Munca, februarie 1970 (Anul 26, nr. 6910-6933)

1970-02-21 / nr. 6927

Símbata 21 februarie 1970 MUNCA CONFERINTA MUNICIPALA A SINDICATELOR BUCUREȘTI (Urmare din pag­­a­l-a) continuă a productivității muncii pe seama folosirii intensive a imenselor re­zerve potențiale umane, materiale și de timp exis­tente la fiecare loc­ de muncă. Tovarășii Horia Teiu­șeanu — director general al I.T.B., Cornel Butnaru — președintele Consiliului sindicatelor din unitățile sanitare, au exprimat hotă­­rîrea fermă a lucrătorilor din aceste importante sec­toare de deservire de a-și intensifica eforturile pen­tru ridicarea calității ser­viciilor, în vederea satisfa­cerii exigențelor sporite ale populației. Un loc aparte l-au ocu­pat în dezbateri probleme­le legate de perfecționarea învățămîntului superior, In condițiile în care la 8 ani se dublează volumul infor­mațiilor fiecărei speciali­tăți, legării mai strînse cercetării științifice de prac­a­tică. De asemenea, propu­neri prețioase au fost fă­cute în direcția lărgirii și perfecționării activității ob­ștești, stabilirii unei cola­borări fructuoase între di­feritele organizații de masă. In cuvîntul său, tovarășul Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului munici­pal București al P.C.R. s-a referit pe larg la sarci­nile ce revin în acest an întreprinderilor și institu­țiilor din Capitală pentru realizarea unui ritm de creștere a producției in­dustriale cu 9,5 la sută mai mare față de anul tre­cut. Obiectivele planului pe acest an și angajamentele asumate, ca răspuns la Che­marea la întrecere, lansa­tă de organizația județea­nă de partid Brașov, au fă­cut obiectul unor largi dez­bateri în plenara Comite­tului municipal cu activul său, care a adoptat un am­plu plan de măsuri privind acțiunile politico-organiza­­torice și tehnico-economi­­ce. Un rol important în înde­plinirea măsurilor stabili­te, a angajamentelor luate pe întregul an, îl au sin­dicatele, care sunt chemate să-și sporească cotribuția la canalizarea eforturilor muncitorilor, inginerilor, e­­conomiștilor și tehnicieni­lor în direcția ridicării ni­velului intensiv, și extensiv de folosire a capacităților de producție, prin crește­rea gradului de utilizare a mașinilor, suprafețelor instalațiilor și productive, realizarea la termen a pa­rametrilor tehnico-econo­­mici proiectați, devansarea punerii în funcțiune a noi­lor obiective industriale. E­ste o datorie de prim or­din a sindicatelor să folo­sească mijloacele de care dispun pentru ca în acțiu­nea declanșată de Comite­tul municipal de partid, pentru economisirea mate­riilor prime și, în primul rînd, pentru reducerea consumului de metal, să cuprindă întreaga masă de oameni ai muncii. Manifested o deosebită grijă pentru dezvoltarea, în continuare, a Capitalei, conducerea partidului și statului a alocat, și în anul acesta, importante fonduri de investiții. Ținînd seama că obiectivul principal, în această direcție, îl constitu­ie sporirea eficienței in­vestițiilor, se impune ca sindicatele să aducă un a­­port mai mare decit până acum la darea în termen și în exploatare a noilor o­­biective economice și soci­ale, lilor, la reducerea cheltuie­perfecționarea orga­nizării muncii, întărirea or­­dinei, disciplinei și res­ponsabilității pe fiecare șantier, lichidarea fenome­nelor de dezordine privind gospodărirea de întârziere în materialelor, predarea documentațiilor tehnico­­economice, de prelungire a termenelor de execuție. După ce s-a referit la sar­cinile ce revin sindicatelor din Capitală în dezvoltarea și perfecționarea activității de cercetare și proiectare în educarea salariaților din u­­nitățile comerciale și de de­servire în spiritul compor­tării civilizate, în domeniul protecției muncii și califi­cării profesionale, vorbito­rul a abordat aspectele­­ cele mai semnificative ale acti­vității cultural-educative, pentru promovarea largă a formelor și mijloacelor care și-au dovedit pe deplin efi­ciența, în ridicarea nivelu­lui de conștiință al maselor de salariați. Este necesară în acest sens o mai bună conlucrare între Consiliul municipal al sindicatelor, Comitetul municipal U.T.G., Comitetul municipal al fe­meilor, Comitetul de cultu­ră și artă și celelalte insti­tuții de cultură, pentru ca prin eforturi coordonate să se realizeze o îmbunătățire substanțială a activității cultural-educative, în numele Comitetului municipal de partid, tova­rășul Dumitru Popa și-a ex­primat convingerea că sin­dicatele din Capitală, toți oamenii muncii, nu-și vor precupeți eforturile pentru a îndeplini în mod exem­plar sarcinile pe anul 1970 și angajamentele asumate în întrecere, aducînd în fe­lul acesta o importantă con­tribuție la realizarea măre­țului program de dezvoltare a României socialiste. In încheierea dezbateri­lor Conferinței a luat cu­vîntul tovarășul Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președinte­le Consiliului Central al U.G.S.R. Transmițînd Con­ferinței, tuturor membrilor sindicatelor din Capitală un salut tovărășesc și călduros din partea Co­mitetului Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R., vorbitorul a apreciat creș­terea calitativă a activită­ții sindicatelor municipiu­lui București — care cu­prind, în rândurile lor, peste 800 000 de oameni ai muncii — eforturile lor consacrate întrutotul în­făptuirii politicii partidu­lui, de dezvoltare socialis­tă a României. După ce a înfățișat ta­bloul luminos al rilor economice și realiză­social- culturale, cu care poporul nostru a încheiat anul 1969, participarea entu­ziastă a colectivelor de muncă din Capitală, a sin­dicatelor la îndeplinirea și depășirea prevederilor pla­nului de stat și a angaja­mentelor în întrecere pe anul 1969, președintele Consiliului Central a su­bliniat că lucrările Confe­rinței au examinat în spi­rit critic munca desfășura­tă de organele și rațiile sindicale, au organi­scos în evidență o serie de ne­ajunsuri din activitatea sindicală. In continuare, vorbitorul a evidențiat sarcinile de­osebite stabilite de planul de stat pe acest an. In in­dustria Capitalei va trebui asigurată o creștere consi­derabilă a productivității muncii, pe seama căreia urmează să se asigure 91,3 la sută din întregul spor de producție. O importantă cale de sporire a productivității muncii o constituie folosi­rea deplină, la parametrii maximi, a capacităților de producție. Menținerea în­­tr-o serie de întreprinderi bucureștene a unor utilaje nemontate — multe aduse din străinătate, cu grele eforturi valutare — func­ționarea mașinilor și insta­lațiilor un număr redus de ore, cu randamente scăzu­te, prelungirea duratei re­parațiilor, înseamnă irpsi­re de capacități de pro­ducție. Cauzele care duc la această situație, relevate și în conferință, sunt cel mai­ adesea pregătirea ne­corespunzătoare a condi­țiilor pentru funcționarea normală a capacităților de producție și, înainte de toate, slaba aprovizionare tehnico-materială, scăzuta pregătire profesională a u­­nor cadre. Una din problemele e­sențiale ale dezvoltării e­­conomiei noastre , preg­nant subliniată la Plenara C.C. al P.C.R. din decem­brie, o constituie economi­sirea materiilor prime, a materialelor și creșterea gradului de valorificare a acestora. In cadrul acțiunii de masă, declanșată în muni­cipiul București,­în vede­rea economisirii metalului și a valorificării superioa­re a acestuia, cea mai ma­re atenție trebuie să fie acordată întreprinderilor din industria constructoare de mașini, celor din in­dustria materialelor de construcții, precum și sec­torului de investiții-con­­strucții. Consiliul municipal, con­siliile de sector, comitete­le sindicatelor să organi­zeze consultări cu oamenii la locurile de muncă, schimburi de experiență, demonstrații și alte activi­tăți în cadrul cărora să se pună în evidență metode înaintate, soluții tehnice de economisire a metalului, cocsului, lemnului, ener­giei și altor materii prime și materiale. Așa cum s-a arătat în conferință, pentru ca toate unitățile economice să-și realizeze exemplar sarcini­le de producție, se impun cu mai multă hotărîre măsuri pentru îmbunătățirea acti­vității de aprovizionare la care depinde în bună parte realizarea ritmică a planului, respectarea obli­gațiilor contractuale dintre fu­rnizori și beneficiari. Pe tărîmul cercetării ști­ințifice și proiectării s-au întreprins în București mul­te acțiuni cu rezultate bune, care au constituit un puter­nic factor de modernizare a producției și de creștere a eficienței economice, impor­tantele angajamente luate în întrecere de lucrătorii din aceste domenii impun în activitatea sindicatelor din institutele de cercetare și proiectare eforturi deose­bite pentru ridicarea nive­lului calitativ al muncii, o­­rientarea spre soluționarea problemelor tehnice în strînsă legătură cu aspecte­le economice și de organi­zare a producției și a mun­cii, în pas cu cele mai noi cuceriri ale revoluției teh­­nico-științifice. De la an la an, mișcarea de masă a inovatorilor și raționalizatorilor se afirmă ca un mijloc tot mai impor­tant de sporire a producti­vității muncii, a creșterii e­­ficienței economice a între­prinderilor. Este demn de a­­preciat că sindicatele bucu­reștene sunt hotărîte să con­tribuie cul mai mult de o cincime la înfăptuirea an­gajamentului pe țară, rea­lized peste 200 de milioane lei economii prin aplicarea inovațiilor și raționalizări­lor. Sarcinile hotărîtoare ale planului de stat pe anul 1970, îndeplinirea ritmică a acestuia și a angajamen­telor în întrecere, folosirea intensivă a capacităților de producție, creșterea sub­stanțială a productivității și a calității produselor, redu­cerea costurilor de fabrica­ție, toate cerințele de efi­ciență și modernizare a ac­tivității economice, de competitivitate a măr­furilor românești — stau sub semnul calității mun­cii fiecărui salariat. De aceea se pune un accent tot mai mare pe responsabi­litatea socială, de aceea se pretinde simț de răspundere în îndeplinirea oricărei în­datoriri profesionale și obș­tești. Latura elementară a acestei responsabilități o constituie disciplina. In conlucrare cu comi­tetele sindicatelor, condu­cerile întreprinderilor să asigure condiții cît mai fa­vorabile promovării spiri­tului de disciplină. Mă re­fer în primul rînd la or­ganizarea rațională a pro­cesului de muncă, la apro­vizionarea tehnică materia­lă ritmică, la programarea detaliată și din timp a producției, astfel încît fie­care muncitor să știe exact ce are de făcut cel puțin pe o săptămînă înainte. Relev­înd faptul că nu­mai pentru industria mu­nicipiului București au fost alocate anul trecut de la bugetul statului aproape 100 de milioane lei desti­nate protecției muncii, vor­bitorul a spus: Investițiile materiale se cer însă a fi însoțite de o organizare a producției și a muncii în condiții de deplină securi­tate, de o instruire temei­nică a muncitorilor, de o atentă și continuă supra­veghere de­ către maiștri și ingineri șefi de secție a fiecărui loc de lucru, a fie­cărei operații tehnologice. Există peste o sută de mii de inspectori obștești cu protecția muncii, o rețea uriașă împînzită la toate locurile de lucru de pe cuprinsul țării. Perfecțio­narea activității lor trebuie considerată sarcina esen­țială în domeniul protec­ției muncii. După ce a evidențiat re­lația strînsă dintre cultu­ra tehnică, dintre pregăti­rea profesională și discipli­nă, președintele Consiliu­lui Central a apreciat­­ că există încă elemente de formalism și chiar de em­pirism în modul în care se concepe și se­ realizea­ză practic instruirea pro­fesională, în prezent răma­să în urma cerințelor unei industrii moderne. Propa­ganda tehnic­o-economică este încă insuficient legată de soluționarea concretă și în timp util a problemelor majore ale producției, ba­zată pe o informare teh­­nico-științifică nu e înde­ajuns de largă, uneori de­pășită. Abordînd problematica muncii cultural-educative, vorbitorul a insistat asu­pra "necesității creșterii ca­lității și eficienței acțiuni­lor întreprinse axării în­tregii activități educative pe imperativele economice, de plan, ale întreprinderi­lor. Sub îndrumarea or­ganelor și organizațiilor de partid, cu ajutorul ca­binetelor de partid sindica­tele trebuie să desfă­șoare o intensă activitate de propagare în mase a concepției științifice a par­tidului nostru despre lume, și societate. Un loc important l-a o­­cupat în cuvîntarea tovară­șului Florian Dănălache a­­naliza activității Consiliu­lui municipal al sindicate­lor desfășurată în direcția îmbunătățirii condițiilor de viață ale salariaților și ale familiilor acestora, pentru ca eforturile statului îa a­­ceastă direcție să fie cît mai judicios și echitabil fructificate. Consiliul municipal tre­buie să depună eforturi stăruitoare pentru întărirea vieții interne de organiza­ție, asigurând, prin îndru­mare și control, convoca­rea cu regularitate a adună­rilor sindicale, temeinica lor pregătire, astfel încit să dezbată în spirit con­structiv problemele cele mai arzătoare ale colective­lor de muncă. Este necesar să fie cultivată și­­ dezvolta­tă democrația internă, să fie supusă analizei și criticii de jos munca organelor alese, datoare să țină o strînsă și permanentă legătură cu masele, să fie activizați toți membrii organelor sindica­le, fiecare primind sarcini și răspunderi bine stabili­­te.Mandatul de membru al Consiliului municipal sau de sector nu este o însărci­nare onorifică, ci justificată cu muncă trebuie con­cretă, la nivelul responsabi­lității încredințate. Activitatea sindicatelor este, prin excelență, ob­ștească și se realizează cu aportul unui larg format din mii și mii activ, de muncitori, ingineri și tehni­cieni, cadre didactice, me­­dico-sanitare. Consultarea cu regularitate a acestor oa­meni, atragerea lor în di­ferite comisii și colective de lucru, manifestarea unei maxime griji pentru valori­ficarea­ propunerilor și su­gestiilor lor, sunt coordona­tele, metodele de bază, permanente de lucru ale sindicatelor cu activul ob­ștesc. In încheierea cuvântării sale, președintele Consi­liului Central al U.G.S.R. și-a exprimat convingerea că, sub conducerea organe­lor și organizațiilor de par­tid, sindicatele din munici­piul București vor depune eforturi susținute pentru a aduce o contribuție majoră la mobilizarea tuturor oa­menilor muncii în scopul îndeplinirii planului pe 1970 și a angajamentelor la în­trecerea socialistă, în vede­rea încheierii cu deplin succes a actualului cinci­nal. ★ Conferința a ales noul Consiliu municipal care, în prima ședință plenară a a­­les biroul executiv. Ca președinte a fost reales to­varășul Gheorghe Borș. ★ Dînd glas­ voinței gaților organizațiilor dele­sin­dicale din Capitală, Con­ferința a adoptat, într-o at­mosferă de însuflețire și entuziasm, o telegramă a­­dresată C.C. al P.C.R., per­sonal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In telegramă este exprimată hotărîrea nestrămutată din municipiul a sindicatei București de a munci cu elan și com­petență sporită pentru tra­ducerea în viață a sarcini­lor trasate de partid, pen­tru progresul neîntrerupt al patriei noastre socia­liste. Plenara Consiliului Uniunii Centrale­­ a Cooperativelor de consum Vineri a avut loc ședința plenară a Consiliului Uniu­nii Centrale a Cooperative­lor de Consum (CENTRO­­COOP), în cadrul căreia s-a hotărît convocarea celui de al V-lea Congres al CEN­­TROCOOP. S-a stabilit ca lucrările să se desfășoare în zilele de 9 și 10 aprilie a.c. la București. De asemenea, a fost st­­a­bilit proiectul ordinei de zi Congresului care cu­prinde : „ Darea de seamă a Consiliului CENTROCOOP cu privire la activitatea co­operației de consum de la ultimul Congres și sarcini­le ce-i revin în perioada următoare ; — Raportul Comisiei de cenzori a Uniunii Centrale a Cooperativelor de consum; — Modificarea statutului Uniunii Centrale și Uniunii județene de consum a cooperativelor din Republica Socialistă România, pre­cum și a statutului coope­rativei de consum ; — Alegerea Consiliului Uniunii Centrale a Coope­rativelor de Consum și a Comisiei de cenzori. De asemenea, plenara a dezbătut și aprobat darea de seamă a activității eco­nomice și financiare CENTROCOOP și a unită­­­ților sale proprii pe anul 1969, repartizarea benefi­ciului, și planul de venituri și cheltuieli pe anul 1970. Totodată au fost prezentate concluziile comisiei de cenzori a CENTROCOOP privind activitatea econo­­mico-financiară pe anul 1969. Au fost adoptate măsuri care să asigure realizarea în toate sectoarele de acti­­­­vitate a sarcinilor ce revin cooperației de consum în­­ acest an.­­ Călin Ecaterina una din muncitoarele fruntașe din secția montaj a Fabricii de rulmenți-Bîrlad se evidențiază permanent pentru calitatea lucrărilor ce le execută ieri au avut loc confe­rințele județene de dări de seamă și alegeri ale sindi­catelor Vaslui, Gorj, Olt. La lucrările acestora au participat tovarășii Iosif Anderco, secretar al Con­siliului Central al U.G.S.R. — la Vaslui ; Constantin Herescu, secretar al Consi­liului Central al U.G.S.R. — la Gorj ; Anton Stoiano­­vici, membru al Comitetu­lui Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. — la Olt. Dările de seamă, cît și participanții la dezbateri au analizat multilateral, cu exigență, contribuția adusă de organele și organizațiile sindicale la continua dez­voltare economică și social­­culturală a județului, la în­făptuirea programului ela­borat de Congresul al IX- lea al partidului. Lucrările conferințelor au avut un pronunțat ca­racter de lucru, probleme­le abordate, observațiile fă­cute și măsurile propuse reflectînd preocuparea or­ganelor sindicale, a delega­ților pentru a găsi formele și metodele cele mai cores­punzătoare îmbunătățirii activității de viitor, in sco­pul angajării și mai ple­nare a sindicatelor la rea­lizarea planului de stat pe 1970, a sarcinilor reeșite din recenta plenară a C.C. al P.C.R. Conferințele au ales noi­le consilii județene ale sin­dicatelor care, în primele ședințe plenare, au ales bi­rourile executive. Ca pre­ședinți au fost aleși tova­rășii Ion Pîrvu — la Vas­lui ; Vasile Cazan — la Gorj ; Gheorghe Neacșu — la Olt. ★­Ia încheierea într-o puternică lucrărilor, atmosferă de însuflețire, conferințele au adoptat telegrame adre­sate C.C. al P.C.R., perso­nal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, în care se subliniază hotărîrea fermă a sindicatelor din cuprinsul județului de a-și pune în­treaga capacitate de muncă în slujba Înfăptuirii măre­țului program de făurire a societății socialiste multi­lateral dezvoltată în patria noastră. CONFERINȚ JUDEȚENE ALE SINDICATELOR DE DĂRI D­­ ȘI ALEGERI Pagina a 8-a CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A SINDICATELOR DÎMBOVIȚA In ziua de 14 februarie a avut loc conferința jude­țeană a sindicatelor Dîm­­bovița. La lucrările sale au participat tovarășii Ni­­colae Tăbîrcă, prim-secre­­tar al Comitetului jude­țean Dîmbovița al P.C.R., Ion Istrate, membru al Co­mitetului Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R. Pornind de la rezultatele bune obținute în anul ce a trecut și în prima lună a anului 1970, în domeniul economic — planul de pro­ducție pe ansamblul jude­țului a fost îndeplinit și depășit la — conferința toți indicatorii a apreciat acțiunile Biroului executiv al Consiliului județean în­dreptate spre organizarea superioară­ a producției a muncii, reducerea consu­și­­urilor specifice, folosirea din plin a timpului de lu­cru, dezvoltarea mișcării inovatorilor, perfecționa­rea formelor de ridicare a cunoștințelor tehnico-pro­­fesionale ale salariaților. In cadrul discuțiilor, nu­meroși vorbitori, munci­tori, ingineri, tehnicieni, economiști, profesori, me­dici, au formulat propu­neri și sugestii pentru în­lăturarea lipsurilor ce se mai manifestă în activita­tea organelor și organiza­țiilor sindicale în domeniul economic și social-cultural. In cuvîntul lor, Petre Stoi­­chiță, președintele comite­tului sindicatului de la Schela­ Moreni, Constan­tin Noiulescu, construc­tor de utilaj petrolier de la Uzina din Tîrgoviște și alții au insistat asupra necesității întăririi muncii organizatorice, generaliză­rii experienței bune ce a fost dobîndită de unele co­mitete ale sindicatelor pentru antrenarea colecti­velor de muncă în vederea introducerii progresului tehnic, mărirea coeficien­tului de schimb și a gra­dului de încărcare a ma­șinilor. Dezvăluind deficiențele care vitatea mai persistă în acti­cultural-educativă și sportivă, profesorul Vic­tor Oprescu, președintele­­ comitetului sindicatului învățămînt Tîrgoviște, Au­rel Păun, președintele co­mitetului sindicatului O.C.L. Produse industria­le. Paul Oiței, președintele Comitetului județean pen­tru educație fizică și sport și alții au făcut propuneri prețioase în vederea ridi­cării acestei activități la un nivel mai înalt. In cadrul conferinței luat cuvîntul tovarășul Ni­­­­colae Tăbîrcă, prim-secre­­tar al Comitetului jude­țean Dîmbovița al P.C.R. care,­ după ce a apreciat activitatea desfășurată de organele și organizațiile sindicale, a relevat impor­tantele sarcini ce revin a­­­cestora în mobilizarea marilor muncii pentru aa­a da viață angajamentelor luate de organizația jude­țeană de partid ca răspuns la chemările la întrecere lansate de organizațiile ju­dețene de partid Brașov și Timiș, pentru îndeplini­rea și depășirea prevederi­lor planului pe 1970. In încheierea dezbateri­lor a luat cuvîntul tova­rășul Ion Istrate, membru în Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., care s-a referit pe larg la sarcinile ce re­vin organelor și organiza­țiilor sindicale în perioada actuală, insistînd asupra necesității îmbunătățirii continue a stilului și me­todelor de muncă. Vorbi­torul a exprimat deplina convingere că sub condu­cerea Comitetului jude­țean de partid, organele și organizațiile sindicale vor îndeplini cu înaltă răspun­dere sarcinile de mare în­semnătate ce le-au fost în­credințate pentru înflori­rea continuă economică și social-culturală a județu­lui,, creșterea contribuției la progresul general al Ro­mâniei socialiste. ★ Conferința a ales Con­siliul județean al sindica­telor Dîmbovița care, în prima sa ședință plenară, a ales Biroul executiv. Ca președinte a fost reales to­varășul Ion Nedelcu. LUCIAN BĂRBIERI CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A SINDIC­ATELOR CONSTANȚA Conferința județeană sindicatelor Constanța care a a avut loc în ziua de 17 fe­bruarie a.c. a prilejuit o a­­naliză amplă și plină de responsabilitate a activită­ții desfășurate de organele și organizațiile sindicale, a contribuției acestora la dez­voltarea economică și socia­lă a județului. La lucrările conferinței au participat tovarășii Ion C. Petre, secretar al Comi­tetului județean Constanța al P.C.R., Mircea Georges­­cu, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Datorită unei susținute munci politice, organizato­rice și educative, sindicate­le constănțene au contri­buit — așa cum a reieșit și din darea de seamă — la mobilizarea în întrecerea socialistă a colectivelor de oameni ai muncii din între­prinderile județului, care au livrat peste prevederile planului importante canti­tăți de produse ca : super­­fosfat și acid sulfuric, ci­ment, prefabricate, țesături de lină, produse agroali­­mentare etc. Apreciind că în activita­tea Consiliului județean al sindicatelor, ca și a orga­nelor și organizațiilor sin­dicale s-au manifestat une­le deficiențe, vorbitorii au criticat stilul și metodele de muncă ale unor organe sindicale la care se mani­festă încă lipsă de comba­tivitate, tendința de a se mulțumi cu numărul acțiu­nilor întreprinse, și nu cum e firesc, cu rezultatele a­­cestora. Mai mulți partici­panți la discuții, între care Gheorghe Vîlsan, președin­tele comitetului sindicatu­lui C.N.M. „Navrom“ Cons­tanța, Gheorghe Seceleanu, președintele comitetului sindicatului de la Șantierul naval Constanța, Ion Ma­rin, președintele comitetu­lui sindicatului Gheorghe Nichifor, T.C.I.F., preșe­dintele comitetului sindica­tului T.C.L. Constanța alții au scos în evidență ne­șe­cesitatea participării mai active a sindicatelor la or­ganizarea unor acțiuni efi­ciente, pe linia educării oa­menilor muncii în spiritul respectării ordinei și dis­ciplinei, a atitudinii înain­tate față de muncă și avu­tul obștesc. Dînd conferinței un pro­fund caracter de lucru și responsabilitate, majorita­tea vorbitorilor au făcut propuneri numeroase, baza­te pe cunoașterea posibili­tăților existente în între­prinderi, în legătură cu fo­losirea mai rațională a­­ for­ței de muncă, respectarea disciplinei în general și a disciplinei tehnologice în special, reducerea continuă a cheltuielilor de producție, gospodărirea materialelor și materiei­ prime etc. In cadrul lucrărilor con­ferinței a luat cuvîntul to­varășul Ion C. Petre, secre­tar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. Vorbi­torul s-a ocupat de unele aspecte pozitive cît și de u­­nele neajunsuri în munca organelor sindicale din ju­dețul Constanța, insistînd asupra direcțiilor principa­le spre care va trebui o­­rientată activitatea sindi­catelor în perioada ce ur­mează. La încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Mircea Georgescu, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. După ce s-a refe­rit la aspectele pozitive ale activității, la stilul și me­todele de muncă ale Con­siliului județean al sindica­telor, ca și la unele acțiuni eficiente organizate de sin­dicatele din județ, vorbito­rul a subliniat sarcinile de viitor pe care organele sindicale vor trebui să le aibă în vedere. Cerințele producției moderne — a accentuat vorbitorul — pun în fața sindicatelor necesi­tatea obiectivă de a inten­sifica munca politică și cul­tural-educativă de masă, de a contribui la formarea unor cadre de muncitori cu o conștiință înaintată și cu un larg orizont de cul­tură. ★ Conferința a ales noul Consiliu județean al sindi­catelor Constanța, care în prima sa ședință plenară a ales biroul executiv. Ca președinte a fost reales to­varășul Constantin Carata. GHEORGHE DIMA CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A SINDICATELOR BOTOȘANI cel mai nordic județ al țării, Botoșani, pe lingă agricultură, ca ramură tra­dițională, și-a conturat în ultimii ani și o industrie în plină înflorire. Uzinele tex­tile „Moldova“, fabricile de confecții din Botoșani și Dorohoi, Uzina de repara­ții, mina „Miorcani“, fabri­ca de zahăr „Bucecea“ sunt doar cîteva din obiectivele apărute pe harta economică a județului. Schițînd tabloul preface­rilor ce au avut loc pe aces­te meleaguri moldovene, conferința județeană a sin­dicatelor a făcut o profun­dă analiză asupra activită­ții desfășurate de organele și organizațiile sindicale lo­cale pentru mobilizarea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, a tuturor sa­lariaților la înfăptuirea is­toricelor hotărîri ale celui de al X-lea Congres al Par­tidului, a sarcinilor impor­tante stabilite de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din decembrie tre­cut. La lucrările conferinței au participat tovarășii Gheorghe Ghinea, prim se­cretar al Comitetului jude­țean Botoșani al P.C.R., Constantin Tudor, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Darea de seamă a relie­fat avîntul deosebit pe care l-a cunoscut întrecerea so­cialistă în 1969. Obținerea de produse peste prevederi In valoare de 34,8 milioane lei, cu 8 milioane lei mai mult decît fusese angaja­mentul, faptul că 72,4 la sută din sporul producției s-a realizat pe seama creș­terii productivității muncii sînt cifre și date grăitoare. In ele își găsesc materiali­zarea și acțiunile întreprin­se de sindicate pentru gene­ralizarea noului în produc­ție, ridicarea măiestriei pro­fesionale a salariaților. Relevînd aceste succese, darea de seamă cît și unii participanți la discuții, printre care Elena Adăscă­­liței, președinta comitetului sindicatului de la Uzinele textile, Chirică Sandea, de la I.M.A. Albești, și alții au subliniat că atît consiliul județean cît și comitetele sindicatelor nu au acționat întotdeauna cu toată hotă­rîrea pentru întărirea ordi­nei și disciplinei sub toate aspectele, pentru folosirea integrală a timpului de lu­cru, a mașinilor și utilaje­lor, fapt ce a dus la irosirea unor importante valori ma­teriale. Pornind de la sarci­nile mobilizatoare ale aces­tui an , au arătat vorbito­rii — întreaga activitate sindicatelor va trebui sub­a­ordonată obiectivelor eco­nomice, centrul întregii munci urmînd să devină grupa sindicală, unde se hotărăște soarta producției. In cuvîntul său, tovară­șul Dumitru Breabăn, se­cretar al Comitetului jude­țean Botoșani al P.C.R., după ce a făcut o serie de aprecieri asupra activității sindicatelor­­ a înfățișat sar­cinile sporite ce revin oa­menilor muncii din județ în anul 1970, recomandînd organelor și organizațiilor sindicale să-și îmbunătă­țească continuu activitatea, să devină mai receptive față de tot ceea ce este nou, să-și aducă o contribuție mai mare la consolidarea formelor democratice de organizare și conducere co­lectivă a producției. în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Constantin Tudor, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Subliniind faptul că măsurile hotărîte de con­ferință vor trebui să cons­tituie un punct de plecare pentru îmbunătățirea con­tribuției sindicatelor din județ la creșterea eficienței întregii activități unice, așa cum prevăd econo­sar­cinile reieșite din C.C. al P.C.R. din Plenara decem­brie 1969, vorbitorul a relie­fat rezervele ce există în această privință. îndeplini­rea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamente­lor stabilite în recenta ple­nară a comitetului județean de partid trebuie să devină obiectivul central al activi­tății sindicatelor, a încheiat vorbitorul. Conferința a ales noul Consiliu județean al sindi­catelor care, în prima sa plenară, a ales­ biroul exe­cutiv. Ca președinte a fost reales tovarășul Gheorghe Zală. JVTTr.” " T­­"iMpn r, r> ★

Next