Munca, februarie 1970 (Anul 26, nr. 6910-6933)
1970-02-21 / nr. 6927
Símbata 21 februarie 1970 MUNCA CONFERINTA MUNICIPALA A SINDICATELOR BUCUREȘTI (Urmare din pagal-a) continuă a productivității muncii pe seama folosirii intensive a imenselor rezerve potențiale umane, materiale și de timp existente la fiecare loc de muncă. Tovarășii Horia Teiușeanu — director general al I.T.B., Cornel Butnaru — președintele Consiliului sindicatelor din unitățile sanitare, au exprimat hotărîrea fermă a lucrătorilor din aceste importante sectoare de deservire de a-și intensifica eforturile pentru ridicarea calității serviciilor, în vederea satisfacerii exigențelor sporite ale populației. Un loc aparte l-au ocupat în dezbateri problemele legate de perfecționarea învățămîntului superior, In condițiile în care la 8 ani se dublează volumul informațiilor fiecărei specialități, legării mai strînse cercetării științifice de pracatică. De asemenea, propuneri prețioase au fost făcute în direcția lărgirii și perfecționării activității obștești, stabilirii unei colaborări fructuoase între diferitele organizații de masă. In cuvîntul său, tovarășul Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. s-a referit pe larg la sarcinile ce revin în acest an întreprinderilor și instituțiilor din Capitală pentru realizarea unui ritm de creștere a producției industriale cu 9,5 la sută mai mare față de anul trecut. Obiectivele planului pe acest an și angajamentele asumate, ca răspuns la Chemarea la întrecere, lansată de organizația județeană de partid Brașov, au făcut obiectul unor largi dezbateri în plenara Comitetului municipal cu activul său, care a adoptat un amplu plan de măsuri privind acțiunile politico-organizatorice și tehnico-economice. Un rol important în îndeplinirea măsurilor stabilite, a angajamentelor luate pe întregul an, îl au sindicatele, care sunt chemate să-și sporească cotribuția la canalizarea eforturilor muncitorilor, inginerilor, economiștilor și tehnicienilor în direcția ridicării nivelului intensiv, și extensiv de folosire a capacităților de producție, prin creșterea gradului de utilizare a mașinilor, suprafețelor instalațiilor și productive, realizarea la termen a parametrilor tehnico-economici proiectați, devansarea punerii în funcțiune a noilor obiective industriale. Este o datorie de prim ordin a sindicatelor să folosească mijloacele de care dispun pentru ca în acțiunea declanșată de Comitetul municipal de partid, pentru economisirea materiilor prime și, în primul rînd, pentru reducerea consumului de metal, să cuprindă întreaga masă de oameni ai muncii. Manifested o deosebită grijă pentru dezvoltarea, în continuare, a Capitalei, conducerea partidului și statului a alocat, și în anul acesta, importante fonduri de investiții. Ținînd seama că obiectivul principal, în această direcție, îl constituie sporirea eficienței investițiilor, se impune ca sindicatele să aducă un aport mai mare decit până acum la darea în termen și în exploatare a noilor obiective economice și sociale, lilor, la reducerea cheltuieperfecționarea organizării muncii, întărirea ordinei, disciplinei și responsabilității pe fiecare șantier, lichidarea fenomenelor de dezordine privind gospodărirea de întârziere în materialelor, predarea documentațiilor tehnicoeconomice, de prelungire a termenelor de execuție. După ce s-a referit la sarcinile ce revin sindicatelor din Capitală în dezvoltarea și perfecționarea activității de cercetare și proiectare în educarea salariaților din unitățile comerciale și de deservire în spiritul comportării civilizate, în domeniul protecției muncii și calificării profesionale, vorbitorul a abordat aspectele cele mai semnificative ale activității cultural-educative, pentru promovarea largă a formelor și mijloacelor care și-au dovedit pe deplin eficiența, în ridicarea nivelului de conștiință al maselor de salariați. Este necesară în acest sens o mai bună conlucrare între Consiliul municipal al sindicatelor, Comitetul municipal U.T.G., Comitetul municipal al femeilor, Comitetul de cultură și artă și celelalte instituții de cultură, pentru ca prin eforturi coordonate să se realizeze o îmbunătățire substanțială a activității cultural-educative, în numele Comitetului municipal de partid, tovarășul Dumitru Popa și-a exprimat convingerea că sindicatele din Capitală, toți oamenii muncii, nu-și vor precupeți eforturile pentru a îndeplini în mod exemplar sarcinile pe anul 1970 și angajamentele asumate în întrecere, aducînd în felul acesta o importantă contribuție la realizarea mărețului program de dezvoltare a României socialiste. In încheierea dezbaterilor Conferinței a luat cuvîntul tovarășul Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al U.G.S.R. Transmițînd Conferinței, tuturor membrilor sindicatelor din Capitală un salut tovărășesc și călduros din partea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., vorbitorul a apreciat creșterea calitativă a activității sindicatelor municipiului București — care cuprind, în rândurile lor, peste 800 000 de oameni ai muncii — eforturile lor consacrate întrutotul înfăptuirii politicii partidului, de dezvoltare socialistă a României. După ce a înfățișat tabloul luminos al rilor economice și realizăsocial- culturale, cu care poporul nostru a încheiat anul 1969, participarea entuziastă a colectivelor de muncă din Capitală, a sindicatelor la îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat și a angajamentelor în întrecere pe anul 1969, președintele Consiliului Central a subliniat că lucrările Conferinței au examinat în spirit critic munca desfășurată de organele și rațiile sindicale, au organiscos în evidență o serie de neajunsuri din activitatea sindicală. In continuare, vorbitorul a evidențiat sarcinile deosebite stabilite de planul de stat pe acest an. In industria Capitalei va trebui asigurată o creștere considerabilă a productivității muncii, pe seama căreia urmează să se asigure 91,3 la sută din întregul spor de producție. O importantă cale de sporire a productivității muncii o constituie folosirea deplină, la parametrii maximi, a capacităților de producție. Menținerea într-o serie de întreprinderi bucureștene a unor utilaje nemontate — multe aduse din străinătate, cu grele eforturi valutare — funcționarea mașinilor și instalațiilor un număr redus de ore, cu randamente scăzute, prelungirea duratei reparațiilor, înseamnă irpsire de capacități de producție. Cauzele care duc la această situație, relevate și în conferință, sunt cel mai adesea pregătirea necorespunzătoare a condițiilor pentru funcționarea normală a capacităților de producție și, înainte de toate, slaba aprovizionare tehnico-materială, scăzuta pregătire profesională a unor cadre. Una din problemele esențiale ale dezvoltării economiei noastre , pregnant subliniată la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie, o constituie economisirea materiilor prime, a materialelor și creșterea gradului de valorificare a acestora. In cadrul acțiunii de masă, declanșată în municipiul București,în vederea economisirii metalului și a valorificării superioare a acestuia, cea mai mare atenție trebuie să fie acordată întreprinderilor din industria constructoare de mașini, celor din industria materialelor de construcții, precum și sectorului de investiții-construcții. Consiliul municipal, consiliile de sector, comitetele sindicatelor să organizeze consultări cu oamenii la locurile de muncă, schimburi de experiență, demonstrații și alte activități în cadrul cărora să se pună în evidență metode înaintate, soluții tehnice de economisire a metalului, cocsului, lemnului, energiei și altor materii prime și materiale. Așa cum s-a arătat în conferință, pentru ca toate unitățile economice să-și realizeze exemplar sarcinile de producție, se impun cu mai multă hotărîre măsuri pentru îmbunătățirea activității de aprovizionare la care depinde în bună parte realizarea ritmică a planului, respectarea obligațiilor contractuale dintre furnizori și beneficiari. Pe tărîmul cercetării științifice și proiectării s-au întreprins în București multe acțiuni cu rezultate bune, care au constituit un puternic factor de modernizare a producției și de creștere a eficienței economice, importantele angajamente luate în întrecere de lucrătorii din aceste domenii impun în activitatea sindicatelor din institutele de cercetare și proiectare eforturi deosebite pentru ridicarea nivelului calitativ al muncii, orientarea spre soluționarea problemelor tehnice în strînsă legătură cu aspectele economice și de organizare a producției și a muncii, în pas cu cele mai noi cuceriri ale revoluției tehnico-științifice. De la an la an, mișcarea de masă a inovatorilor și raționalizatorilor se afirmă ca un mijloc tot mai important de sporire a productivității muncii, a creșterii eficienței economice a întreprinderilor. Este demn de apreciat că sindicatele bucureștene sunt hotărîte să contribuie cul mai mult de o cincime la înfăptuirea angajamentului pe țară, realized peste 200 de milioane lei economii prin aplicarea inovațiilor și raționalizărilor. Sarcinile hotărîtoare ale planului de stat pe anul 1970, îndeplinirea ritmică a acestuia și a angajamentelor în întrecere, folosirea intensivă a capacităților de producție, creșterea substanțială a productivității și a calității produselor, reducerea costurilor de fabricație, toate cerințele de eficiență și modernizare a activității economice, de competitivitate a mărfurilor românești — stau sub semnul calității muncii fiecărui salariat. De aceea se pune un accent tot mai mare pe responsabilitatea socială, de aceea se pretinde simț de răspundere în îndeplinirea oricărei îndatoriri profesionale și obștești. Latura elementară a acestei responsabilități o constituie disciplina. In conlucrare cu comitetele sindicatelor, conducerile întreprinderilor să asigure condiții cît mai favorabile promovării spiritului de disciplină. Mă refer în primul rînd la organizarea rațională a procesului de muncă, la aprovizionarea tehnică materială ritmică, la programarea detaliată și din timp a producției, astfel încît fiecare muncitor să știe exact ce are de făcut cel puțin pe o săptămînă înainte. Relevînd faptul că numai pentru industria municipiului București au fost alocate anul trecut de la bugetul statului aproape 100 de milioane lei destinate protecției muncii, vorbitorul a spus: Investițiile materiale se cer însă a fi însoțite de o organizare a producției și a muncii în condiții de deplină securitate, de o instruire temeinică a muncitorilor, de o atentă și continuă supraveghere de către maiștri și ingineri șefi de secție a fiecărui loc de lucru, a fiecărei operații tehnologice. Există peste o sută de mii de inspectori obștești cu protecția muncii, o rețea uriașă împînzită la toate locurile de lucru de pe cuprinsul țării. Perfecționarea activității lor trebuie considerată sarcina esențială în domeniul protecției muncii. După ce a evidențiat relația strînsă dintre cultura tehnică, dintre pregătirea profesională și disciplină, președintele Consiliului Central a apreciat că există încă elemente de formalism și chiar de empirism în modul în care se concepe și se realizează practic instruirea profesională, în prezent rămasă în urma cerințelor unei industrii moderne. Propaganda tehnico-economică este încă insuficient legată de soluționarea concretă și în timp util a problemelor majore ale producției, bazată pe o informare tehnico-științifică nu e îndeajuns de largă, uneori depășită. Abordînd problematica muncii cultural-educative, vorbitorul a insistat asupra "necesității creșterii calității și eficienței acțiunilor întreprinse axării întregii activități educative pe imperativele economice, de plan, ale întreprinderilor. Sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, cu ajutorul cabinetelor de partid sindicatele trebuie să desfășoare o intensă activitate de propagare în mase a concepției științifice a partidului nostru despre lume, și societate. Un loc important l-a ocupat în cuvîntarea tovarășului Florian Dănălache analiza activității Consiliului municipal al sindicatelor desfășurată în direcția îmbunătățirii condițiilor de viață ale salariaților și ale familiilor acestora, pentru ca eforturile statului îa această direcție să fie cît mai judicios și echitabil fructificate. Consiliul municipal trebuie să depună eforturi stăruitoare pentru întărirea vieții interne de organizație, asigurând, prin îndrumare și control, convocarea cu regularitate a adunărilor sindicale, temeinica lor pregătire, astfel încit să dezbată în spirit constructiv problemele cele mai arzătoare ale colectivelor de muncă. Este necesar să fie cultivată și dezvoltată democrația internă, să fie supusă analizei și criticii de jos munca organelor alese, datoare să țină o strînsă și permanentă legătură cu masele, să fie activizați toți membrii organelor sindicale, fiecare primind sarcini și răspunderi bine stabilite.Mandatul de membru al Consiliului municipal sau de sector nu este o însărcinare onorifică, ci justificată cu muncă trebuie concretă, la nivelul responsabilității încredințate. Activitatea sindicatelor este, prin excelență, obștească și se realizează cu aportul unui larg format din mii și mii activ, de muncitori, ingineri și tehnicieni, cadre didactice, medico-sanitare. Consultarea cu regularitate a acestor oameni, atragerea lor în diferite comisii și colective de lucru, manifestarea unei maxime griji pentru valorificarea propunerilor și sugestiilor lor, sunt coordonatele, metodele de bază, permanente de lucru ale sindicatelor cu activul obștesc. In încheierea cuvântării sale, președintele Consiliului Central al U.G.S.R. și-a exprimat convingerea că, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele din municipiul București vor depune eforturi susținute pentru a aduce o contribuție majoră la mobilizarea tuturor oamenilor muncii în scopul îndeplinirii planului pe 1970 și a angajamentelor la întrecerea socialistă, în vederea încheierii cu deplin succes a actualului cincinal. ★ Conferința a ales noul Consiliu municipal care, în prima ședință plenară a ales biroul executiv. Ca președinte a fost reales tovarășul Gheorghe Borș. ★ Dînd glas voinței gaților organizațiilor delesindicale din Capitală, Conferința a adoptat, într-o atmosferă de însuflețire și entuziasm, o telegramă adresată C.C. al P.C.R., personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In telegramă este exprimată hotărîrea nestrămutată din municipiul a sindicatei București de a munci cu elan și competență sporită pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de partid, pentru progresul neîntrerupt al patriei noastre socialiste. Plenara Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de consum Vineri a avut loc ședința plenară a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum (CENTROCOOP), în cadrul căreia s-a hotărît convocarea celui de al V-lea Congres al CENTROCOOP. S-a stabilit ca lucrările să se desfășoare în zilele de 9 și 10 aprilie a.c. la București. De asemenea, a fost stabilit proiectul ordinei de zi Congresului care cuprinde : „ Darea de seamă a Consiliului CENTROCOOP cu privire la activitatea cooperației de consum de la ultimul Congres și sarcinile ce-i revin în perioada următoare ; — Raportul Comisiei de cenzori a Uniunii Centrale a Cooperativelor de consum; — Modificarea statutului Uniunii Centrale și Uniunii județene de consum a cooperativelor din Republica Socialistă România, precum și a statutului cooperativei de consum ; — Alegerea Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum și a Comisiei de cenzori. De asemenea, plenara a dezbătut și aprobat darea de seamă a activității economice și financiare CENTROCOOP și a unităților sale proprii pe anul 1969, repartizarea beneficiului, și planul de venituri și cheltuieli pe anul 1970. Totodată au fost prezentate concluziile comisiei de cenzori a CENTROCOOP privind activitatea economico-financiară pe anul 1969. Au fost adoptate măsuri care să asigure realizarea în toate sectoarele de activitate a sarcinilor ce revin cooperației de consum în acest an. Călin Ecaterina una din muncitoarele fruntașe din secția montaj a Fabricii de rulmenți-Bîrlad se evidențiază permanent pentru calitatea lucrărilor ce le execută ieri au avut loc conferințele județene de dări de seamă și alegeri ale sindicatelor Vaslui, Gorj, Olt. La lucrările acestora au participat tovarășii Iosif Anderco, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. — la Vaslui ; Constantin Herescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. — la Gorj ; Anton Stoianovici, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. — la Olt. Dările de seamă, cît și participanții la dezbateri au analizat multilateral, cu exigență, contribuția adusă de organele și organizațiile sindicale la continua dezvoltare economică și socialculturală a județului, la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX- lea al partidului. Lucrările conferințelor au avut un pronunțat caracter de lucru, problemele abordate, observațiile făcute și măsurile propuse reflectînd preocuparea organelor sindicale, a delegaților pentru a găsi formele și metodele cele mai corespunzătoare îmbunătățirii activității de viitor, in scopul angajării și mai plenare a sindicatelor la realizarea planului de stat pe 1970, a sarcinilor reeșite din recenta plenară a C.C. al P.C.R. Conferințele au ales noile consilii județene ale sindicatelor care, în primele ședințe plenare, au ales birourile executive. Ca președinți au fost aleși tovarășii Ion Pîrvu — la Vaslui ; Vasile Cazan — la Gorj ; Gheorghe Neacșu — la Olt. ★Ia încheierea într-o puternică lucrărilor, atmosferă de însuflețire, conferințele au adoptat telegrame adresate C.C. al P.C.R., personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, în care se subliniază hotărîrea fermă a sindicatelor din cuprinsul județului de a-și pune întreaga capacitate de muncă în slujba Înfăptuirii mărețului program de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltată în patria noastră. CONFERINȚ JUDEȚENE ALE SINDICATELOR DE DĂRI D ȘI ALEGERI Pagina a 8-a CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A SINDICATELOR DÎMBOVIȚA In ziua de 14 februarie a avut loc conferința județeană a sindicatelor Dîmbovița. La lucrările sale au participat tovarășii Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., Ion Istrate, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Pornind de la rezultatele bune obținute în anul ce a trecut și în prima lună a anului 1970, în domeniul economic — planul de producție pe ansamblul județului a fost îndeplinit și depășit la — conferința toți indicatorii a apreciat acțiunile Biroului executiv al Consiliului județean îndreptate spre organizarea superioară a producției a muncii, reducerea consușiurilor specifice, folosirea din plin a timpului de lucru, dezvoltarea mișcării inovatorilor, perfecționarea formelor de ridicare a cunoștințelor tehnico-profesionale ale salariaților. In cadrul discuțiilor, numeroși vorbitori, muncitori, ingineri, tehnicieni, economiști, profesori, medici, au formulat propuneri și sugestii pentru înlăturarea lipsurilor ce se mai manifestă în activitatea organelor și organizațiilor sindicale în domeniul economic și social-cultural. In cuvîntul lor, Petre Stoichiță, președintele comitetului sindicatului de la Schela Moreni, Constantin Noiulescu, constructor de utilaj petrolier de la Uzina din Tîrgoviște și alții au insistat asupra necesității întăririi muncii organizatorice, generalizării experienței bune ce a fost dobîndită de unele comitete ale sindicatelor pentru antrenarea colectivelor de muncă în vederea introducerii progresului tehnic, mărirea coeficientului de schimb și a gradului de încărcare a mașinilor. Dezvăluind deficiențele care vitatea mai persistă în acticultural-educativă și sportivă, profesorul Victor Oprescu, președintele comitetului sindicatului învățămînt Tîrgoviște, Aurel Păun, președintele comitetului sindicatului O.C.L. Produse industriale. Paul Oiței, președintele Comitetului județean pentru educație fizică și sport și alții au făcut propuneri prețioase în vederea ridicării acestei activități la un nivel mai înalt. In cadrul conferinței luat cuvîntul tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R. care, după ce a apreciat activitatea desfășurată de organele și organizațiile sindicale, a relevat importantele sarcini ce revin acestora în mobilizarea marilor muncii pentru aaa da viață angajamentelor luate de organizația județeană de partid ca răspuns la chemările la întrecere lansate de organizațiile județene de partid Brașov și Timiș, pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului pe 1970. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Ion Istrate, membru în Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., care s-a referit pe larg la sarcinile ce revin organelor și organizațiilor sindicale în perioada actuală, insistînd asupra necesității îmbunătățirii continue a stilului și metodelor de muncă. Vorbitorul a exprimat deplina convingere că sub conducerea Comitetului județean de partid, organele și organizațiile sindicale vor îndeplini cu înaltă răspundere sarcinile de mare însemnătate ce le-au fost încredințate pentru înflorirea continuă economică și social-culturală a județului,, creșterea contribuției la progresul general al României socialiste. ★ Conferința a ales Consiliul județean al sindicatelor Dîmbovița care, în prima sa ședință plenară, a ales Biroul executiv. Ca președinte a fost reales tovarășul Ion Nedelcu. LUCIAN BĂRBIERI CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A SINDICATELOR CONSTANȚA Conferința județeană sindicatelor Constanța care a a avut loc în ziua de 17 februarie a.c. a prilejuit o analiză amplă și plină de responsabilitate a activității desfășurate de organele și organizațiile sindicale, a contribuției acestora la dezvoltarea economică și socială a județului. La lucrările conferinței au participat tovarășii Ion C. Petre, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., Mircea Georgescu, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Datorită unei susținute munci politice, organizatorice și educative, sindicatele constănțene au contribuit — așa cum a reieșit și din darea de seamă — la mobilizarea în întrecerea socialistă a colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderile județului, care au livrat peste prevederile planului importante cantități de produse ca : superfosfat și acid sulfuric, ciment, prefabricate, țesături de lină, produse agroalimentare etc. Apreciind că în activitatea Consiliului județean al sindicatelor, ca și a organelor și organizațiilor sindicale s-au manifestat unele deficiențe, vorbitorii au criticat stilul și metodele de muncă ale unor organe sindicale la care se manifestă încă lipsă de combativitate, tendința de a se mulțumi cu numărul acțiunilor întreprinse, și nu cum e firesc, cu rezultatele acestora. Mai mulți participanți la discuții, între care Gheorghe Vîlsan, președintele comitetului sindicatului C.N.M. „Navrom“ Constanța, Gheorghe Seceleanu, președintele comitetului sindicatului de la Șantierul naval Constanța, Ion Marin, președintele comitetului sindicatului Gheorghe Nichifor, T.C.I.F., președintele comitetului sindicatului T.C.L. Constanța alții au scos în evidență neșecesitatea participării mai active a sindicatelor la organizarea unor acțiuni eficiente, pe linia educării oamenilor muncii în spiritul respectării ordinei și disciplinei, a atitudinii înaintate față de muncă și avutul obștesc. Dînd conferinței un profund caracter de lucru și responsabilitate, majoritatea vorbitorilor au făcut propuneri numeroase, bazate pe cunoașterea posibilităților existente în întreprinderi, în legătură cu folosirea mai rațională a forței de muncă, respectarea disciplinei în general și a disciplinei tehnologice în special, reducerea continuă a cheltuielilor de producție, gospodărirea materialelor și materiei prime etc. In cadrul lucrărilor conferinței a luat cuvîntul tovarășul Ion C. Petre, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. Vorbitorul s-a ocupat de unele aspecte pozitive cît și de unele neajunsuri în munca organelor sindicale din județul Constanța, insistînd asupra direcțiilor principale spre care va trebui orientată activitatea sindicatelor în perioada ce urmează. La încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Mircea Georgescu, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. După ce s-a referit la aspectele pozitive ale activității, la stilul și metodele de muncă ale Consiliului județean al sindicatelor, ca și la unele acțiuni eficiente organizate de sindicatele din județ, vorbitorul a subliniat sarcinile de viitor pe care organele sindicale vor trebui să le aibă în vedere. Cerințele producției moderne — a accentuat vorbitorul — pun în fața sindicatelor necesitatea obiectivă de a intensifica munca politică și cultural-educativă de masă, de a contribui la formarea unor cadre de muncitori cu o conștiință înaintată și cu un larg orizont de cultură. ★ Conferința a ales noul Consiliu județean al sindicatelor Constanța, care în prima sa ședință plenară a ales biroul executiv. Ca președinte a fost reales tovarășul Constantin Carata. GHEORGHE DIMA CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A SINDICATELOR BOTOȘANI cel mai nordic județ al țării, Botoșani, pe lingă agricultură, ca ramură tradițională, și-a conturat în ultimii ani și o industrie în plină înflorire. Uzinele textile „Moldova“, fabricile de confecții din Botoșani și Dorohoi, Uzina de reparații, mina „Miorcani“, fabrica de zahăr „Bucecea“ sunt doar cîteva din obiectivele apărute pe harta economică a județului. Schițînd tabloul prefacerilor ce au avut loc pe aceste meleaguri moldovene, conferința județeană a sindicatelor a făcut o profundă analiză asupra activității desfășurate de organele și organizațiile sindicale locale pentru mobilizarea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, a tuturor salariaților la înfăptuirea istoricelor hotărîri ale celui de al X-lea Congres al Partidului, a sarcinilor importante stabilite de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din decembrie trecut. La lucrările conferinței au participat tovarășii Gheorghe Ghinea, prim secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., Constantin Tudor, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Darea de seamă a reliefat avîntul deosebit pe care l-a cunoscut întrecerea socialistă în 1969. Obținerea de produse peste prevederi In valoare de 34,8 milioane lei, cu 8 milioane lei mai mult decît fusese angajamentul, faptul că 72,4 la sută din sporul producției s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii sînt cifre și date grăitoare. In ele își găsesc materializarea și acțiunile întreprinse de sindicate pentru generalizarea noului în producție, ridicarea măiestriei profesionale a salariaților. Relevînd aceste succese, darea de seamă cît și unii participanți la discuții, printre care Elena Adăscăliței, președinta comitetului sindicatului de la Uzinele textile, Chirică Sandea, de la I.M.A. Albești, și alții au subliniat că atît consiliul județean cît și comitetele sindicatelor nu au acționat întotdeauna cu toată hotărîrea pentru întărirea ordinei și disciplinei sub toate aspectele, pentru folosirea integrală a timpului de lucru, a mașinilor și utilajelor, fapt ce a dus la irosirea unor importante valori materiale. Pornind de la sarcinile mobilizatoare ale acestui an , au arătat vorbitorii — întreaga activitate sindicatelor va trebui subaordonată obiectivelor economice, centrul întregii munci urmînd să devină grupa sindicală, unde se hotărăște soarta producției. In cuvîntul său, tovarășul Dumitru Breabăn, secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., după ce a făcut o serie de aprecieri asupra activității sindicatelor a înfățișat sarcinile sporite ce revin oamenilor muncii din județ în anul 1970, recomandînd organelor și organizațiilor sindicale să-și îmbunătățească continuu activitatea, să devină mai receptive față de tot ceea ce este nou, să-și aducă o contribuție mai mare la consolidarea formelor democratice de organizare și conducere colectivă a producției. în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Constantin Tudor, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Subliniind faptul că măsurile hotărîte de conferință vor trebui să constituie un punct de plecare pentru îmbunătățirea contribuției sindicatelor din județ la creșterea eficienței întregii activități unice, așa cum prevăd econosarcinile reieșite din C.C. al P.C.R. din Plenara decembrie 1969, vorbitorul a reliefat rezervele ce există în această privință. îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor stabilite în recenta plenară a comitetului județean de partid trebuie să devină obiectivul central al activității sindicatelor, a încheiat vorbitorul. Conferința a ales noul Consiliu județean al sindicatelor care, în prima sa plenară, a ales biroul executiv. Ca președinte a fost reales tovarășul Gheorghe Zală. JVTTr.” " T"iMpn r, r> ★