Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)

1969-10-10 / nr. 6815

Vineri 10 octombrie 1969 m mm­ul POETE Microinterviu cu dr. GASPAR P. HAŞDEU Zilele acestea ne vizitează f°ra dr. Gaspar P. Haşdeu, strănepotul marelui prozator, dramaturg, jurnalist şi om de ştiință care a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu. Prezența sa în țara noastră, prilejuită de apropierea împlinirii unui centenar de la naşterea Iuliei Haşdeu a iniţiat, următorul interviu : — L-aţi cunoscut pe... — ...Nu. Anul morţii unchiului meu a coincis cu naşterea mea... deci... — Probabil ne puteţi împărtăşi cîteva lucruri inedite. — Tot ceea ce am reuşit să aflu din familie şi din documentele, pe care le-am strîns încă din adolescenţă, am încercat să le fructific în cărţile mele despre Bogdan Petriceicu Haşdeu. — Pare nepoliticoasă întrebarea, dar realmente n-am reuşit să citesc nici una dintre lucrările dumneavoastră despre B. P. Haşdeu. Ne-aţi putea da cîteva ti­tluri ? — E explicabil. Majoritatea au apărut în limba maghiară. Cîteva titluri... „Via­ţa şi opera lui B. P. Haşdeu", „Aurora timpurie" (povestea vieţii Iuliei Haaşdeu), „Centenarul unui proces de presă", „Misterul unei moşteniri literare"... o serie de traduceri din dramaturgia lui B. P. Haşdeu, printre care „Răzvan şi Vidra", precum şi traducerea unor poe­zii ale Iuliei Haşdeu. — Vă mulţumesc ! La Orăştie, străveche vatră a poporului nos­tru, fiinţează de peste in­actualitate. CULTURA TEHNICĂ Consiliul judeţean al sindicatelor­­ Mehedinţi, în colaborare cu Cabi­netul pentru probleme­le de organizare ştiinţi­fică a producţiei şi a muncii, a iniţiat acţiu­nea „TEHNICA NOUA ŞI EFICIENTA ECO­NOMICA MEHEDINŢI 1969“. In cadrul ace­steia, vor fii organi­zate­­ în întreprinderi­le şi instituţiile din ju­deţ sesiuni tehnico­­ştiinţifice, simpozioane, schimburi de experien­ţă, concursuri tehnice, consfătuiri, dezbateri şi expuneri la care îşi vor da contribuţia cercetă­tori, cadre didactice din învăţămîntul superior, specialişti din întreprin­deri. Acţiunea are ca scop să sprijine depăşirea sarcinilor de plan şi an­gajamentelor pe anul în curs prin adîncirea diferitelor probleme teh­­nico-economice din uni­tăţile de producţie. 40 de ani întreprinderea de cultivare şi prelu­crare a plantelor medi­cinale. Activitatea de bază a întreprinderii constă în extracţia de uleiuri eterice, din plan­te medicinale cultivate şi din variata floră spontană ce creşte din belşug pe aceste melea­guri, uleiuri pe care le pune la dispoziţia in­dustriei farmaceutice, cosmetice şi alimentare. Unele dintre produ­sele acestei întreprin­deri, cu profil unic in ţara noastră (în afară de satisfacerea cerinţe­lor interne), iau drumul spre Elveţia, Olanda, R.F.G., Franţa, S.U.A., Spania, Belgia. EDITORIALE Glasul îngerului „îngerul a strigat" — se intitulează ultima car­te a scriitorului Fănuş Neagu ; „îngerul răgu­şit" — se va intitula o nouă carte aparţinînd lui... Nicolae Velea. Să fie vreo legătură ? După „V Apărut în acest an, romanul „F" al lui Du­mitru Radu Popescu s-a bucurat de un succes deosebit. Pentru anul vi­itor, prozatorul anunță un nou roman — „G". Apreciatul scriitor clujean tinde, se vede, către epu­izarea alfabetului. „Autobuz suspendat In frumoasa staţiune balneo-climaterică Sinaia au început lucrările pentru realizarea unei linii telefe­rice cu cabine, prima de acest gen din ţară. Cabi­nele vor fi de fapt nişte adevărate autobuze sus­pendate. Pînă la cota 1400 cabinele sunt prevăzute cu 40 de locuri, iar de aici pînă la punctul terminus vor circula cabine cu 30 de locuri. „Drumul" din centrul oraşului Sinaia pînă la Vîrful Furnica (alti­tudinea 2 000 m) va dura mai puţin de 15 minute. PREMIERELE SĂPTÂMINII „MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAŢII", producţie a studiourilor engleze 1966. Scenariul Sangster, Osborn, Wil­liams; regia Ralph Tho­mas ; imaginea Ernest Steward; muzica Mal­colm Lockyer cu Ri­chard Johnson, Sylvia Koscina, Suzana Leigh, Elke Sommer, Virginia North şi Laurence Nais­­mith. Irma Ekman şi Penelope, două tinere şi foarte frumoase uciga­şe, fac parte dintr-o fai­moasă organizaţie cri­minală, care are drept scop atragerea şi lichi­darea tuturor celor care au concesiuni petrolife­re. Totul merge strună pînă cînd... Dar... veţi afla şi singuri. „VIRIDIANA", pro­ducţie a studiourilor spaniole , scenariul­ Luis Buftuel, Julio Ale­jandro , regia Luis Bu­nuel, imaginea Jose Aguago. Cu : José Cal­­va, Fernando Ray, Mar­garita Lozano. „Filmul lui Buftuel calcă In picioare cu o vizibilă uşurinţă toate tabu-urile civilizaţiei noastre: dragostea, ie­rarhiile sociale, umane şi caritatea. Filmul este construit din secvenţe scurte, tăiate : trecerea din secvenţă în secven­ţă de imagini de şoc, printr-o serie neîntre­ruptă de excepţionale momente dramatice. Nici­ o imagine nu are vreo intenţie blasfema­­torie ; nici uneia nu i se poate reproşa prostul gust“, scria în 1961 Ci­nematographic Fran­cai­se. „STELELE DIN E­GER“, producţie a stu­diourilor din R. P. Un­gară. Scenariul I. Ne­­meskürthy — după ro­manul omonim de Geza Gárdonyi, regia Zoltán Várkonyi, imaginea Fe­renc Szécsényi, muzica Ferenc Farkas cu : Imre Sinkovits, István Ko­vács, Vera Venczel, Fe­renc Becsenyei, Peter Benkö, Éva Ruttkay, Tamás Major. Ecraniza­rea popularului roman cu acelaşi titlu al lui Géza Gárdonyi, alătu­­rind numele celor mai cunoscuţi actori maghia­ri vorbeşte într-un stil cinematografic, despre o interesantă poveste de dragoste, în care întîm­­plarea joacă un rol im­portant. VINERI 16 OCTOMBRIE 1969 10.00 Tele-enciclopedia 18.00 Buletin de ştiri 18.05 Studioul şcolarilor — Inscripţii bih­orene 18.30 Muzică populară 18.45 Criterii - Arte frumoase 19.00 Tele-universitatea 19.30 Telejurnalul de seară 20.20 Film artistic „Nu se ştie niciodată" — coproducţie franco-italiană realizată în anul 1957 în regia lui Ro­ger Vadim 21.55 Reflector 22.15 Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de limbă română 22.30 Varietăţi pe peliculă. Reîntîlnire cu Charles Aznavour, surorile Kessler, Vico Torriani... 22.55 Telejurnalul de noapte SIMBATA 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 18.00 Buletin de ştiri 18.05 Film serial „BELLE ŞI SEBASTIEN“ 18.30 Cheia oraşului — emisiune concurs 19.30 Telejurnalul de seară 20 00 Tele-enciclopedia 21.00 Muzică lăutărească 21.20 Monografii contemporane 21.40 Film serial COMISARUL MAIGRET 22.30 Telejurnalul de noapte 22.50 Anda, magnetofonul, platoul... şi patru camere de luat vederi. PROGRAMUL II 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Muzică de Jazz în intepretarea lui Guido Manusardi 20.20 Cărţi noi în librării 20.30 Roman foileton „Lunga vară fierbinte“ (XXII) 21.20 Recitalul de sîmbătă seara Betonul preco obiect al unei conferinţe pe ţară Ieri s-au deschis la Mamaia lucrările unei confe­rinţe tehnice pe ţară avînd ca temă utilizarea beto­nului precomprimat în ultimii doi ani în ţara noas­tră şi probleme ale calităţii acestuia. Conferinţa, la care participă specialişti din învă­­ţămîntul superior, cercetători, proiectanţi, construc­tori, precum şi un număr de specialişti de renume de peste hotare, au loc sub auspiciile Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor în colabo­rare cu Institutul de cercetări în construcţii. PARADISUL VlNĂTORILOR Fascinanta Deltă a Dunării, reprezintă în aceste zile pentru vînă­­tori o atracţie deosebi­tă. Prin Oficiul Naţio­nal de Turism au sosit şî continuă să sosească în România grupuri de turişti din Italia, Franţa şi din alte ţări. Pri­mele grupuri vor vina gîşte şi raţe sălbatice. In sezonul de iarnă, turiştii amatori de vî­­nătoare vor putea parti­cipa la vînat de iepuri, fazani, perei mistreţi etc. Pentru acest fel de vînat sunt în curs de perfectare contracte cu firme partenere din Ita­lia, Franţa, R. F. a Ger­maniei, Austria şi Bel­gia. Rubrică realizată de LUMINIŢA DOJA ADRIANA LUSCALOV cu sprijinul coresponden­ţilor CORABIA NEBUNILOR — Pa­tria (II 86 25) — LA NORD PRIN NORD-VEST — Festival (15 63 84) — 8,30 — 11,30 — 14,30 - 17 30 — 20,30. ZILELE FILMULUI DIN R.D.G. — Republica (K­ 03 72) - LUPII ALBI — 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21. PARIA — Luceafărul (15 67 67) — 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 . București (15 61 54) — 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ! Favorit — 10 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30. OMUL CARE VALORA MILI­ARDE — Victoria (16 28 76) — 0 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18 30 — 20,45 ; Grivica (17 08 48) - 0 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 — 20,30 ; Melodia (12 06 88) - 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 10,30 — 20,45 ; Flamura (23 07 40) — 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20 30 MV FAIR LADY — Central (14 12 24) — 0,30 - 13 - 16,30 — 70 TIGRUL — Lumina (16 23 35) — 9,30—16 în continuare ; 18,30 — 20.45 ; Drumul Sării (31 28 13­ — 15 - 17,30 - 20, ARUNCAȚI BANCA ÎN AER - Doina (16 35 53) - 11,30 - 13,45 — 16 — 18,15 — 20.30 ULTIMA LUNA DE TOAMNA — Udrod (13 49 14) — 20,30 ; A TRĂI PENTRU A TRĂI — 15,30 - 18; MONDO­CANE — Timpuri Noi 1­5 61 101 — 9—21 în continuare. ANGELICA ȘI SULTANUL — Feroviar (16 22 73) — 8,30 — II — 13,30 — 16 — 18 30 — 21 ; Excel­sior (18 10 88) - 0,45 - 12,15 — 14,45 — 17,15 — 20 ; Floreasca (33 29 71) - 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 011 - 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 — 20,30 ; Tomis (21 49 46) - 9 - 11,15 — 15 45 — 18,15 - 20,30. COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÎINI VERZI“ - înfrățirea (17 31 64) - 15 - 17,45 - 20 ; Progresul (23 94 10) - 15,30 — 18. MARATON - Buzesti (15 62 79) — 15.30 - 18 - 20,30 VÎRSTA INGRATA - Dacia (16 26 10) -­ 8,30 - 20,45; Lira (31 71 71) - 15,30 — 1R - 20,15; UN GLONTE PENTRU GENE­RAL - Bucegi (17 05 47) - 0 -11,15 — 13 30 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ; Miorița (14 27 14) — 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Aria (21 31 86) — 9—15,45 în continu­are — 18 — 20,30 DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Unirea (17 10 21) — 18 — 20,15 — ICONOSTAS — 15,30 ; Flacăra (21 35 40) — 18 — 20,30 ; ARMA­TA CODOBATURILOR DIN NOU IN LUPTĂ — 15,30 SOARELE VAGABONZILOR - Ciulești (17 55 46) — 15,30 — 18 - 20,30 ; Volga (11 01 26) — 9,15—16 în continuare 18,15 — 20,30 MEMENTO — Cotroceni (13 62 56) - 20,30 - O CHESTI­UNE DE ONOARE - 15,30 - 18. ADIO, GRINGO - Crîngaşi (17 38 81) - 15,30 - 18 - 20.15. TINERETE FÅRÄ BATRINETE - Viitorul (11 48 03) — 15,30 — O CHESTIUNE DE ONOARE - 18 - 20.30 CONTESA COSEL — Moşilor (12 52 93) — 15,30 - 10 OMUI CU ORDIN DE REPAR­TIȚIE — Popular (35 15 17) — 20,30 SHERLOCK HOLMES — Popu­lar — 15,30 - 18. O NOAPTE FURTUNOASA — Munca (21 50 97) — 20 — CREOLA OCHII-ŢI ARD CA FLACĂRA - 15 — 18 GIOCONDA PARA SURIS - Rahova (23 91 00) — 20,30 - CRE­OLA OCHII-ŢI ARD CA FLACA­­RA — 15,30 - 18. OMUL MOMENTULUI - Fe­rentari (23 17 50) - 15,30 — 18 — 20 15. — Vitan (21 39 82) -15,30 — 18 — AM .DOUA MAME SI DOI TAŢI - 20,30. OMUL, ORGOLIUL, VENDETA — Aurora (35 04 66) — 9 - 11-15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30; Modern (23 71 01) — 10, 13, 16; 18,15; 20 30 TINERETE PARA BATRINETE — Cosmos (35 19 15) — 15,30 — 18 - 70,15. CAVALERII AERULUI — Pacea (31 32 52) - 15 30 - 18 - 20,15 MUNKA înapoierea delegaţiei de partid şi de stat de la Berlin Joi seara s-a înapoiat de la Berlin delegaţia de partid şi de stat, condusă de to­varăşul Ion Păţan, mem­bru al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, care a parti­cipat la manifestările prile­juite de cea de-a XX-a aniversare a R.D. Germa­ne. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Gheorghe Petrescu, membru suple­ant al C.C. al P.C.R., se­cretar al Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicatelor, membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialis­te, şi Nicolae Ghenea, am­basadorul României în R.D. Germană. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Mihai Marinescu, membru al C.C.­­al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Vlad, membru supleant al C. C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicolae Boz­­dog, membru supleant al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului interior, Mihai Marin, adjunct al minis­trului afacerilor externe. Au fost prezenţi Ewald Moldt, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti şi membri ai ambasadei. La plecarea din Berlin, delegaţia a fost salutată de Hans Rietz, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Her­bert Weiz şi Werner Titel, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Miniştri, membri ai guvernului şi alte persona­lităţi. Erau prezenţi membri ai Ambasadei României în R.D. Germană. (Agerpres). Preşedintele Senatului din Republica Chile, Tomas Pablo, a făcut joi dimineaţa o vizită la Palatul Marii A­­dunări Naţionale, unde s-a întîlnit cu Ştefan Voitec, preşedintele M.A.N. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte Mia Groza şi Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai M.A.N., Gheorghe Roşu, preşedinte­le Comisiei pentru agricul­tură şi silvicultură a M.A.N., Ion Mărgineanu, se­cretar al M.A.N. şi alte persoane oficiale. In aceeaşi zi, preşedintele Senatului chilian, cu soţia, însoţit de Mia Groza şi Gheorghe Roşu, a vizitat „Expoziţia Realizărilor Eco­nomiei Naţionale — Româ­nia 1969“. Muzeul de artă, cartiere de locuinţe noi din Capitală. Preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Ştefan Voi­tec, a oferit în cinstea pas-Membrii delegaţiei Comi­tetului pentru ştiinţă şi tehnologie din cadrul Grupului parlamentar labu­rist englez care ne vizitea­ză ţara s-au întîlnit joi di­mineaţa la Palatul Marii Adunări Naţionale cu Con­stantin Dinculescu, preşe­dintele Comisiei pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultu­ră a M.A.N., Roman Mol­dovan, preşedintele Grupu­lui Parlamentar pentru re­laţiile de prietenie Româ­nia — Anglia, Mircea Re­­breanu, secretar al Comi­siei juridice a M.A.N., Tu­dor Ionescu, membru al Comisiei de politică externă a M.A.N., şi Mihai Drăga­­nescu, membru al Comisiei economico - financiare a M.A.N. După amiază oaspeţii bri­tanici au făcut o vizită la Rafinăria şi Complexul pe­trochimic de la Brazi, după care s-au înapoiat în Capi­tală. Noul ambasador al Dane­marcei la Bucureşti, Torben Busch-Nielsen, a depus joi la amiază o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea po­porului şi a patriei, pentru socialism. Ieri a sosit în Capitală o delegaţie a Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din transpor­turile feroviare din Uniu­nea Sovietică, condusă de Boris Krasnikov, membru al Prezidiului Comitetului Central, care, la invitaţia Comitetului Uniunii Sindi­catelor din transporturi şi telecomunicaţii din Româ­nia, va face o vizită, pen­tru schimb de experienţă, în ţara noastră, peţilor un dejun. La amiază, membrii dele­gaţiei Comitetului pentru ştiinţă şi tehnologie din ca­drul grupului parlamentar laburist englez, au avut o întrevedere cu Vasile Gliga, adjunct al ministrului afa­cerilor externe. Pagina a 3-a Rămînerea în urmă (Urmare din pag. 1­ a) nici măcar un kilogram ! De asemenea nu s-a primit un gram din cele 1 024 tone p.v.c. pe care trebuia să le furnizeze Combinatul chi­mic din Rm. Vîlcea. în faţa acestei situaţii forul tutelar a recurs la impro­vizaţii. A transferat, pen­tru a nu se cădea complet în gol de producţie, 535 tone de polietilenă de la Combinatul petrochimic Ploieşti. Apoi a încercat să cîrpească ici-colo, prin îm­prumut de materii prime de la întreprinderile din sector, sacul şi aşa destul de rupt al aprovizionării. Bineînţeles soluţiile de ul­tim moment pe lîngă că n-au rezolvat aşa cum se cuvenea stringenta pro­blemă a aprovizionării au condus la creşterea cheltu­ielilor de producţie prin folosirea mijloacelor auto pentru transportul unor cantităţi mici de materie primă de la distanţe foarte mari. Consecinţele aprovi­zionării neritmice, s-au fă­cut simţite şi continuă să se menţină­ prin suprasoli­citarea instalaţiilor şi u­­zarea prematură a utilaje­lor, lucru în asalt în dife­rite perioade şi, ca un co­rolar, nerespectarea ter­menelor contractuale de li­vrare către toţi beneficiarii. Desigur implicaţiile econo­mice ale acestui defectuos mod de planificare a apro­vizionării au fost cunoscute de specialiştii din minister. După cum, credem, se ştia că instalaţiile de la­ Rm. Vîl­cea şi Piteşti nu vor intra în funcţiune la termenele planificate. Atunci se pune întrebarea : de ce totuşi ministerul a dat repartiţie de aprovizionare uzinei ie­şene tocmai de la aceste unităţi ? Judecind logic, este greu, foarte greu, dacă nu imposibil de răspuns. Era de aşteptat ca mă­car acum, în ceasul al doi­sprezecelea, cum se zice, forul tutelar să ia măsuri energice de redresare. Pri­lejul cel mai nimerit tre­buia să-l constituie adu­narea generală a salariaţi­lor chemată să analizeze modalităţile de realizare a planului pe acest an şi a sarcinilor pe 1970. Amînată iniţial la propunerea orga­nelor locale de partid pen­tru că ministerul nu pregă­tise un răspuns clar pro­blemelor spinoase ce se ri­dicau la uzina ieșeană, ea a avut loc la 25 septem­brie a.c. Atît din darea de seamă, cit şi din cuvîntul participanţilor a reieşit că rămînerea în urmă poate fi recuperată dacă forul tutelar asigură în timp util materia primă necesară. Cu justificată atenţie au ascul­tat participanţii cuvîntul reprezentantului ministe­rului, ing. JAN FORT, şef de serviciu în Direcţia ge­nerală a industriei orga­nice, care A PROMIS TOT SPRIJINUL SOLICITAT PENTRU ÎNDREPTAREA­ URGENTĂ A LUCRURI­LOR. (în paranteză fie spus, nu înţelegem de ce oare conducerea ministeru­lui, care cunoaşte situaţia gravă a uzinei ieşene din subordine nu a delegat să participe la adunare un to­varăş ministru adjunct. Pentru că, socotim noi, nu-i putea fi şi nu are voie să rămînă indiferentă faţă de o asemenea situaţie­. Curînd promisiunile re­prezentantului forului tute­lar s-au dovedit a fi doar vorbe goale. La o zi după întoarcerea sa de la Bucu­reşti, unde a primit repar­tiţiile de aprovizionare cu materii prime şi materiale pentru ultimul trimestru din acest an, am avut o o convorbire cu tovarăşul IFRIM VRABIE, şef de bi­rou la serviciul de aprovi­zionare al uzinei. Iată ce ne-a declarat: — Nu mai înţeleg nimic. Una ni se promite, alta ni se dă. Pentru pianul pe luna octombrie avem ne­voie de circa 1 370 tone de polietilenă, ministerul nos­tru însă nu ne asigură prin repartiţie decât 710 tone. Pentru restul, vagi promi­siuni. Deci lipsa de interes şi de răspundere continuă să facă casă bună la forul tu­telar. Părere întărită şi de discuţiile avute cu şeful comisiei economice a Comi­­tului judeţean Iaşi al P.C.R. directorul sucursalei jude­ţene a Băncii Naţionale, membrii în biroul execu­tiv al Consiliului muni­cipal al sindicatelor, care ne-au caracterizat în ter­meni identici situaţia anor­mală ivită da Uzina de pre­lucrare mase plastice Iaşi. Vinovat, se face în primul rînd, Ministerul Industriei Chimice, forul tutelar, care nu a privit cu suficient spirit de răspundere pro­blema aprovizionării cu materiale. Fapt şi mai grav este că, cu toate insistenţe­le depuse de organele jude­ţene, pînă în prezent nu se schiţează măcar un gest pentru a se intra în ca­denţa normală. Faptele sunt evidente. Va înţelege oare conducerea ministerului măcar acum, la începutul ultimului tri­mestru, hotărîtor pentru realizarea integrală a sar­cinilor de plan pe anul în curs, să acorde uzinei ie­șene sprijinul său compe­tent şi calificat atît de ne­cesar pentru recuperarea restanţelor ? Despre felul în care a fost recepţionat acest sem­nal critic ne propunem să revenim într-un viitor a­­propiat. Avancronică colectivă la meciul de fotbal România—Portugalia AVEM ÎNCREDERE IN ECHIPA NAŢIONALA! Duminică în templul fotbalului nostru se dă una din bătăliile cheie. Partida aceasta cu sensuri majore pentru soccerul românesc a conexat, la tensiune maximă, interesul iubi­torilor balonului rotund. VOM CÎŞTIGA SAU NU ? sună sloganul acestor zile. Pentru definirea „consensului majorităţii", am întreprins ieri un sondaj fulger în Gara de Nord, acolo unde se infilnesc spectatori de vîrste şi preocupări diferite, din toate coifurile ţării, fiecare un „selecţioner in felul său, şi toţi prezenţi duminica în corul sublim ce va încerca sa lanseze echipa spre glorie. Ce crede deci măria sa PUBLICUL? NICOLAE MARINESCU mecanic de locomotivă la depoul Bucureşti-Călători (surprins la „timona“ Die­­sel-ului expresului 634­, So­­fia-Bucureşti) — Cred in noi ! Pentru că Dan, Lucescu, Dobrin şi Dumitrache, reprezintă va­lori în care trebuie să avem încredere! — Şi scorul! — Clar ca bună ziua: 3—0 pentru noi ! FLOREA BRATU, lăcă­tuş la uzina bucureşteană Autobuzul. — Dacă am cîştigat noi la Laussane, nu se poate ca la Bucureşti... — Deci, cîştigăm. — Dorinţa noastră a tu­turor spectatorilor este să ne trimitem solii în Mexic, aşa că partida cu Portuga­lia ne va demonstra că e timpul să ne pregătim ba­gajele şi visele. Avem în­credere în echipa naţiona­lă ! PURICE EMIL, elev la liceul 25 Bucureşti — Partida, extrem de di­ficilă, aţi auzit şi dv. cu ce intenţii vin portughezii la Bucureşti. Dar pentru că e vorba de „meciul“ isto­ric al fotbalului nostru, şi pentru că suntem­ atît de aproape de templul zeului Soare, nu poate exista de­cit o singură soluţie. — Adică ? — Adică multă încredere în 11-Ie reprezentativ, un team tînăr, talentat, care trebuie să creadă în stea­ua sa. ION VIŞAN, difuzor pre­să — Aştept de atîta vreme un meci cu asemnea rezo­nanţă, incit nu pot să nu am încredere. Cînd voi di­fuza ziarele de luni aş vrea să strig de bucurie : Citiţi amănunte despre victoria cu 2—0 asupra Portugaliei ! — Ce fel de amănunte ? — Voinţa întregii echipe şi calda încurajare a publi­cului bucureştean şi de pretutindeni ! BOGDAN PANAIT, ofiţer din Piteşti — Nici nu poate fi pusă la îndoială victoria ! — Ca piteştean vă gîn­­diţi, desigur, la Dobrin ! — Nu ! Ia Răducanu şi Dan. Sînt rapidist ! — Şi febleţea argeşeni­lor ? ! — Mă bucur că Dobrin joacă în sfîrşit în naţională. E omul care poate crea goluri. Dar întreaga echipă îmi insuflă încredere. CORNELIU MUREŞAN, tehnician la Frigotehnica şantierul Est Bacău (şi... arbitru de fotbal) — Ştiu că tricolorii se vor dărui total partidei, că vor învinge din start tracul unui meci cu miză extraor­dinară şi că vor face totul pentru o victorie, după mine, la 3—1 ! — Şi care credeţi că va fi punctul forte al acestui succes ? — Publicul ! Şi în mo­mentele critice şi în cele de flux el va fi sursa unui mo­ral ridicat. PROF. LIVIU CONS­­TANTINESCU, maestru al sportului, fost handbalist — Victoria aceasta, atît de necesară nouă, publicul are menirea să o realizeze. Eu consider că publicul joacă un rol aparte, indi­ferent de ce se întîmplă în teren, el trebuie să susţină permanent ideea pentru ca­re ne zbatem de atîta vre­me. — Şi echipa ? — E cea mai bună echi­pă ce putea fi alcătuită. Ideea victoriei, a importan­ţei partidei, trebuie con­ştientizată, şi sper că aşa va fi. MIRCEA M. IONESCU PETRE COZIA îl N. MARINESCU FLOREA BRATU EMIL PURICE ION VIŞAN BOGDAN PANAIT CORNELIU MUREŞAN Prof. L. CONSTANTINESU Eusebio şi ai săi au sosit. Aseară, la aeroportul Băneasa, luat cu asalt de „micro­biştii" bucureşteni, au sosit fotbaliştii portughezi, şi fiecare dintre ei a mărturisit că a venit la Bucureşti cu­­ gînduri măreţe. Eusebio, destul de modest, avea să declare totuşi că „va încerca să facă o partidă foarte bună în faţa publicului bucureştean”. Referindu-se la meci, mozambicanul a decla­rat presei : „Meci foarte dificil, dar vom face totul pentru victorie. Va fi cred un bun spectacol fotbalistic“, în aceeaşi ordine de idei, a importanţei şi perspectivei partidei de duminică, antrenorul Antunes mărturisea : „Meci extrem de dificil această partidă cu România, pentru că dacă gazdele se pot mulţumi şi cu o remiză, noi nu avem decit o singură şansă : victoria. în general noi portughezii credem în vic­torie şi mai presus decît orice vrem să mergem în Mexic“. O ştire de ultimă oră, la antrenamentul lotului nostru de ieri după amiază de pe stadionul ..23 August“ . Dumitra­che se simte bine şi va juca duminică. Avem şi noi speran­ţele noastre !

Next