Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)
1969-09-21 / nr. 6799
Proletari din toate țorile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6799 duminică 21 septembrie 1969 6 pagini 30 bani Ieri, la Porţile de Fier TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTILNIT CU TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite în comun, cu tovarăşul IOSIP BROZ TITO, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. în cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu Severin s-au desfăşurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări care au relevat încă o dată relaţiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii în lume. COMUNICATUL COMUN Continuîndu-şi drumul spre Porţile de Fier, sîmbătă dimineaţa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care il însoţesc, au părăsit Craiova, îndreptindu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiului Craiova au ieşit, de-a lungul străzilor să salute pe oaspeţii dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi de populaţia municipiului Craiova cu căldură şi prietenie. Mulţimea aclamă îndelung, ovaţionează, scandează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. — Ceauşescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate şi putere de muncă adresate secretarului general al partidului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii unităţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială —ieşiţi pentru a saluta pe înalţii oaspeţi, îi însoţesc cu urale şi ovaţii entuziaste. Coloana maşinilor trece pe lîngâ întreprinderea de prefabricate din beton, pe lingă şantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieşirea din Cetatea Băniei, alte două obiective — adevăraţi giganţi ai industriei noastre socialiste — combinatul chimic şi centrala electrică de termoficare, mărturii expresive ale saltului industrial realizat în anii de construcţie socialistă in patria noastră. Străbătînd judeţul Dolj, comunele şi oraşele sale, împodobite sărbătoreşte, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi cu multă bucurie de locuitorii acestor meleaguri care şi-au exprimat dragostea neţărmurită faţă de secretarul general al Partidului, ataşamentul profund faţă de politica marxist-leninistă promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, hotărîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieşirea din judeţ, tov. Constantin Băbălău, primsecretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, mulţumeşte tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pentru scurta vizită şi le urează „drum bun“. Coloana de maşini trece apoi podul de peste Jiu. La intrarea pe meleagurile mehedinţene, se află o frumoasă poartă ţărănească, pe frontispiciul căreia sunt înscrise urările : „Bine aţi venit pe meleagurile mehedinţene, iubiţi conducători de partid şi de stat“, „Să ne trăiţi mulţi ani tovarăşe Ceauşescu spre binele şi fericirea poporului“. Aici, secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de tov. Constantin Drăgoescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat la hotarul judeţului Mehedinţi este marcată de uralele, ovaţiile puternice ale locuitorilor comunelor învecinate, veniţi în întîmpinare. Se oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare, buchete de flori. Pe întregul traseu parcurs pînă la Turnu Severin — la Butoeşti şi Lunca Bănului, la Strehaia, Tîmna şi Prunişor — comune cu gospodari iscusiţi şi vestiţi —, pretutindeni conducătorii de partid şi de stat sînt întîmpinaţi cu aplauze şi înflăcărate urări de bun venit. Armonios închegat în complexul nostru economic unitar, judeţul Mehedinţi a înregistrat în anii construcţiei socialiste o continuă dezvoltare industrială şi social-culturală. Acest judeţ contribuie în prezent la înzestrarea economiei naţionale cu nave maritime şi fluviale, cu vagoane de marfă de diferite tipuri, cu produse miniere nemetalifere, cu mobilă, placaj, plăci fibrolemnoase, furnire estetice, ţesături din bumbac, confecţii, precum şi cu diferite produse ale industriei alimentare. ...Coloana maşinilor se apropie de Turnu Severin, reşedinţa judeţului. De pe panta de la Balota se deschide în faţă o frumoasă privelişte, îmbogăţită de prezenţa solemnă a Dunării şi dominată de imaginea puternică a unor obiective industriale ridicate în oraş în ultimele două decenii. In dreptul Insulei Şimian, conducătorii partidului şi statului sunt salutaţi cu deosebită căldură de localnici, precum şi de (Continuare în pag. 3-a) Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porţile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi preşedinţi, împreună cu soţiile şi cu înalţi conducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidroenergetic şi de navigaţie pe partea română şi partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructorilor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă în faza finală a construcţiei acestui obiectiv de mare importanţă pentru economiile celor două ţări şi marchează un moment hotărîtor în eliminarea dificultăţilor din calea navigaţiei internaţionale în această zonă a Dunării. Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito au constatat cu satisfacţie că în cursul desfăşurării de pînă acum a lucrărilor s-a realizat o colaborare deosebit de reuşită între cele două ţări socialiste, care reprezintă un exemplu de relaţii prieteneşti de bună vecinătate şi o afirmare a principiilor colaborării internaţionale pe baza egalităţii în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cetăţenii din Turnu Severin şi Kladovo au întîmpinat şi au salutat cu deosebită căldură pe înalţii oaspeţi. în timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito la care au participat . Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă : Mitia Ribicici, preşedintele (Continuare in pag. 3-a) Aspect din timpul convorbirilor La primirea inalţilor oaspeţi iugoslavi pe malul românesc Preşedintele Republicii Finlanda, URHO KEKKONEN, soseşte nume vica noastră La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni, 22 septembrie soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Urho Kaleva Kekkennen, s-a născut la 3 septembrie 1900 în familia unui muncitor forestier din localitatea Pielavesi, din nordul Finlandei. Şi-a făcut studiile medii în orăşelul Kajaani, iar apoi a urmat cursurile facultăţii de drept a Universităţii din Helsinki, pe care le-a absolvit în anul 1926. În anul 1936 Urho Kekkonen a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice. . Din anul 1926 Urho Kekkonen a ocupat diferite funcţii în administraţia comunelor rurale şi apoi în Ministerul Agriculturii. Este perioada în care îşi începe şi activitatea politică, în cadrul partidului agrarian, în cadrul acestui partid a deţinut funcţii de conducere, făcînd parte pînă în 1946 din Comitetul Executiv al partidului. În anul 1936 este ales în parlament, al cărui membru a fost fără întrerupere pînă în 1956. Tot în 1936 a fost numit ministru al justiţiei, iar în anii 1937— 1939 a deţinut portofoliul de ministru al internelor. In 1944 a redevenit ministru al justiţiei, timp de doi ani conducînd concomitent, şi serviciul raţionalizării. A fost ales, în anul 1947, vicepreşedinte al Parlamentului finlandez, iar în anul următor preşedinte al acestui for. În anii 1950—1955, Urho Kekkonen a fost prim-ministru al Cabinetului finlandez. În februarie 1956 dr. Urho Kekkonen a fost ales preşedinte al Finlandei. Mandatul său pentru această înaltă funcţie a fost reînnoit în anii 1962 şi 1968. Realegerea sa repetată în cel mai înalt post de conducere al ţării, demonstrează preţuirea pe care poporul finlandez o acordă politicii promovate de preşedintele Kekkonen. Pe plan intern au fost înfăptuite importante realizări menite să asigure dezvoltarea Finlandei pe calea progresului economic şi cultural, pe calea bunăstării populaţiei. Pe plan extern a fost înfăptuită o politică de neutralitate, de relaţii constructive prieteneşti cu toate ţările lumii. Orientarea politicii inaugurate de predecesorul său J. K. Paasikivi, o politică de neangajare, de bună vecinătate şi prietenie cu toate popoarele— este cunoscută acum sub numele de „Linia „Paasikivi-Kekkonen". în acest cadru se înscrie propunerea formulată în urmă cu cîțiva ani de preşedintele Kekkonen, ca ţările din nordul Europei — Danemarca, Suedia, Norvegia şi Finlanda — care constituiau deja o zonă denuclearizată de facto, să consfinţească această realitate printr-un acord cvadripartit. Crearea unei asemenea zone, a afirmat preşedintele, ar consolida poziţiile şi prestigiul ţărilor respective, oferindu-le totodată, garanţii de securitate. în acelaşi cadru se înscrie recenta propunere a Finlandei, prin care guvernul acestei ţări se oferă să iniţieze contacte în vederea unei conferinţe în prolema securităţii europene şi, în eventualitatea unor rezultate satisfăcătoare ale contactelor, să găzduiască această conferinţă. Personalitate marcantă a vieţii politice finlandeze, preşedintele Urho Kekkonen se bucură de o mare autoritate şi prestigiu, atît în ţara sa, cît şi peste hotare, înţelegînd să promoveze bunele relaţii cu alte ţări şi pe calea contactelor directe, în ultimii ani a întreprins călătorii în mai multe ţări ale lumii, printre care Austria, Canada, India, R.A.U., Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Franţa, R.S.F. Iugoslavia şi mai multe ţări nordice. În cadrul bunelor relaţii statornicite între România şi Finlanda, vizita pe care preşedintele Urho Kekkonen o începe luni în ţara noastră, prilejuieşte o reafirmare a dorinţei celor două ţări şi popoare de mai bună cunoaştere, de înţelegere reciprocă. Ea se înscrie, totodată, ca o acţiune concretă menită să faciliteze destinderea pe continentul nostru, să influenţeze pozitiv cooperarea internaţională, pacea şi securitatea în Europa şi în întreaga lume. Poporul român, animat de sentimente de stimă şi prietenie faţă de poporul finlandez, adresează preşedintelui Finlandei, Urho Kekkonen, o caldă urare de „Bun venit" în prima sa vizită în România. Oraşul de Bega Mîndra capitală a Banatului este în sărbătoare. In aceste zile în oraşul de pe Bega au loc manifestări ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive prilejuite de împlinirea a 700 de ani de existenţă documentarii umilişoarei. In îndelungata şi zbuciumata sa istorie, oraşul parcurilor şi grădinilor a cunoscut momente cu profunde rezonanţe politice, economice şi culturale care l-au impus de la început prin urbele cu o viaţă clocotitoare. Născută pe solul Daciei străbune, Timişoara, aflată la răscrucea unor importante artere europene a trebuit să înfrunte în dese rînduri urgia cotropitorilor străini, renăscînd însă de fiecare dată prin lupta și munca neostoită a locuitorilor săi, mai dîrză și mai dornică de libertate. Martoră și participantă la epocalele IOANA CEZAR (Continuare în pag. 5-a) I In atestarea prin acte a muncitorilor forestieri I Tărăgănare şi dezinteres ION TÎRNICERU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Suceava I Pădurile ocupă peste 50 la sută din suprafaţa judeţului Suceava. Tradiţia exploatării şi industrializării lemnului e veche pe meleagurile noastre. In condiţiile progresului tehnic contemporan s-a produs însă un mare salt în ceea ce priveşte necesarul de cunoştinţe ale muncitorilor forestieri. Privind lucrurile în ansamblu, ne putem mîndri că în rîndul celor , peste 25 000 de forestieri din judeţ avem cadre bine pregătite, muncitori cu o experienţă de 20 — 30 de ani, specialişti încercaţi. O atestă titlurile de întreprinderi fruntaşe sau evidenţiate pe ramură în întrecerea soncialistă, cucerite în mai multe rînduri al C.I.Z1. ------ - •*» Fălticeni, I.M.T.F. Gura Humorului, rezultatele economice bune pe care le obţin an de an I.F.V. Dornei, Rădăuţi, Moldoviţa şi alte unităţi. Din judeţul nostru a pornit acum cîţiva ani iniţiativa organizării muncii în exploatări în brigăzi complexe cu plată în acord global, s-a generalizat metoda exploatării în triunchiuri lungi şi catarge. Toate acestea dovedesc că experienţa mai veche poate fi fructificată pe un plan superior, în noile condiţii de organizare şi desfăşurare a producţiei cu mijloace mecanizate. Sporirea continuă a valorii pe metru cub de masă lemnoasă exploatată în ultimii ani vine să confirme, cu argumente de netăgăduit, faptul că pe măsura perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor din întreprinderile forestiere, a crescut rentabilitatea producţiei acestor Calificarea, dar mai ales ridicarea calificării şi policalificarea se pot realiza prin mai multe forme, pe (Continuare în pag. 4-a) TELEGRAMA Domnului MAURICE DORMAN Guvernator general al Maltei LA VALETTA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Maltei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate poporului maltez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România