea po­rumbului, dar şi asupra evitării pierderilor ce se pot înregistra la depozita­rea şi conservarea lui. Este indicat ca, de îndată, factorii de conducere din între­prinderile agricole de stat, de la bazele de recepţie, de la trusturile I.A.S., de la întreprinderea de valorifi­carea cerealelor, ca şi cele de la Departamentul I.A.S. şi Departamentul de valo­rificarea cerealelor, să ia măsurile cuvenite pentru înlăturarea imedia­ta A DEFICIENȚELOR arătate. Mai mult, va tre­bui ca analiza făcută de or­ganele de control să fie ex­tinsă și de către conducerile forurilor tutelare (Trusturi I.A.S. și întreprinderea de valorificare a cerealelor) şi la restul unităţilor agricole de stat şi restul bazelor de recepţie neverificate, astfel incit PRETUTIN­DENI SA EXISTE CON­DIŢII OPTIME PENTRU DEPOZITAREA PORUM­BULUI. Goluri In educaţie, goluri Ii prodacţie (Urmare din pag. l-a) informare asupra obligaţii- gui jurist copleşit de tre­gul jurist copleşit de tre­buri. Dar există pe lingă Consiliul municipal al sin­dicatelor un colectiv ob­ştesc de jurişti căruia nu i s-a adresat nici o solicita­re. Şi dacă indisciplina produce greutăţi produc­ţiei, cauzele ce o generea­ză se găsesc aici, în slaba muncă de educaţie în ge­neral şi de educaţie juri­dică în special. Comitetul sindicatului nu a susţinut, pornind de la realităţile existente in fabrică, acţiuni care să vizeze întărirea disciplinei. Aici, mai mult poate ca în alte părţi, tre­buie descifrat întîi A.B.C.­­al statutului de salariat şi apoi explicate cu grijă şi răbdare normele legislaţiei muncii. Am înclinat într-un fel să duc circumstanţe ate­nuante comitetului sindica­tului, pentru că el este de multă vreme descompletat prin plecarea din fabrică a unor membri ai săi care răspundeau de resoarte e­­senţiale (munca culturală, legislaţie etc.) Nu s-au co­optat alţi membri pentru că... „ori­cum, vin alegeri­le“. Şi pînă atunci, munca de educaţie se desfăşoară în sfere înguste, cu mijloa­ce şi forţe reduse. Aşa stând lucrurile şi ţinând seamă şi de faptul că pre­şedinta este nouă şi în fa­brică şi în munca sindica­lă, sprijinul consiliului sin­dicatelor din sectorul 7 se cerea a fi mai substanţial. Pentru că munca de edu­care a salariaţilor, de întă­rirea disciplinei în produc­ţie este una din sarcinile de mare răspundere pe ca­re Congresul al X-lea al P.C.R. a trasat-o sindicate­lor, întindere mult mai largă, sancţiunea fiind doar o măsură dintr-un complex întreg. Actele de indiscipli­nă, concretizate adesea în absenţe nemotivate, întîr­­zieri sau părăsirea postului din banda de lucru, nu sunt, cel puţin în cazul colecti­vului la care mă refer, nişte fapte comise cu premedita­re. Este concluzia pe care am desprins-o şi din discu­ţia cu preşedinta comitetu­lui sindicatului P. Mihalcea. — Foarte multe tinere nu realizează obligaţiile ce le incumbă calitatea de anga­jat. Cînd, după ce au lipsit, le chemăm aici, la sindicat, să discutăm cu ele, ne dau răspunsuri copilăreşti : am fost la film şi apoi m-am sculat tîrziu ; n-am vrut să pierd episodul serialului de la televizor etc. Dar, de fapt, ce ştiu a­­ceste muncitoare despre statutul lor de salariat ? Foaia de angajare, deveni­tă contract de muncă între ele şi fabrică nu le spune mare lucru. Conţinutul său sărac nu reflectă relaţiile complexe dintre părţile contractante. Redactată la­pidar, foaia de angajare nu cuprinde decit cîteva refe­riri la locul de muncă şi salariu şi nimic în legătu­ră cu obligaţiile ce incumbă angajaţilor mai cu seamă în privinţa disciplinei muncii. Puţinele cuvinte rostite ceremonios la servi­ciul personal sau la sindi­cat nu au nici ele puterea magică de a le face să în­ţeleagă ce obligaţii mari re­zultă din acest contract. Lecturarea Regulamentului de ordine interioară dă no­ului angajat posibilitatea de informare asupra obligaţii­lor sale în relaţiile noi în care a intrat întreprinde­rea dar nu şi posibilitatea de a te înţelege, de a te pricepe. Iată de ce, educa-*­ţia juridică a noului angajat ar trebui începută din pri­ma zi. Atunci, la angajare, să se explice în esenţă în­datoririle sale ca apoi, cu răbdare şi tact, să se deta­lieze totul. Şi, acesta este domeniul comitetului sindi­catului, sfera unde el poa­te interveni prin acţiuni organizatorice şi politice desfăşurate sistematic ur­mărind mereu ca ele să a­­jungă nu numai la urechea dar şi la conştiinţa omului. Nu trebuie invenţii specia­le. Fiecare faptă, fiecare a­­batere este un punct de plecare şi de demonstrare pe viu a prejudiciilor adu­se de indisciplină. Multora din tinerele ca­re au absentat le-a părut apoi rău şi, în dorinţa de a-şi îndrepta greşeala, au întrebat dacă nu pot recu­pera lucrînd a doua zi în program prelungit. Atunci trebuia intervenit, expli­­cîndu-li-se că în fabrică nu poate face fiecare ce-i con­vine şi ce crede el că­ este mai bine. Nu s-a făcut însă. Dacă în luna mai au lipsit sute de muncitoare s-au dat 325 de sancţiuni, în iunie 290 şi în iulie cam tot atîtea. Dar nu s-au unit nişte for­ţe , economişti, jurişti, ac­tivişti obşteşti care să le ex­plice, acestora, cu creionul în mină, ce perturbări pro­duc în procesul de producţie absenţele nemotivate, ce şi cit pierde întreprinde­rea precum şi ce pierde cel care a comis actul de in­disciplină. Se motivează că în fabrică există un sin­ AUTOBAZA Î.L.F. CU SE­DIUL IN BUCUREŞTI STR. LIPSCANI NR. 29 ANGA­JEAZĂ : — MECANICI AUTO | — ELECTRICIENI AUTO | — SUDORI TINICHIGII | — ŞOFERI. INSTITUTUL DE STUDII ŞI PROIECTĂRI AGRICO­LE din Bucureşti, B-dul Ex­poziţiei nr. 1 sectorul 1, an­gajează urgent : sondori fo­raje mecanice, strungari, şo­feri, muncitori necalificaţi şi contabil­i. Cei interesaţi se vor adresa serviciului sa­larizării între orele 7—15,45, telefon 18 51 30 interior 335. (747) ANUNŢ întreprinderea „AMIT" din Bucureşti, str. Fecioarei nr 13 — telefon II 39 00 — inte­rior 906, recrutează elevi pentru şcoala profesională F.C.T.B din Bucureşti, pen­tru meseria de lăcătuş-mon­­teur, absolvenţi a 7—8 clase elementare in vîrstă de 14—17 ani, cu domiciliul în Bucu­reşti şi comunele pînă la 50 km distanţă de Bucureşti. Şcolarizarea se va face la şcoala F.C.T.B , iar exa­menul se va ţine între 15— 20 sept. 1969. (746) 1PROFIL „Butoiul“, Bucu­reşti, Şos. Viilor, nr. 52 ANGAJEAZA — contabil — magazioner principal — lăcătuş mecanic — fochist autorizat — elec­tricieni — mecanic care II — dogari — tîmplari mecanici — zidar — paznici — munci­tori necalificaţi (744) MATRIŢERI, MAIŞ­TRI ÎNCĂLZIRI ŞI VENTILAŢII pentru şantierele din Bucureşti, ANGAJEAZĂ întreprin­derea Instalaţii Bucu­reşti, str. Pictor Verona nr. 17, sectorul 1 (vis-avis de cinema Patria) tele­fon 12 65 00, interior 96. Vineri 12 septembrie 1969 ­i EDITURA POLITICĂ au apărut: „Amintiri din viaţa soţului meu Mihail Macavei" de ELENA M. MACAVEI Scrise cald, cu preţui­re şi dăruire, rândurile Elenei Macavei despre regretatul Mihail Maca­vei — militant de seamă al Partidului Comunist Român — transmit citito­rului imaginea unei per­sonalităţi generoase, ani­mate de dragoste de oa­meni de năzuinţa conti­nuă de a contribui la instaurarea în patria noas­tră a unei oruduiri înte­meiate pe dreptate socia­lă, civilizaţie şi progres. Sociologia ştiinţei Colecţia „Idei Contemporane" de G­r. Volkov Lucrarea se ocupă de sarcinile fundamentale ale sociologiei ştiinţei, de studierea legilor dezvol­tării şi funcţionării ştiin­ţei ca un sistem unitar, inclus într-un sistem mai larg, social. Autorul îşi propune să contribuie la elaborarea bazelor teoretice ale organizării, planificării şi conducerii ştiinţei, adică a unui sis­tem de măsuri care se sprijină pe logica obiecti­vă a dezvoltării ştiinţei şi asigură ritmul optim de dezvoltare a ei, o creşte­re a eficienţei cercetări­lor ştiinţifice „Treptele tinereţii" de PETRE NIŢA Lucrarea analizează succint trăsăturile socio­logice şi psihologice ca­racteristice cîtorva cate­gorii de tineri din ţara noastră, în raport cu vîrsta, preocupările, me­diul social. Tratează pro­bleme de formare şi dez­voltare a orizontului pro­fesional politic, moral, estetic, cultural, intere­­sînd pe toţi care vor să abordeze problema edu­caţiei prin prisma eva­luărilor de ordin socio­logic şi psihologic. I Uzina d© Pomp© | A cu sediul în Bucureşti, str. Ziduri Moşi nr. 25 sect. III (lingă Halele Obor)­­ primeşte înscrieri pentru şcolarizare prin ucenic­ie A la locul de muncă cu durata de 2 ani în următoa- Ifi rele meserii : N • strungari Q • turnători A 9 electricieni V 9 lăcătuşi « La meseria de turnător nu se dă examen­e de admitere . Pe timpul şcolarizării, ucenicii vor fi plătiţi: în js anul I — 500 lei ; anul II — 600 lei.­­ Candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai şcolii ge- X nerale de 8 ani, să aibă vîrsta între 15—18 ani,­­ domiciliul în Bucureşti ori comunele subordonate,­­ precum şi din judeţul Ilfov acei care pot face na- A veta ori au cazarea asigurată. X Acte necesare la înscriere : certificat de studii V original ; certificat de naştere original plus copie ; A fişa copilului ; examenul pulmonar ; analiza sin- » gelui, (făcută cu cel mult 3 săptămîni înainte de V examen). A înscrieri se primesc pînă la data de 15 septem- X brie a.c. v­ Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic la Ser- & viciul Personal, telefon 35 10 16 şi Biroul învăţă- A mint telefon 35 20 00, interior 905.­­ Mijloace de transport la uzină : tramvai 1, 4, V ^ 14, 21, 24, 26, 27, troleibuz : 85. A

Next