Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)
1969-10-10 / nr. 6815
Vineri 10 octombrie 1969 m mmul POETE Microinterviu cu dr. GASPAR P. HAŞDEU Zilele acestea ne vizitează f°ra dr. Gaspar P. Haşdeu, strănepotul marelui prozator, dramaturg, jurnalist şi om de ştiință care a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu. Prezența sa în țara noastră, prilejuită de apropierea împlinirii unui centenar de la naşterea Iuliei Haşdeu a iniţiat, următorul interviu : — L-aţi cunoscut pe... — ...Nu. Anul morţii unchiului meu a coincis cu naşterea mea... deci... — Probabil ne puteţi împărtăşi cîteva lucruri inedite. — Tot ceea ce am reuşit să aflu din familie şi din documentele, pe care le-am strîns încă din adolescenţă, am încercat să le fructific în cărţile mele despre Bogdan Petriceicu Haşdeu. — Pare nepoliticoasă întrebarea, dar realmente n-am reuşit să citesc nici una dintre lucrările dumneavoastră despre B. P. Haşdeu. Ne-aţi putea da cîteva titluri ? — E explicabil. Majoritatea au apărut în limba maghiară. Cîteva titluri... „Viaţa şi opera lui B. P. Haşdeu", „Aurora timpurie" (povestea vieţii Iuliei Haaşdeu), „Centenarul unui proces de presă", „Misterul unei moşteniri literare"... o serie de traduceri din dramaturgia lui B. P. Haşdeu, printre care „Răzvan şi Vidra", precum şi traducerea unor poezii ale Iuliei Haşdeu. — Vă mulţumesc ! La Orăştie, străveche vatră a poporului nostru, fiinţează de peste inactualitate. CULTURA TEHNICĂ Consiliul judeţean al sindicatelor Mehedinţi, în colaborare cu Cabinetul pentru problemele de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, a iniţiat acţiunea „TEHNICA NOUA ŞI EFICIENTA ECONOMICA MEHEDINŢI 1969“. In cadrul acesteia, vor fii organizate în întreprinderile şi instituţiile din judeţ sesiuni tehnicoştiinţifice, simpozioane, schimburi de experienţă, concursuri tehnice, consfătuiri, dezbateri şi expuneri la care îşi vor da contribuţia cercetători, cadre didactice din învăţămîntul superior, specialişti din întreprinderi. Acţiunea are ca scop să sprijine depăşirea sarcinilor de plan şi angajamentelor pe anul în curs prin adîncirea diferitelor probleme tehnico-economice din unităţile de producţie. 40 de ani întreprinderea de cultivare şi prelucrare a plantelor medicinale. Activitatea de bază a întreprinderii constă în extracţia de uleiuri eterice, din plante medicinale cultivate şi din variata floră spontană ce creşte din belşug pe aceste meleaguri, uleiuri pe care le pune la dispoziţia industriei farmaceutice, cosmetice şi alimentare. Unele dintre produsele acestei întreprinderi, cu profil unic in ţara noastră (în afară de satisfacerea cerinţelor interne), iau drumul spre Elveţia, Olanda, R.F.G., Franţa, S.U.A., Spania, Belgia. EDITORIALE Glasul îngerului „îngerul a strigat" — se intitulează ultima carte a scriitorului Fănuş Neagu ; „îngerul răguşit" — se va intitula o nouă carte aparţinînd lui... Nicolae Velea. Să fie vreo legătură ? După „V Apărut în acest an, romanul „F" al lui Dumitru Radu Popescu s-a bucurat de un succes deosebit. Pentru anul viitor, prozatorul anunță un nou roman — „G". Apreciatul scriitor clujean tinde, se vede, către epuizarea alfabetului. „Autobuz suspendat In frumoasa staţiune balneo-climaterică Sinaia au început lucrările pentru realizarea unei linii teleferice cu cabine, prima de acest gen din ţară. Cabinele vor fi de fapt nişte adevărate autobuze suspendate. Pînă la cota 1400 cabinele sunt prevăzute cu 40 de locuri, iar de aici pînă la punctul terminus vor circula cabine cu 30 de locuri. „Drumul" din centrul oraşului Sinaia pînă la Vîrful Furnica (altitudinea 2 000 m) va dura mai puţin de 15 minute. PREMIERELE SĂPTÂMINII „MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAŢII", producţie a studiourilor engleze 1966. Scenariul Sangster, Osborn, Williams; regia Ralph Thomas ; imaginea Ernest Steward; muzica Malcolm Lockyer cu Richard Johnson, Sylvia Koscina, Suzana Leigh, Elke Sommer, Virginia North şi Laurence Naismith. Irma Ekman şi Penelope, două tinere şi foarte frumoase ucigaşe, fac parte dintr-o faimoasă organizaţie criminală, care are drept scop atragerea şi lichidarea tuturor celor care au concesiuni petrolifere. Totul merge strună pînă cînd... Dar... veţi afla şi singuri. „VIRIDIANA", producţie a studiourilor spaniole , scenariul Luis Buftuel, Julio Alejandro , regia Luis Bunuel, imaginea Jose Aguago. Cu : José Calva, Fernando Ray, Margarita Lozano. „Filmul lui Buftuel calcă In picioare cu o vizibilă uşurinţă toate tabu-urile civilizaţiei noastre: dragostea, ierarhiile sociale, umane şi caritatea. Filmul este construit din secvenţe scurte, tăiate : trecerea din secvenţă în secvenţă de imagini de şoc, printr-o serie neîntreruptă de excepţionale momente dramatice. Nici o imagine nu are vreo intenţie blasfematorie ; nici uneia nu i se poate reproşa prostul gust“, scria în 1961 Cinematographic Francaise. „STELELE DIN EGER“, producţie a studiourilor din R. P. Ungară. Scenariul I. Nemeskürthy — după romanul omonim de Geza Gárdonyi, regia Zoltán Várkonyi, imaginea Ferenc Szécsényi, muzica Ferenc Farkas cu : Imre Sinkovits, István Kovács, Vera Venczel, Ferenc Becsenyei, Peter Benkö, Éva Ruttkay, Tamás Major. Ecranizarea popularului roman cu acelaşi titlu al lui Géza Gárdonyi, alăturind numele celor mai cunoscuţi actori maghiari vorbeşte într-un stil cinematografic, despre o interesantă poveste de dragoste, în care întîmplarea joacă un rol important. VINERI 16 OCTOMBRIE 1969 10.00 Tele-enciclopedia 18.00 Buletin de ştiri 18.05 Studioul şcolarilor — Inscripţii bihorene 18.30 Muzică populară 18.45 Criterii - Arte frumoase 19.00 Tele-universitatea 19.30 Telejurnalul de seară 20.20 Film artistic „Nu se ştie niciodată" — coproducţie franco-italiană realizată în anul 1957 în regia lui Roger Vadim 21.55 Reflector 22.15 Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de limbă română 22.30 Varietăţi pe peliculă. Reîntîlnire cu Charles Aznavour, surorile Kessler, Vico Torriani... 22.55 Telejurnalul de noapte SIMBATA 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 18.00 Buletin de ştiri 18.05 Film serial „BELLE ŞI SEBASTIEN“ 18.30 Cheia oraşului — emisiune concurs 19.30 Telejurnalul de seară 20 00 Tele-enciclopedia 21.00 Muzică lăutărească 21.20 Monografii contemporane 21.40 Film serial COMISARUL MAIGRET 22.30 Telejurnalul de noapte 22.50 Anda, magnetofonul, platoul... şi patru camere de luat vederi. PROGRAMUL II 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Muzică de Jazz în intepretarea lui Guido Manusardi 20.20 Cărţi noi în librării 20.30 Roman foileton „Lunga vară fierbinte“ (XXII) 21.20 Recitalul de sîmbătă seara Betonul preco obiect al unei conferinţe pe ţară Ieri s-au deschis la Mamaia lucrările unei conferinţe tehnice pe ţară avînd ca temă utilizarea betonului precomprimat în ultimii doi ani în ţara noastră şi probleme ale calităţii acestuia. Conferinţa, la care participă specialişti din învăţămîntul superior, cercetători, proiectanţi, constructori, precum şi un număr de specialişti de renume de peste hotare, au loc sub auspiciile Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor în colaborare cu Institutul de cercetări în construcţii. PARADISUL VlNĂTORILOR Fascinanta Deltă a Dunării, reprezintă în aceste zile pentru vînători o atracţie deosebită. Prin Oficiul Naţional de Turism au sosit şî continuă să sosească în România grupuri de turişti din Italia, Franţa şi din alte ţări. Primele grupuri vor vina gîşte şi raţe sălbatice. In sezonul de iarnă, turiştii amatori de vînătoare vor putea participa la vînat de iepuri, fazani, perei mistreţi etc. Pentru acest fel de vînat sunt în curs de perfectare contracte cu firme partenere din Italia, Franţa, R. F. a Germaniei, Austria şi Belgia. Rubrică realizată de LUMINIŢA DOJA ADRIANA LUSCALOV cu sprijinul corespondenţilor CORABIA NEBUNILOR — Patria (II 86 25) — LA NORD PRIN NORD-VEST — Festival (15 63 84) — 8,30 — 11,30 — 14,30 - 17 30 — 20,30. ZILELE FILMULUI DIN R.D.G. — Republica (K 03 72) - LUPII ALBI — 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21. PARIA — Luceafărul (15 67 67) — 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 . București (15 61 54) — 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ! Favorit — 10 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30. OMUL CARE VALORA MILIARDE — Victoria (16 28 76) — 0 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18 30 — 20,45 ; Grivica (17 08 48) - 0 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 — 20,30 ; Melodia (12 06 88) - 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 10,30 — 20,45 ; Flamura (23 07 40) — 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20 30 MV FAIR LADY — Central (14 12 24) — 0,30 - 13 - 16,30 — 70 TIGRUL — Lumina (16 23 35) — 9,30—16 în continuare ; 18,30 — 20.45 ; Drumul Sării (31 28 13 — 15 - 17,30 - 20, ARUNCAȚI BANCA ÎN AER - Doina (16 35 53) - 11,30 - 13,45 — 16 — 18,15 — 20.30 ULTIMA LUNA DE TOAMNA — Udrod (13 49 14) — 20,30 ; A TRĂI PENTRU A TRĂI — 15,30 - 18; MONDOCANE — Timpuri Noi 15 61 101 — 9—21 în continuare. ANGELICA ȘI SULTANUL — Feroviar (16 22 73) — 8,30 — II — 13,30 — 16 — 18 30 — 21 ; Excelsior (18 10 88) - 0,45 - 12,15 — 14,45 — 17,15 — 20 ; Floreasca (33 29 71) - 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 011 - 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 — 20,30 ; Tomis (21 49 46) - 9 - 11,15 — 15 45 — 18,15 - 20,30. COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÎINI VERZI“ - înfrățirea (17 31 64) - 15 - 17,45 - 20 ; Progresul (23 94 10) - 15,30 — 18. MARATON - Buzesti (15 62 79) — 15.30 - 18 - 20,30 VÎRSTA INGRATA - Dacia (16 26 10) - 8,30 - 20,45; Lira (31 71 71) - 15,30 — 1R - 20,15; UN GLONTE PENTRU GENERAL - Bucegi (17 05 47) - 0 -11,15 — 13 30 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ; Miorița (14 27 14) — 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Aria (21 31 86) — 9—15,45 în continuare — 18 — 20,30 DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Unirea (17 10 21) — 18 — 20,15 — ICONOSTAS — 15,30 ; Flacăra (21 35 40) — 18 — 20,30 ; ARMATA CODOBATURILOR DIN NOU IN LUPTĂ — 15,30 SOARELE VAGABONZILOR - Ciulești (17 55 46) — 15,30 — 18 - 20,30 ; Volga (11 01 26) — 9,15—16 în continuare 18,15 — 20,30 MEMENTO — Cotroceni (13 62 56) - 20,30 - O CHESTIUNE DE ONOARE - 15,30 - 18. ADIO, GRINGO - Crîngaşi (17 38 81) - 15,30 - 18 - 20.15. TINERETE FÅRÄ BATRINETE - Viitorul (11 48 03) — 15,30 — O CHESTIUNE DE ONOARE - 18 - 20.30 CONTESA COSEL — Moşilor (12 52 93) — 15,30 - 10 OMUI CU ORDIN DE REPARTIȚIE — Popular (35 15 17) — 20,30 SHERLOCK HOLMES — Popular — 15,30 - 18. O NOAPTE FURTUNOASA — Munca (21 50 97) — 20 — CREOLA OCHII-ŢI ARD CA FLACĂRA - 15 — 18 GIOCONDA PARA SURIS - Rahova (23 91 00) — 20,30 - CREOLA OCHII-ŢI ARD CA FLACARA — 15,30 - 18. OMUL MOMENTULUI - Ferentari (23 17 50) - 15,30 — 18 — 20 15. — Vitan (21 39 82) -15,30 — 18 — AM .DOUA MAME SI DOI TAŢI - 20,30. OMUL, ORGOLIUL, VENDETA — Aurora (35 04 66) — 9 - 11-15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30; Modern (23 71 01) — 10, 13, 16; 18,15; 20 30 TINERETE PARA BATRINETE — Cosmos (35 19 15) — 15,30 — 18 - 70,15. CAVALERII AERULUI — Pacea (31 32 52) - 15 30 - 18 - 20,15 MUNKA înapoierea delegaţiei de partid şi de stat de la Berlin Joi seara s-a înapoiat de la Berlin delegaţia de partid şi de stat, condusă de tovarăşul Ion Păţan, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care a participat la manifestările prilejuite de cea de-a XX-a aniversare a R.D. Germane. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Gheorghe Petrescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şi Nicolae Ghenea, ambasadorul României în R.D. Germană. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Mihai Marinescu, membru al C.C.al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Vlad, membru supleant al C. C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicolae Bozdog, membru supleant al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului interior, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe. Au fost prezenţi Ewald Moldt, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti şi membri ai ambasadei. La plecarea din Berlin, delegaţia a fost salutată de Hans Rietz, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Herbert Weiz şi Werner Titel, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai guvernului şi alte personalităţi. Erau prezenţi membri ai Ambasadei României în R.D. Germană. (Agerpres). Preşedintele Senatului din Republica Chile, Tomas Pablo, a făcut joi dimineaţa o vizită la Palatul Marii Adunări Naţionale, unde s-a întîlnit cu Ştefan Voitec, preşedintele M.A.N. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte Mia Groza şi Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai M.A.N., Gheorghe Roşu, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi silvicultură a M.A.N., Ion Mărgineanu, secretar al M.A.N. şi alte persoane oficiale. In aceeaşi zi, preşedintele Senatului chilian, cu soţia, însoţit de Mia Groza şi Gheorghe Roşu, a vizitat „Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale — România 1969“. Muzeul de artă, cartiere de locuinţe noi din Capitală. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a oferit în cinstea pas-Membrii delegaţiei Comitetului pentru ştiinţă şi tehnologie din cadrul Grupului parlamentar laburist englez care ne vizitează ţara s-au întîlnit joi dimineaţa la Palatul Marii Adunări Naţionale cu Constantin Dinculescu, preşedintele Comisiei pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură a M.A.N., Roman Moldovan, preşedintele Grupului Parlamentar pentru relaţiile de prietenie România — Anglia, Mircea Rebreanu, secretar al Comisiei juridice a M.A.N., Tudor Ionescu, membru al Comisiei de politică externă a M.A.N., şi Mihai Drăganescu, membru al Comisiei economico - financiare a M.A.N. După amiază oaspeţii britanici au făcut o vizită la Rafinăria şi Complexul petrochimic de la Brazi, după care s-au înapoiat în Capitală. Noul ambasador al Danemarcei la Bucureşti, Torben Busch-Nielsen, a depus joi la amiază o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. Ieri a sosit în Capitală o delegaţie a Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din transporturile feroviare din Uniunea Sovietică, condusă de Boris Krasnikov, membru al Prezidiului Comitetului Central, care, la invitaţia Comitetului Uniunii Sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii din România, va face o vizită, pentru schimb de experienţă, în ţara noastră, peţilor un dejun. La amiază, membrii delegaţiei Comitetului pentru ştiinţă şi tehnologie din cadrul grupului parlamentar laburist englez, au avut o întrevedere cu Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. Pagina a 3-a Rămînerea în urmă (Urmare din pag. 1 a) nici măcar un kilogram ! De asemenea nu s-a primit un gram din cele 1 024 tone p.v.c. pe care trebuia să le furnizeze Combinatul chimic din Rm. Vîlcea. în faţa acestei situaţii forul tutelar a recurs la improvizaţii. A transferat, pentru a nu se cădea complet în gol de producţie, 535 tone de polietilenă de la Combinatul petrochimic Ploieşti. Apoi a încercat să cîrpească ici-colo, prin împrumut de materii prime de la întreprinderile din sector, sacul şi aşa destul de rupt al aprovizionării. Bineînţeles soluţiile de ultim moment pe lîngă că n-au rezolvat aşa cum se cuvenea stringenta problemă a aprovizionării au condus la creşterea cheltuielilor de producţie prin folosirea mijloacelor auto pentru transportul unor cantităţi mici de materie primă de la distanţe foarte mari. Consecinţele aprovizionării neritmice, s-au făcut simţite şi continuă să se menţină prin suprasolicitarea instalaţiilor şi uzarea prematură a utilajelor, lucru în asalt în diferite perioade şi, ca un corolar, nerespectarea termenelor contractuale de livrare către toţi beneficiarii. Desigur implicaţiile economice ale acestui defectuos mod de planificare a aprovizionării au fost cunoscute de specialiştii din minister. După cum, credem, se ştia că instalaţiile de la Rm. Vîlcea şi Piteşti nu vor intra în funcţiune la termenele planificate. Atunci se pune întrebarea : de ce totuşi ministerul a dat repartiţie de aprovizionare uzinei ieşene tocmai de la aceste unităţi ? Judecind logic, este greu, foarte greu, dacă nu imposibil de răspuns. Era de aşteptat ca măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, cum se zice, forul tutelar să ia măsuri energice de redresare. Prilejul cel mai nimerit trebuia să-l constituie adunarea generală a salariaţilor chemată să analizeze modalităţile de realizare a planului pe acest an şi a sarcinilor pe 1970. Amînată iniţial la propunerea organelor locale de partid pentru că ministerul nu pregătise un răspuns clar problemelor spinoase ce se ridicau la uzina ieșeană, ea a avut loc la 25 septembrie a.c. Atît din darea de seamă, cit şi din cuvîntul participanţilor a reieşit că rămînerea în urmă poate fi recuperată dacă forul tutelar asigură în timp util materia primă necesară. Cu justificată atenţie au ascultat participanţii cuvîntul reprezentantului ministerului, ing. JAN FORT, şef de serviciu în Direcţia generală a industriei organice, care A PROMIS TOT SPRIJINUL SOLICITAT PENTRU ÎNDREPTAREA URGENTĂ A LUCRURILOR. (în paranteză fie spus, nu înţelegem de ce oare conducerea ministerului, care cunoaşte situaţia gravă a uzinei ieşene din subordine nu a delegat să participe la adunare un tovarăş ministru adjunct. Pentru că, socotim noi, nu-i putea fi şi nu are voie să rămînă indiferentă faţă de o asemenea situaţie. Curînd promisiunile reprezentantului forului tutelar s-au dovedit a fi doar vorbe goale. La o zi după întoarcerea sa de la Bucureşti, unde a primit repartiţiile de aprovizionare cu materii prime şi materiale pentru ultimul trimestru din acest an, am avut o o convorbire cu tovarăşul IFRIM VRABIE, şef de birou la serviciul de aprovizionare al uzinei. Iată ce ne-a declarat: — Nu mai înţeleg nimic. Una ni se promite, alta ni se dă. Pentru pianul pe luna octombrie avem nevoie de circa 1 370 tone de polietilenă, ministerul nostru însă nu ne asigură prin repartiţie decât 710 tone. Pentru restul, vagi promisiuni. Deci lipsa de interes şi de răspundere continuă să facă casă bună la forul tutelar. Părere întărită şi de discuţiile avute cu şeful comisiei economice a Comitului judeţean Iaşi al P.C.R. directorul sucursalei judeţene a Băncii Naţionale, membrii în biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor, care ne-au caracterizat în termeni identici situaţia anormală ivită da Uzina de prelucrare mase plastice Iaşi. Vinovat, se face în primul rînd, Ministerul Industriei Chimice, forul tutelar, care nu a privit cu suficient spirit de răspundere problema aprovizionării cu materiale. Fapt şi mai grav este că, cu toate insistenţele depuse de organele judeţene, pînă în prezent nu se schiţează măcar un gest pentru a se intra în cadenţa normală. Faptele sunt evidente. Va înţelege oare conducerea ministerului măcar acum, la începutul ultimului trimestru, hotărîtor pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul în curs, să acorde uzinei ieșene sprijinul său competent şi calificat atît de necesar pentru recuperarea restanţelor ? Despre felul în care a fost recepţionat acest semnal critic ne propunem să revenim într-un viitor apropiat. Avancronică colectivă la meciul de fotbal România—Portugalia AVEM ÎNCREDERE IN ECHIPA NAŢIONALA! Duminică în templul fotbalului nostru se dă una din bătăliile cheie. Partida aceasta cu sensuri majore pentru soccerul românesc a conexat, la tensiune maximă, interesul iubitorilor balonului rotund. VOM CÎŞTIGA SAU NU ? sună sloganul acestor zile. Pentru definirea „consensului majorităţii", am întreprins ieri un sondaj fulger în Gara de Nord, acolo unde se infilnesc spectatori de vîrste şi preocupări diferite, din toate coifurile ţării, fiecare un „selecţioner in felul său, şi toţi prezenţi duminica în corul sublim ce va încerca sa lanseze echipa spre glorie. Ce crede deci măria sa PUBLICUL? NICOLAE MARINESCU mecanic de locomotivă la depoul Bucureşti-Călători (surprins la „timona“ Diesel-ului expresului 634, Sofia-Bucureşti) — Cred in noi ! Pentru că Dan, Lucescu, Dobrin şi Dumitrache, reprezintă valori în care trebuie să avem încredere! — Şi scorul! — Clar ca bună ziua: 3—0 pentru noi ! FLOREA BRATU, lăcătuş la uzina bucureşteană Autobuzul. — Dacă am cîştigat noi la Laussane, nu se poate ca la Bucureşti... — Deci, cîştigăm. — Dorinţa noastră a tuturor spectatorilor este să ne trimitem solii în Mexic, aşa că partida cu Portugalia ne va demonstra că e timpul să ne pregătim bagajele şi visele. Avem încredere în echipa naţională ! PURICE EMIL, elev la liceul 25 Bucureşti — Partida, extrem de dificilă, aţi auzit şi dv. cu ce intenţii vin portughezii la Bucureşti. Dar pentru că e vorba de „meciul“ istoric al fotbalului nostru, şi pentru că suntem atît de aproape de templul zeului Soare, nu poate exista decit o singură soluţie. — Adică ? — Adică multă încredere în 11-Ie reprezentativ, un team tînăr, talentat, care trebuie să creadă în steaua sa. ION VIŞAN, difuzor presă — Aştept de atîta vreme un meci cu asemnea rezonanţă, incit nu pot să nu am încredere. Cînd voi difuza ziarele de luni aş vrea să strig de bucurie : Citiţi amănunte despre victoria cu 2—0 asupra Portugaliei ! — Ce fel de amănunte ? — Voinţa întregii echipe şi calda încurajare a publicului bucureştean şi de pretutindeni ! BOGDAN PANAIT, ofiţer din Piteşti — Nici nu poate fi pusă la îndoială victoria ! — Ca piteştean vă gîndiţi, desigur, la Dobrin ! — Nu ! Ia Răducanu şi Dan. Sînt rapidist ! — Şi febleţea argeşenilor ? ! — Mă bucur că Dobrin joacă în sfîrşit în naţională. E omul care poate crea goluri. Dar întreaga echipă îmi insuflă încredere. CORNELIU MUREŞAN, tehnician la Frigotehnica şantierul Est Bacău (şi... arbitru de fotbal) — Ştiu că tricolorii se vor dărui total partidei, că vor învinge din start tracul unui meci cu miză extraordinară şi că vor face totul pentru o victorie, după mine, la 3—1 ! — Şi care credeţi că va fi punctul forte al acestui succes ? — Publicul ! Şi în momentele critice şi în cele de flux el va fi sursa unui moral ridicat. PROF. LIVIU CONSTANTINESCU, maestru al sportului, fost handbalist — Victoria aceasta, atît de necesară nouă, publicul are menirea să o realizeze. Eu consider că publicul joacă un rol aparte, indiferent de ce se întîmplă în teren, el trebuie să susţină permanent ideea pentru care ne zbatem de atîta vreme. — Şi echipa ? — E cea mai bună echipă ce putea fi alcătuită. Ideea victoriei, a importanţei partidei, trebuie conştientizată, şi sper că aşa va fi. MIRCEA M. IONESCU PETRE COZIA îl N. MARINESCU FLOREA BRATU EMIL PURICE ION VIŞAN BOGDAN PANAIT CORNELIU MUREŞAN Prof. L. CONSTANTINESU Eusebio şi ai săi au sosit. Aseară, la aeroportul Băneasa, luat cu asalt de „microbiştii" bucureşteni, au sosit fotbaliştii portughezi, şi fiecare dintre ei a mărturisit că a venit la Bucureşti cu gînduri măreţe. Eusebio, destul de modest, avea să declare totuşi că „va încerca să facă o partidă foarte bună în faţa publicului bucureştean”. Referindu-se la meci, mozambicanul a declarat presei : „Meci foarte dificil, dar vom face totul pentru victorie. Va fi cred un bun spectacol fotbalistic“, în aceeaşi ordine de idei, a importanţei şi perspectivei partidei de duminică, antrenorul Antunes mărturisea : „Meci extrem de dificil această partidă cu România, pentru că dacă gazdele se pot mulţumi şi cu o remiză, noi nu avem decit o singură şansă : victoria. în general noi portughezii credem în victorie şi mai presus decît orice vrem să mergem în Mexic“. O ştire de ultimă oră, la antrenamentul lotului nostru de ieri după amiază de pe stadionul ..23 August“ . Dumitrache se simte bine şi va juca duminică. Avem şi noi speranţele noastre !