Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)

1969-09-21 / nr. 6799

Proletari din toate țorile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6799 duminică 21 septembrie 1969 6 pagini 30 bani Ieri, la Porţile de Fier TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTILNIT CU TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite în comun, cu tovarăşul IOSIP BROZ TITO, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia. în cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale siste­mului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu Severin s-au desfăşurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări care au relevat încă o dată relaţiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii în lume. COMUNICATUL COMUN Continuîndu-şi drumul spre Porţile de Fier, sîm­­bătă dimineaţa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu so­ţia, Elena Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat care il însoţesc, au părăsit Craiova, îndrep­­tindu-se spre Turnu Seve­rin. Mii de locuitori ai muni­cipiului Craiova au ieşit, de-a lungul străzilor să salute pe oaspeţii dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi de popu­laţia municipiului Craio­va cu căldură şi prie­tenie. Mulţimea aclamă îndelung, ovaţionează, scan­dează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. — Ceauşescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate şi putere de muncă adresa­te secretarului general al partidului. Muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii unită­ţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială —ieşiţi pentru a saluta pe înalţii oaspeţi, îi însoţesc cu urale şi ovaţii entuzias­te. Coloana maşinilor trece pe lîngâ întreprinderea de prefabricate din beton, pe lingă şantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în ur­mă, la ieşirea din Cetatea­­ Băniei, alte două obiective — adevăraţi giganţi ai in­dustriei noastre socialiste — combinatul chimic şi centrala electrică de ter­­moficare, mărturii expresi­ve ale saltului industrial realizat în anii de construc­ţie socialistă in patria noastră. Străbătînd judeţul Dolj, comunele şi oraşele sale,­ împodobite sărbătoreşte, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi cu multă bucurie de locuitorii acestor meleaguri care şi-au exprimat dragostea neţăr­murită faţă de secretarul general al Partidului, ata­şamentul profund faţă de politica marxist-leninistă promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nos­tru, hotărîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieşirea din judeţ, tov. Constantin Băbălău, prim­­secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, mulţu­meşte tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi con­ducători de partid şi de stat pentru scurta vizită şi le urează „drum bun“. Coloana de maşini trece apoi podul de peste Jiu. La intrarea pe meleagurile mehedinţene, se află o fru­moasă poartă ţărănească, pe frontispiciul căreia sunt înscrise urările : „Bine aţi venit pe meleagurile mehe­dinţene, iubiţi conducă­tori de partid şi de stat“, „Să ne trăiţi mulţi ani to­varăşe Ceauşescu spre bi­nele şi fericirea poporului“. Aici, secretarul general al partidului şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de tov. Constantin Drăgoescu, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, de conducători ai organelor lo­cale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi ob­şteşti. Sosirea conducători­lor de partid şi de stat la ho­tarul judeţului Mehedinţi este marcată de uralele, ova­ţiile puternice ale locuitori­lor comunelor învecinate, veniţi în întîmpinare. Se oferă oaspeţilor tradiţio­nala pîine şi sare, buchete de flori. Pe întregul traseu parcurs pînă la Turnu Se­verin — la Butoeşti şi Lunca Bănului, la Streha­­ia, Tîmna şi Prunişor — comune cu gospodari iscu­siţi şi vestiţi —, pretutinde­ni conducătorii de par­tid şi de stat sînt întîmpi­­naţi cu aplauze şi în­flăcărate urări de bun venit.­­ Armonios închegat în complexul nostru economic unitar, judeţul Mehedinţi a înregistrat în anii con­strucţiei socialiste o conti­nuă dezvoltare industria­lă şi social-culturală. A­­cest judeţ contribuie în prezent la înzestrarea eco­nomiei naţionale cu nave maritime şi fluviale, cu vagoane de marfă de dife­rite tipuri, cu produse mi­niere nemetalifere, cu mo­bilă, placaj, plăci fibro­­lemnoase, furnire estetice, ţesături din bumbac, con­fecţii, precum şi cu diferite produse ale industriei ali­mentare. ...Coloana maşinilor se apropie de Turnu Severin, reşedinţa judeţului. De pe panta de la Balota se des­chide în faţă o frumoasă privelişte, îmbogăţită de prezenţa solemnă a Dună­rii şi dominată de imagi­nea puternică a unor obi­ective industriale ridicate în oraş în ultimele două decenii. In dreptul Insulei Şimian, conducătorii parti­dului şi statului sunt salu­taţi cu deosebită căldură de localnici, precum şi de (Continuare în pag. 3-a) Secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, preşedin­tele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porţi­le de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi preşedinţi, împre­ună cu soţiile şi cu înalţi conducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidroener­getic şi de navigaţie pe partea română şi partea iu­goslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere construc­torilor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă a­­cum, îndeosebi pentru în­chiderea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un suc­ces tehnic de seamă în faza finală a construcţiei acestui obiectiv de mare importan­ţă pentru economiile celor două ţări şi marchează un moment hotărîtor în elimi­narea dificultăţilor din ca­lea navigaţiei internaţionale în această zonă a Dunării. Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito au cons­tatat cu satisfacţie că în cursul desfăşurării de pînă acum a lucrărilor s-a reali­zat o colaborare deosebit de reuşită între cele două ţări socialiste, care reprezin­tă un exemplu de relaţii prieteneşti de bună vecină­tate şi o afirmare a princi­piilor colaborării internaţi­onale pe baza egalităţii în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, in­ginerii şi cetăţenii din Tur­nu Severin şi Kladovo au întîmpinat şi au salutat cu deosebită căldură pe înalţii oaspeţi. în timpul întîlnirii au a­­vut loc convorbiri între pre­şedintele Ceauşescu şi pre­şedintele Tito la care au participat . Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniş­tri, Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănes­­cu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, George Maco­­vescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasado­rul României în R.S.F. Iu­goslavia. Din partea iugoslavă : Mitia Ribicici, preşedintele (Continuare in pag. 3-a) Aspect din timpul convorbirilor La primirea inalţilor oaspeţi iugoslavi pe malul românesc Preşedintele Republicii Finlanda, URHO KEKKONEN, soseşte nume vi­ca noastră La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni, 22 septembrie soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele Repu­blicii Finlanda, Urho Kekkonen. Urho Kaleva Kekkennen, s-a născut la 3 septembrie 1900 în familia unui muncitor fo­restier din localitatea Pie­­lavesi, din nordul Finlandei. Şi-a făcut studiile medii în orăşelul Kajaani, iar apoi a urmat cursurile facultăţii de drept a Universităţii din Helsinki, pe care le-a absol­vit în anul 1926. În anul 1936 Urho Kekkonen a obţi­nut titlul de doctor în ştiinţe juridice. . Din anul 1926 Urho Kek­konen a ocupat diferite funcţii în administraţia co­munelor rurale şi apoi în Ministerul Agriculturii. Este perioada în care îşi începe şi activitatea politică, în ca­drul partidului agrarian, în cadrul acestui partid a de­ţinut funcţii de conducere, făcînd parte pînă în 1946 din Comitetul Executiv al partidului. În anul 1936 este ales în parlament, al cărui membru a fost fără întreru­pere pînă în 1956. Tot în 1936 a fost numit ministru al justiţiei, iar în anii 1937— 1939 a deţinut portofoliul de ministru al internelor. In 1944 a redevenit ministru al justiţiei, timp de doi ani con­­ducînd concomitent, şi servi­ciul raţionalizării. A fost a­­les, în anul 1947, vicepreşe­dinte al Parlamentului fin­landez, iar în anul următor preşedinte al acestui for. În anii 1950—1955, Urho Kek­konen a fost prim-ministru al Cabinetului finlandez. În februarie 1956 dr. Urho Kekkonen a fost ales preşe­dinte al Finlandei. Manda­tul său pentru această înal­tă funcţie a fost reînnoit în anii 1962 şi 1968. Realegerea sa repetată în cel mai înalt post de con­ducere al ţării, demonstrea­ză preţuirea pe care po­porul finlandez o acordă po­liticii promovate de preşe­dintele Kekkonen. Pe plan in­tern au fost înfăptuite impor­tante realizări menite să asi­gure dezvoltarea Finlandei pe calea progresului econo­mic şi cultural, pe calea bu­năstării populaţiei. Pe plan extern a fost înfăptuită o politică de neutralitate, de relaţii constructive priete­neşti cu toate ţările lu­mii. Orientarea politicii inau­gurate de predecesorul său J. K. Paasikivi, o politică de neangajare, de bună vecină­tate şi prietenie cu toate po­poarele— este cunoscută a­cum sub numele de „Linia „Paasikivi-Kekkonen". în a­­cest cadru se înscrie propune­rea formulată în urmă cu cî­­țiva ani de preşedintele Ke­kkonen, ca ţările din nordul Europei — Danemarca, Sue­dia, Norvegia şi Finlanda — care constituiau deja o zonă denuclearizată de facto, să consfinţească această reali­tate printr-un acord cvadri­­partit. Crearea unei aseme­nea zone, a afirmat preşedin­tele, ar consolida poziţiile şi prestigiul ţărilor respective, oferindu-le totodată, ga­ranţii de securitate. în ace­laşi cadru se înscrie recen­ta propunere a Finlandei, prin care guvernul acestei ţări se oferă să iniţieze con­tacte în vederea unei confe­rinţe în prolema securităţii europene şi, în eventualita­tea unor rezultate satisfăcă­toare ale contactelor, să găzduiască această confe­rinţă. Personalitate marcantă a vieţii politice finlandeze, preşedintele Urho Kekkonen se bucură de o mare autori­tate şi prestigiu, atît în ţara sa, cît şi peste hotare, înţe­legînd să promoveze bunele relaţii cu alte ţări şi pe ca­lea contactelor directe, în ultimii ani a întreprins că­lătorii în mai multe ţări ale lumii, printre care Austria, Canada, India, R.A.U., Uniu­nea Sovietică, Marea Brita­­nie, Franţa, R.S.F. Iugoslavia şi mai multe ţări nordice. În cadrul bunelor relaţii statornicite între România şi Finlanda, vizita pe care preşedintele Urho Kekkonen o începe luni în ţara noas­tră, prilejuieşte o reafirmare a dorinţei celor două ţări şi popoare de mai bună cu­noaştere, de înţelegere reci­procă. Ea se înscrie, totoda­tă, ca o acţiune concretă menită să faciliteze destin­derea pe continentul nostru, să influenţeze pozitiv co­operarea internaţională, pa­cea şi securitatea în Europa şi în întreaga lume. Poporul român, animat de sentimente de stimă şi prie­tenie faţă de poporul fin­landez, adresează preşedin­telui Finlandei, Urho Kekko­nen, o caldă urare de „Bun venit" în prima sa vizită în România. Oraşul de Bega Mîndra capitală a Ba­natului este în sărbă­toare. In aceste zile în oraşul de pe Bega au loc manifestări ştiinţi­fice, cultural-artistice şi sportive prilejuite de împlinirea a 700 de ani de existenţă documen­tarii u­­milişoarei. In îndelungata şi zbuciu­mata sa istorie, oraşul parcurilor şi grădinilor a cunoscut momente cu profunde rezonanţe po­litice, economice şi cul­turale care l-au impus de la început prin ur­­bele cu o viaţă cloco­titoare. Născută pe solul Daciei străbune, Timi­­­­şoara, aflată la răscru­cea unor importante ar­tere europene a trebuit să înfrunte în dese rîn­­­­duri urgia cotropitorilor străini, renăscînd însă de fiecare dată prin lupta și munca neostoi­tă a locuitorilor săi, mai dîrză și mai dornică de libertate. Martoră și participantă la epocalele IOANA CEZAR (Continuare în pag. 5-a) I In atestarea prin acte a muncitorilor forestieri I Tărăgănare­­ şi dezinteres ION TÎRNICERU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Suceava I Pădurile ocupă peste 50 la sută din suprafaţa jude­ţului Suceava. Tradiţia ex­ploatării şi industrializării lemnului e veche pe melea­gurile noastre. In condiţiile progresului tehnic contem­poran s-a produs însă un mare salt în ceea ce pri­veşte necesarul de cuno­ştinţe ale muncitorilor fo­restieri. Privind lucrurile în ansamblu, ne putem mîndri că în rîndul celor , peste 25 000 de forestieri din­ judeţ avem cadre bine pregătite, muncitori cu o experienţă de 20 — 30 de ani, specialişti încercaţi. O atestă titlurile de între­prinderi fruntaşe sau evi­denţiate pe ramură în în­trecerea soncialistă, cuce­rite în mai multe rînduri al C.I.Z1. ------ - •*» Fălticeni, I.M.T.F. Gura Humorului, rezultatele e­­conomice bune pe care le obţin an de an I.F.V. Dor­n­ei, Rădăuţi, Moldoviţa şi alte unităţi. Din judeţul nostru a pornit acum cîţiva ani iniţiativa organizării muncii în exploatări în brigăzi complexe cu plată în acord global, s-a genera­lizat metoda exploatării în triunchiuri lungi şi catarge. Toate acestea dovedesc că experienţa mai veche poa­te fi fructificată pe un plan superior, în noile condiţii de organizare şi desfăşura­re a producţiei cu mijloace mecanizate. Sporirea con­tinuă a valorii pe metru cub de masă lemnoasă ex­ploatată în ultimii ani vine să confirme, cu argumente de netăgăduit, faptul că pe măsura perfecţionării pre­gătirii profesionale a sala­riaţilor din întreprinderile forestiere, a crescut renta­bilitatea producţiei acestor Calificarea, dar mai ales ridicarea calificării şi poli­calificarea se pot realiza prin mai multe forme, pe (Continuare în pag. 4-a) TELEGRAMA Domnului MAURICE DORMAN Guvernator general al Maltei LA VALETTA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Maltei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate poporului maltez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next