Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)
1969-11-22 / nr. 6852
Sîmbătă LA ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE— BUCUREŞTI 1969 CULTURA ARTĂ Filon bogat energii şi iniţiative (IN PAGINA A 2-A) (IN PAGINA A 3-A) TALENT ÎNCĂ DE Cineva mi-a spus: „...ca să aduci ceva nou în tehnică, trebuie sa ai talent..." Afirmaţia se justifică numai partial. „Talentul" este doar scînteia, restul este muncă, o muncă acerbă, care solicită totalitatea resurselor intelectuale. Nerăbdarea se exclude. Nu are ce căuta în orele, în zilele și, uneori, anii în care variantele posibile trec prin incandescenta incertitudinilor ce generează noi variante pentru a rotunji deplin, unitar, o idee ce-i caută forma tehnică însoțită de finalitatea ei logică — eficienta economică. Mă gindeam la toate acestea ascultîndu-l pe inginerul Vladimir Mociarov, de la Institutul „Petrochim" din Ploieşti, descriindu-şi una din creaţiile sale — punerea la punct a tehnologiei de fabricație a stirenului. Dincolo de mulţimea termenilor de strictă specialitate, începea să mi se limpezească tot mai mult, o particularitate a muncii de creaţie în condiţiile acestei adevărate revoluţii tehnicoştiinţifice prin care trece vremea noastră : efortul colectiv. Şi poate tocmai de aceea mi se pare firesc că astăzi nu trebuie să aştepţi vîrsta senectu-M. COLEŞIU (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNI Pe platforma oţelăriei gălăţene va scădea „febra“ restanţelor, dar numai cu reţete bune la... Jurnale Oţelăria Combinatului siderurgic Galaţi, una dintre cele mai moderne din ţară, trebuie să livreze pînă la sfîrşitul acestui an 1 035 000 tone oţel. Din această cantitate prinsă în balanţa economică a ţării, aproape jumătate este destinată exportului. Cele 40 zile care au mai rămas pînă la încheierea unui bilanţ sunt zile de efort asiduu, de intensă activitate pentru respectareacuvintului dat — realizarea integrală a sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate. Sunt zile „incandescente“ poate tocmai pentru faptul că aici există o datorie (n.r. noi îi spunem RESTANŢA) de 43 000 tone oţel. Retrospecţia acesteia, numără cîteva cauze obiective : cantitatea şi calitatea minereului, lipsa unor oale de zgură, unele stagnări la fabrica de oxigen şi altele. Au fost şi mai sunt destule cauze care aparţin de fapt şi de drept colectivului de aici. ...Cîteva zile am fost din nou oaspetele oţelarilor. In birouri, pe culoare, pe platforma convertizoarelor, în sclipirile incandescente ale oţelului încercam să desluşesc o anume reţinere. Sînt în joc doar 43 000 tone oţel ! N-am găsit scuze îngăduitoare ci doar zîmbete. Zîmbete largi şi gesturi amicale ! Intre două şarje, GEORGE DRIŞCU, adjunctul şefului secţiei oţelărie ne-a declarat : „încă de la începutul semestrului II conducerea secţiei a trecut la punerea în practică a unui amplu plan de măsuri, în cadrul acesteia au fost echilibrate schimburile, suplimentată şi dozată asistenţa tehnică cu personal din conducere. Zilnic, la terminarea fiecărui schimb au loc operative de câte 10—15 minute, timp în care este analizat mersul activităţii oţelăriei, dificultăţile constatate, măsurile tehnico-operative necesare bunului mers al producţiei. Suntem permanent preocupaţi de respectarea tehnologiei de elaborare, de întreţinere în funcţiune a două convertizoare, de ridicare a bazicităţii zgurii, de îmbunătăţirea procedeelor de elaborare. Mai trebuie adăugat şi faptul că luna trecută a intrat în funcţiune cel de al doilea furnal de 1 700 m.c. cu 45 zile mai devreme“. VALERIU TANASESCU, preşedintele comitetului sindicatului de aici ţine să facă cîteva completări la cele relatate. „P problema restanţei amintite face subiectul major al preocupărilor organizaţiei noastre. Acţionăm de la grupă la comitet, de la fiecare oţelar şi pină la şeful secţiei prin toate mijloacele, de care dispunem. Ele merg de la angajament, cunoaştere, modalităţi de îndeplinire şi urmărire pînă la finalizare trecînd prin filtrul lucid al analizelor, operativelor, şedinţelor de grupă sindicală , prin optica unor studii şi planuri de măsuri, prin operativitatea aplicării imediate a numeroaselor propuneri. Mai racordăm aici extinderea experienţei înaintate, continua preocupare pentru întărirea disciplinei tehnologice, o largă şi mobilizatoare agitaţie vizuală“. Din cele relatate desprindem cîteva lucruri esenţiale şi anume : se lucrează aici deja în contul celui de al II-lea milion tone oţel, de la intrarea în funcţiune a oţelăriei, unele schimburi cum ar fi de pildă cele conduse de Mihai Mocanu şi Gheorghe Preotu depăşesc în 24 de ore cu mult media plani MIRCEA CIŞMAN • O restanţă de 43 000 tone oţel • Un racord entuziast dar şi cîteva... poticneli ! Furnaliştii nu ţin „hăţurile“, oţelarii fac exces de nobleţe... “ ...Pe banii gui ? “ Şi totuşi restanţa se va transforma într-un spor de 10 000 tone oţel! Noua fabrică de zahăr din Buzău se înscrie printre cele mai moderne unităţi de acest fel din ţară Foto : EM. SÎRZEA (Continuare în pag. a 3-a) E uluitor cit de mult ne putem complica noi oamenii şi cit de normală ni se pare această situaţie ! Pentru că numai aşa cineva ar fi putut să plîngă luînd martor cerul că dreptatea este de partea sa, cînd celălalt (pentru că doi erau), făcea acelaşi lucru. Şi pentru că numai aşa am fi putut să-l credem pe fiecare, necrezînd, de altfel, în nici unul. Pentru că nu poţi să-i crezi. Pentru că nu poţi să nu-i crezi. (Poate că aşa s-a simţit cîndva nevoia unei logici care să opereze dincolo de adevăr şi fals). Pornisem să condamn în faţa opiniei publice, un om. Soţ, tată şi fiu, Constantin Telişcă din str. Hrisovului nr. 16, bloc 11, scara B, et. III, ap. 31, sectorul 8 , Bucureşti, eră acuzat de a fi instalat în propria-i casă „scandalul ajungînd pînă acolo incit să-şi gonească din casă mama, copilul şi soţia, acum în prag de iarnă". (Dintr-o sesizare sosită pe adresa redacţiei din partea unui grup de colocatari). La faţa locului, acuzaţia se confirmă, încărcată de indignarea vecinilor, găzduitori de-o noapte ai familiei peregrine. Pentru că „ne alunga — ne spune mama, Catinca Telişcă — veneam din nou şi iar ne alunga... De patru săptămîni dorm îmbrăcată. Ne-a spus că nu ne mai poate suferi. Pe mine mă urăşte, deoarece, uneori, îi iau parte soţiei. M-a izbit de pereţi de m-au scos din mîinile lui vecinii. M-a îmbolnăvit şi pe mine, s-au slăbit şi la mine nervii şi nu mă mai ţin..." Nici pe fiu, pe Constantin Telişcă, nu-i prea mai ţin nervii. O veche şi supărător de persistentă astenie nervoasă pe un fond depresiv (atestată de mai multe certificate medicale), l-a dus în pragul sinuciderii. Această astenie, contractată în mijlocul familiei, se manifestă în familie şi numai aici, pentru că în rîndul colegilor de la „Electroaparatat", Telişcă trece drept un om cumsecade. Şi este. Acasă însă, astenia îşi face uneori de cap şi capul familiei se încurcă în iţe. Nişte iţe încurcate altădată de soţie, Dumitru Telişcă, şi pentru descurcarea cărora el, soţul, trebuise să renunţe cîndva la echilibru, un echilibru pe care nu l-a mai putut recupera nici astăzi. Bolnav, îşi îmbolnăveşte la rîndul său soţia, care ne probează, cu mai noi sau mai vechi certificate medicale, o inimă care a început să bată anormal. ...Şi nu ne putem împiedica gîndul la acel „Cuib de vipere" al lui Mauriac. Şi chiar dacă sîntem în stare să înţelegem totul, de acceptat nu putem accepta. Şi nu putem accepta, pentru că ni se pare dincolo de orice limite finînd de omenesc, ca asocierea a doi MARIN STOIAN (Continuare în pag. 5-a) Foileton Judecata lui Solomon in oglinda opiniei publice (IN PAGINA A 4-A) • Microinterviu cu compozitorul italian 4 SALVATORE ALLEGE A# Dușmanul femei- ilor... pe scenă ® Eveniment industrial © Et 4 nografie în aer liber ® Tinerețea unei vechi fabrici • Pagini de istorie^ 4 (IN PAGINA A 5-a) 4 Anul XXV nr. 6852 6 pagini 30 bani Foto : S. EMIL La Fabrica de becuri electrice din Fieni, majoritatea operaţiilor fine ale procesului de fabricaţie sunt executate de femei. Multe din acestea au ajuns la un înalt grad de calificare. Operatoarea Elena Ralinschi (în clişeu), care lucrează la maşina de confecţionat suporţi becuri miniatură, se numără printre cele mai harnice muncitoare de aici Evoluţii in conceptul şi maniera de lucru a comisiilor pe probleme Extensia pe care au luat-o atribuţiile sindicatelor prin participarea lor in organele de conducere colectivă ale întreprinderilor şi altor organizaţii economico-sociale a amplificat sarcinile ce le au de îndeplinit. Congresul al X-lea al partidului a indicat sindicatelor să pună în centrul activităţii lor munca pentru înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a României socialiste. Aceasta înseamnă practic că preocupările lor trebuie să se diversifice şi să cuprindă întreaga sferă a producţiei materiale şi spirituale. Deşi au o componenţă largă, organele de conducere ale sindicatelor nu-şi pot îndeplini misiunea fără a beneficia de aportul unor colective cu pronunţat caracter lucrativ, specializate pe probleme, prin care se dă conţinut practic acţiunilor ce se circumscriu atribuţiilor sindicatelor. Cristalizate, la ora actuală, sub forma comisiilor pe probleme, aceste colective obşteşti ajutătoare deţin un loc însemnat între mijloacele organizatorice chemate să confere conţinut şi eficienţă întregii activităţi sindicale. Constatările unei recente investigaţii ne îndreptăţesc să afirmăm că munca acestor comisii cunoaşte un progres evolutiv, tocmai pentru că ea este nemijlocit şi puternic ancorată în realitatea întreprinderilor, influenţînd-o şi fiind influenţată de aceasta, că ea se dezvoltă în climatul înnoitor caracteristic întregii noastre vieţi economice şi sociale. In maniera de lucru a comisiilor pe probleme au apărut, evident, nu peste tot, mutaţii semnificative, de esenţă , stilul lor de muncă devenind realist dinamic, la obiect. Aceasta s-a datorat şi faptului că s-a ajuns la utile şi necesare clarificări asupra rolului şi funcţionalităţii lor, că majoritatea comitetelor sindicatelor procedează actualmente la o reconsiderare critică a muncii cu aceste colective. Examinarea activităţii comisiei economice de pe lingă comitetul sindicatului Fabricii de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“, conduce la aprecierea că ea şi-a stabilit un concept de acţiune bine conturat, care îi permite să cuprindă întregul ansamblu de probleme, să se manifeste multilateral. Prin componenţa membrilor ei (ingineri, economişti, maiştri, tehnicieni, muncitori din toate serviciile şi secţiile întreprinderii) are legături strînse cu compartimentele de bază GHEORGHE PANTAZI IOAN VĂDUVA (Continuare în pag. a 4-a) Din treaptă, în treaptă ierarhică, sesizările sunt „finalizate“ în dosare O echipă de control obştesc sesiza că în piaţa „Ilie Pintilie“ intendentul era, mai întotdeauna, de negăsit. Cînd era căutat, fie de cetăţeni, fie de membrii echipelor, dispărea printre miile de cumpărători şi producători. Ca urmare, a fost sancţionat cu mustrare scrisă cu avertisment. Măsura fiind judicioasă, sesizarea părea, desigur, definitiv rezolvată. Şi totuşi, fapta constatată a sugerat specialiştilor din Direcţia generală comercială a municipiului Bucureşti o idee interesantă, care, nu după mult timp, a şi fost materializată. Pentru a fi recunoscuţi cu uşurinţă intendenţii şi încasatorii au fost obligaţi să poarte halate albe şi insigne triunghiulare colorate. Avantajele ce decurg din aplicarea măsurii respective sunt evidente. Dar nu despre ele vrem să vorbim. Exemplul relevă cit de necesar este ca Direcţia generală comercială a municipiului să studieze atent sesizările controlului obştesc. Este ştiut că semnalările miilor de controlori obşteşti, oameni pricepuţi şi gospodari, în permanent contact cu consumatorii, reprezintă un inestimabil ajutor pentru organizaţiile comerciale, pentru fiecare unitate. O mare parte din propunerile şi sugestiile controlului obştesc sunt valorificate de către organizaţiile comerciale. Altele, depăşind competenţa lor, urmează să fie analizate de către Direcția generală comercială. DUMITRU NEGOIȚA (Continuare în pag. 4-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu prilejul sărbătorii naţionale a Libanului, am deosebită plăcere să vă adresez, Excelenţă, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi prosperitate pentru poporul libanez, îmi exprim speranţa că relaţiile româno-libaneze se vor dezvolta continuu în interesul reciproc şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Primire la tovarăşul Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri dimineaţa delegaţia Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, condusă de Liubcio Arsov, vicepreşedinte al Conferinţei Federale, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră. La primirea desfăşurată, într-o atmosferă cordială, tovărăşească, a participat Vasile Potop, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. A fost de față Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti.