Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)

1969-11-21 / nr. 6851

Vineri 1969 (IN PAGINA a 3-a) Vreau despăgubiri de ION BĂIEŞU (IN PAGINA A 3-A • Scenografia în întimpinarea bunului gust — micro interviu cu arh. Andrei Ivă­­neanu-Damaschin) 9 Cronos în expoziţie © 301 contra 405 • Sala de lupte sportive Idoli fără surîs Simpla etalare a greutăţilor nu ajută cu nimic uzinelor colaboratoare De la începutul anului pînă în prezent, colectivul Fabricii de Maşini Unelte şi Agregate din Bucureşti (F.M.U.A.B.) a înregistrat se­rioase rămîneri în urmă in îndeplinirea principalilor in­dicatori de plan şi implicit în achitarea obligaţiilor a­­sumate faţă de beneficiarii săi. Toţi muncitorii, tehni­cienii şi inginerii, ca şi con­ducătorii uzinei sunt profund afectaţi de această situaţie nefirească. Nefirească, întru­­cît rămînerile in urmă de la F.M.U.A.B. creează greutăţi în activitatea altor între­prinderi şi mai ales pentru că acest colectiv de muncă este obişnuit să considere ca o supremă obligaţie a sa îndeplinirea în mod ritmic a sarcinilor de plan. Cauzele acestei situaţii ? Ele au fost amplu relevate în adunarea generală a salaria­ţilor care a avut loc nu cu mult timp in urmă, în cursul lunii septembrie. Intre altele este vorba de faptul că deși uzina dispune de numărul planificat de muncitori de bază, productivitatea muncii este cu mult sub cea planificată. Desigur, a­­ceasta învederează exis­tenţa unor anomalii or­ganizatorice în activitatea in­ternă a uzinei. Nu pe ultimul plan între acestea se situea­ză faptul că nu s-au găsit încă cele mai eficiente meto­de pentru încadrarea munci­torilor tineri în ritmul nor­mal de lucru din uzină. Cir­ca 74 la sută din muncitorii de bază, de pildă, sunt absol­venţi din acest an ai cercu­rilor de calificare şi ai şcoli­lor profesionale. Insuficienta pregătire practică a acesto­ra în timpul şcolarizării ca şi lipsa de grijă mani­festată în fabrică pentru a­­comodarea rapidă cu proce­sul de producţie determină ca aceştia să înregistreze o productivitate cu mult sub cea a muncitorilor cu expe­rienţă în producţie. Greutăţi mari întîmpină însă colectivul de la F.M.U.A.B. din cauza ne­­îndeplinirii obligaţiilor con­tractuale de către unele uzi­ne cu care colaborează şi în­deosebi „23 August“ Bucu­reşti. „ De la uzinele ,,23 Au­gust“ nu numai că nu pri­mim la timp piesele turnate dar, atunci cînd acestea vin, multe prezintă defecte — ţinea să remarce dr. ing. MIRCEA ROMANIŢA, pro­iectantul şef al fabricii. Unele piese sunt rebuturi totale, iar la altele după ul­tima operaţie de prelucrare apar defecte pentru a căror remediere pierdem mult timp. — Numai noi consumăm lunar 6 000—7 O0O de ore pen­tru remanierea unor piese sosite cu defecte de tur­nare de la „23 August“ — arată tovarășul MIHAI VASILESCU, șeful atelieru­lui de mecanică grea. Une­ori pentru remanieri se pier­de mai mult timp decit pen­tru întreaga operaţie de prelucrarea piesei. In mod evident neonorarea contractelor la timp şi în condiţiile de calitate stabili­te de comun acord generează şi alte perturbări în activita- IOAN ILIEŞ (Continuare în pag. a 3-a) Unitatea pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Focşani, exploatează masa lemnoasă din masivul Vrancei, pe Valea Milcovului Rîm­­nei şi Zăbalei. Anual unitatea expediază­ peste 350 000 m.c. lemn la marile combinate din ţară. In clişeu : moment de lucru la gura de exploa­tare Gîrbova din masivul Vrancea. Foto : M. ALEXE In contextul general de adîncire a democraţiei so­cialiste, rolul opiniei pu­blice creşte continuu, aceas­ta fiind o trăsătură funda­mentală­­a societăţii noastre, a climatului social în care trăim şi muncim. Expresie a creşterii rolului opiniei publice, comisiile de jude­cată sunt forme concrete de atragere a maselor la înfăp­tuirea legalităţii. Trecerea în competenţa lor a unor fapte ce prezintă un peri­col social redus a pornit tocmai de la premisa că judecata la locul de mun­că are un uriaş rol educativ, promovînd cu eficienţă ati­tudinea învitată faţă de muncă şi avutul obştesc. Organizate acum aproape un an, aceste organe de jurisdicţie cu un important rol educativ au preluat ex­perienţa acumulată de fos­tele organe de jurisdicţie a muncii, precum şi sarcini de o mare complexitate. Acum, cînd nu mai putem spune că sunt la început de drum, se poate aprecia că unele comisii îşi îndeplinesc cu autoritate atributele cu care au fost investite de lege. Apărarea legalităţii, obiectivitatea, operativita­tea sunt factori ce caracteri­zează activitatea comisiilor de judecată de la Combina­tul chimic din Făgăraş. Fa­brica de mezeluri „Mistre­ţul“ din Bucureşti, Fabrica de confecţii din R. Sărat şi a altora. Am întîlnit şi în alte locuri oameni care pun STELA FOMINO (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate tarile, uniti va­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 685Í 4 pagini 30 bani întreprinderii I Foto : EM. SlRZEA ■ Dumbtran Dumitru, mal- I­stru şef instalaţii, şiLuş I Ion, operator specialist, I se numără printre cei I mai harnici lucrători de I la instalaţia catalitică a­­ Rafinăriei Brazi. Numele I lor se află la loc de cins­■ te pe panoul de onoare al Aur pentru­­ invenţii­­ româneşti­­ In cadrul Expoziţiei internaţionale de invenţii , deschisă între 7 şi 15 noiembrie la Nürnberg,­­ România a participat cu cinci patente selecţionate­­ de experţi ai Oficiului de stat pentru invenţii.­­ Invenţiile româneşti au întrunit aprecierile­­ unanime ale specialiștilor, trei dintre ele fiind foi distinse cu medalii de aur. Este vorba de ,Me­­todă și schemă pentru măsurarea puterilor în- v tr-un regim deformat energetic“ de prof. dr. do­­­ cent Ion Antoniu, membru corespondent al Aca-­­ demiei. „Structura prefabricată din beton pre-­­ comprimat pentru hale industriale blindate, fără „ pod tehnic“ aparţinînd inginerilor Dan Mărăcine­a şi Amza. Octavian, de la Institutul de proiectări­­ pentru industria uşoară şi „Procedeu şi instalaţie­­ de transmisie a semnalelor de bandă largă“ de­­ prof. ing. George Popescu de la Institutul poli- A tehnic din Bucureşti şi ing. Dorin Alexe, Gheor­ A­ghe Popea, de la Studioul de televiziune ,,Bucu- ij reşti",­­ în cadrul altor expoziţii şi saloane de invenţii, î­N care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles,­­ Paris şi în alte localităţi, un număr de 11 lucrări­­ ale inventatorilor români au fost medaliate, de­­ asemenea, cu aur.­­ In căutarea TIMPULUI PIERDUT Intr-o lucrare despre eti­ca muncii, un cercetător ci­tează, printre altele, ca semnificativă pentru profi­lul moral-spiritual al mun­citorilor unei întreprinderi, ierarhizarea îndatoririlor faţă de muncă. Procentul cel mai mare de răspunsuri ale grupului anchetat situ­ează disciplina ca primă datorie în muncă, urmînd în ordine munca de calita­te, într-ajutorarea, partici­parea la organizarea mun­cii, ridicarea nivelului pro­fesional etc. Aceasta expri­mă, evident, nu doar recu­noașterea declarativă a u­­nor norme de conduită pro­fesională, ci şi un grad înalt de însuşire a unor cerinţe obiective de progres econo­mic. Disciplina cu multiple­le ei înţelesuri concrete in­fluenţează parametrii esen­ţiali ai activităţii unei în­treprinderi. Să medităm nu­mai ce implicaţii economi­ce, dar şi social-etice as­cunde incompleta utilizare a fondului de timp produc­tiv . O analiză într-o între­prindere de industrie uşoa­ră, „Intex“-Păuleşti, facili­tată de un comunicat al Direcţiei judeţene de statis­tică , Prahova este revela­torie. Luînd ca referinţă media pe judeţ, 95,3 la sută, comunicatul arată că la „Intex“, indicele de utiliza­re a fondului de timp maxim disponibil este d­in 10 luni — de numai 90,1 la sută. Structura pe cauze a timpului neutilizat dă mă­sura unor rezerve umane insuficient explorate. Aşa, de pildă, numai prin învo­iri, concedii fără plată şi absenţe nemotivate, fabrica a „contabilizat“ pierderea a 11,7 mii ore. Este — dacă vreţi — echivalentul muncii unui om pe patru ani şi ju­mătate de zile lucrătoare şi mai palpabil, a unei pro­ducţii industriale în valoa­re de 644 000 lei. Adăugaţi la aceasta timpul nelucrat din cauza concediilor me­dicale — 253,5 mii ore — și MARIANA CHIŢU (Continuare în pag. a 2-a) a La apa­r,Brad“-ul­­ de metal­­ Nava „Brad", primul cargou dintr-o nouă se-­­­rie de nave de 4 500 tone ce se construiesc la « Şantierul naval din Galaţi, şi-a trecut cu bine­­ „examenul" dinaintea livrării. Un echipaj specia- fizat a verificat, în condiţii diferite de navigaţie­­ pe mare, funcţionarea motorului principal, sis-­­ temul de ancorare şi pilotare. Au fost, de ase-­u menea, efectuate măsurători de torsiometrie a­­­ liniei de ax şi de vibraţii.­­ Faţă de alte nave de acelaşi tonaj, noul cargou­­ are o mai mare viteză de deplasare şi spaţii mai­­ largi de depozitare, fără ca acestea să influien­­­­ţeze costul de fabricaţie. Cargoul „Brad“ este­­ destinat flotei noastre comerciale. v Anchetă culturală in municipiul Sibiu Generoasele intenţii sub zodia împlinirii PE JUMĂTATE In ultimul timp Sibiul se asociază spi­ritului de iniţiativă în sectorul cultural­­artistic. Este însemnul prelungirii unor ilustre antecedente culturale sibiene (cu referinţe nu numai la activitatea As­­trei...), reevaluate, într-un spirit contem­poran ; „Protehnica“ — genericul unei vaste acţiuni de propagandă tehnico-econo­­mică ; „Cibinium“ — un festival cultural-ar­tistic prilejuind afirmarea creaţiei artis­tice locale ; „Tribuna Astrei" — modalitate de ira­diere a artei culte în mediul rural. Explicabil, aşadar, cantonarea anche­tei noastre privind folosirea potenţialului intelectual la acţiunea de răspîndire a cunoştinţelor cultural-artistice, la Sibiu. Universitatea populară, înfiinţată încă din 1932 ca o „şcoală liberă de îndrumare în tainele cunoştinţelor şi de educaţie“ (frecventată atunci de 40-50 de persoane; acum de către apr­oape 1 800) însumează în acest an de învăţămînt, 13 cursuri tehnice şi de cultură generală, 5 cicluri de conferinţe, cursuri de limbi străine... In marile întreprinderi şi instituţii fiin­ţează 19 lectorate, în cadrul cărora se vor susţine 180 de expuneri cu conţinut cul­­tural-ştiinţific. La Sibiu există, de ase­menea, o amplă mişcare artistică de a­­matori, întreţinută prin frecvente com­petiţii şi spectacole. Incontestabil, organizarea şi desfăşu­rarea muncii culturale de masă implică participarea nemijlocită a intelectualită­­­ţii. Valorificarea multilaterală a capaci­tăţii creatoare a intelectualilor se remar- OCTAVIAN NICA (Continuare în pag. a 2-a) „Amănuntele din care se nasc cotele finale Există un timp cînd, delimitarea dintre şan­tier şi viitorul obiectiv industrial, în faza sa constructivă finală, de­vine incertă — schele coexistă cu intrarea par­ţială în funcţiune. Un timp unic, dens, în care finişul şi startul se su­prapun, constructorul şi benficiarul trăind, lao­laltă, febra naşterii u­­nei noi personalităţi in­dustriale. La Mintia a­­cest „timp“ se consumă intens acum, în preziua intrării in funcţiune a primului grup de 210 megawaţi. Are cotele lui, puncte­le de vîrf, egale cu în­cheierea anumitor lu­crări din lanţul instala­ţiilor care concură la realizarea primilor ki­lowaţi energie. Pe 10 no­iembrie s-a aprins focul la cazanul nr. 1... Ce de­taşată pare consemnarea ţinui­ asemenea moment crucial, golită de orice e­­moţie. Asta acum, după ce operatorii Dumitru Avramescu, Nicolae Ol­teanu şi Ştefan Tipţei au spus, în clipa sus­pendată în nerăbdarea celor care erau de faţă, un singur cuvint: „Ar­de“. Asta însemna că au fost asigurate condiţiile necesare suflării conduc­telor de înaltă presiune. Un cuvint care a deve­nit „certificatul de naş­tere“ al unui agregat care va consuma 130 to­ne de cărbune pe oră, pentru a produce 840 de tone de abur pe oră. împlinind lanţul meta­morfozelor, forţa nă­­praznică a aburului va imprima turbinei o vite­ză de rotaţie de 3.000 ture pe minut. „Iartă-mă, dar te laşi furat de spectaculos şi treci prea uşor peste al­te etape care, deşi nu au rezonanţe cifrice impre­sionante, sunt esenţiale. De pildă, punerea la punct a sectorului de combustibil...“. Remarca mi s-a părut nefirească, poate şi pen­tru faptul că venea din partea unui om (ing. Lu­dovic Silaghi) care s-a ocupat de punerea in condiţie de funcţionare a turbinei şi generato­rului primului grup. A­­devărul ei însă impune. „Vom avea un trafic foarte mare — preci­zează şeful sectorului combustibil, ing. Alfred Decareli. Mare şi, mai cu seamă, pretenţios. Im­plică anumite condiţii de conservare pentru a nu creşte coeficientul de umiditate. Fireşte, ope­raţiile de descărcare, la un volum aşa de mare, au impus o mecanizare totală...“ Nivelul tehnic al aces­tui sector are consecinţe care merg pînă la schim­ MIHAI COLEŞIU (Continuare în pag. a 3-a Mureşul, deviat din albia sa multimilenară, şi-a strîns undele la porţile Mintiei (dincolo de un impunător baraj în construcţia căruia au intrat circa 50 000 mc betoane) pentru a asigura necesarul de apă industrială termocentralei care va „consuma“ circa 30 mc pe secundă.

Next