Munca, martie 1970 (Anul 26, nr. 6934-6959)

1970-03-28 / nr. 6957

Limbáta 28 martie 1970 MUNKA LUCRĂRILE PLENAREI CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cuvintarea NICOLAE CEA­UŞESCU (Urmare din pag. a l-a)­ilor tehnico-ştiinţifice şi culturale între popoare, pen­tru victoria cauzei păcii şi socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noas­tre de a se intensifica le­găturile cu toate organiza­ţiile politice şi de altă na­tură din Europa, în vede­rea conlucrării pentru rea­lizarea securităţii europe­ne, este în deplină concor­danţă cu politica Partidului Comunist Român şi a gu­vernului, cu năzuinţele na­ţiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul U­­nităţii Socialiste să acţione­ze mai intens în această di­recţie, să iniţieze acţiuni, dialoguri cu diferite parti­de politice şi organizaţii ca­re se pronunţă pentru se­In cadrul dezbaterilor pe marginea problemelor aflate la ordinea de zi au luat cuvîntul numeroşi membri ai Consiliului.­ NICOLAE TABÎRCA, preşedintele Consiliului ju­deţean Dîmboviţa al Fron­tului Unităţii Socialiste, a relevat, printre altele ! Via­ţa confirmă că Frontul U­­nităţii Socialiste, înmănun­­chind într-un organism po­litic permanent, larg de­mocratic şi cu caracter re­prezentativ, toate forţele politice şi sociale ale naţiu­nii noastre socialiste oferă cel mai adecvat cadru or­ganizatoric pentru partici­­­iparea activă a tuturor for­ţelor politice şi sociale ale societăţii noastre la elabo­rarea şi înfăptuirea politi­cii interne şi externe a par­tidului şi guvernului. Vorbitorul şi-a exprimat deplinul său acord cu re­feratul prezentat, cu spiri­tul critic, constructiv în ca­re abordează problemele, a apreciat activitatea depusă de Biroul Executiv şi a re­levat munca neobosită, la­borioasă, desfăşurată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului Na­ţional al Frontului Unită­ţii Socialiste. Vorbitorul s-a ocupat a­­poi de activitatea Consiliu­lui judeţean al Frontului Unităţii Socialiste în ce priveşte examinarea şi re­zolvarea celor aproape 5 200 de propuneri făcute de oa­menii muncii în campania electorală. El a arătat că în lunile noiembrie şi de­cembrie 1969 au avut loc consfătuiri cu deputaţii şi că dezbaterile s-au referit la modul în care deputaţii au urmărit şi au sprijinit înfăptuirea propunerilor făcute de cetăţeni, precum şi la felul cum aceştia îşi îndeplinesc mandatul dat de alegători. Datorită măsurilor luate, sprijinului preţios dat de Comitetul judeţean de par­tid şi de organele centrale — a spus el — s-au rezolvat aproape 4 000 de propuneri şi numeroase alte propuneri sunt în curs de rezolvare. Vorbind despre realizările obţinute, el a amintit, prin­tre altele, alimentarea cu apă a oraşului Moreni şi construirea, în cursul aces­tui an, a localului staţiei C.F.R. Moreni, extinderea reţelelor de apă potabilă în municipiul Tîrgovişte, oraşele Moreni, Pucioasa şi Găieşti şi într-un mare număr de comune ; lucră­rile de canalizare a oraşu­lui Găieşti aflat în curs de execuţie ; darea în folosinţă a 6 complexe comerciale şi magazine universale, mo­dernizarea a 17 unităţi co­merciale şi înfiinţarea a 80 de unităţi de prestări de servicii pentru populaţie; extinderea parcurilor şi zo­nelor verzi cu încă 216 hec­tare ; construirea şi repa­rarea a circa 200 000 mp străzi şi 162 000 mp tro­tuare. Pentru realizările din 1969, municipiul Tîrgo­vişte a primit premiul I pe ţară în categoria municipii­lor cu o populaţie sub 50 000 locuitori, iar oraşul Găieşti menţiunea în cate­goria oraşelor cu o popu­laţie sub 10 000 de locui­tori. în încheiere, vorbitorul a relevat că, faţă de condi­ţiile şi posibilităţile exis­tente, organele locale tre­c unitatea europeană, pen­tru relaţii de colaborare în­tre statele europene. Prin aceasta Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea adu­ce contribuţia la găsirea că­ilor celor mai potrivite pen­tru realizarea conferinţei statelor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu mişcările de eliberare na­ţională, cu organizaţiile şi partidele politice din ţă­rile în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiim­­perialiste, contribuind şi pe această cale la întărirea solidarităţii poporului nos­tru cu popoarele care luptă împotriva imperialismului pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvolta­buie să obţină şi mai multe realizări. In viitor — a spus el — vom acţiona mai ho­­tărît în vederea creşterii operativităţii rezolvării pro­punerilor oamenilor muncii, a răspunderii lucrătorilor din aparatul de stat şi ob­ştesc faţă de solicitările ce­tăţenilor. Preşedintele Consiliului Municipal Timişoara al Frontului Unităţii Socia­liste CORIOLAN POP a subliniat în cuvîntul său că dezbaterea în cadrul a­­cestui înalt for a modului cum sunt rezolvate propu­nerile făcute de oamenii muncii în campania elec­torală sau cu prilejul altor întîlniri dintre deputaţi şi cetăţeni dovedeşte încă o dată grija şi importanţa pe care o acordă conduce­rea partidului nostru dez­voltării şi adîncirii demo­craţiei socialiste, partici­pării active a maselor la soluţionarea problemelor obşteşti şi la conducerea treburilor publice. Vorbito­rul a înfăţişat apoi pe larg măsurile luate de Consi­liul Municipal şi metodele folosite pentru antrenarea marii majorităţi a deputa­ţilor, a activelor obşteşti, a comitetelor cetăţeneşti, a­­rătînd că pînă acum au fost soluţionate 977 de pro­puneri menite să contribuie la dezvoltarea economică şi edilitară a oraşului. De asemenea, pentru înfrumu­seţarea acestei străvechi a­­şezări, prin muncă patrio­tică au fost realizate im­portante lucrări a căror va­loare se ridică la 61 milioa­ne lei. Aceasta reflectă amploarea efortului la care ne-am angajat în marea întrecere iniţiată de partid pentru a face ţara noastră mai bogată şi mai frumoa­să. El a arătat apoi că în activitatea desfăşurată pentru realizarea propune­rilor făcute de oamenii muncii s-au manifestat şi unele neajunsuri, că nu toţi deputaţii menţin un con­tact strîns cu alegătorii şi iniţiază acţiuni eficiente pentru rezolvarea proble­melor ce se ridică în cir­cumscripţiile lor, nu toţi uzează de dreptul de in­terpelare. Aceste deficienţe au fost analizate pe larg şi­ au fost luate măsuri pen­tru înlăturarea lor. Folosind experienţa a­­cumulată în anul trecut, a spus vorbitorul, consiliul municipal al Frontului U­­nităţii Socialiste şi consi­­liul popular al municipiu­lui Timişoara au iniţiat noi acţiuni menite să asi­gure înfăptuirea angaja­mentelor ce şi le-a luat municipiul nostru în marea întrecere iniţiată între ora­şele şi localităţile patriei noastre. In cuvîntul său, tovară­şul CAROL KIRÁLY, pre­şedintele Consiliului jude­ţean Covasna al Frontului Unităţii Socialiste, a subli­niat că, deşi a trecut nu­mai un an şi jumătate de la înfiinţarea Frontului Unităţii Socialiste, s-a do­vedit cu prisosinţă că a­­cesta şi-a găsit o reală ex­presie în continua demo­cratizare a vieţii noastre sociale şi politice. Vorbi­torul s-a referit pe larg la activitatea consiliilor ju­deţene, subliniind că în centrul atenţiei au stat problemele sociale de in­teres general şi, în primul rînd, sarcinile ce izvorăsc de independenţă, fără nici un amestec din afară. A­­preciez că există toate con­­diţiunile ca Frontul Unită­ţii Socialiste, Biroul Exe­cutiv, tovarăşii care se ocu­pă efectiv de relaţiile in­ternaţionale să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici pu­tem trage concluzia că, pe baza experienţei pe care am cîştigat-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialis­te şi a Consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, din programul adoptat de partid. Consiliul judeţean Covasna, acţionînd în spi­ritul indicaţiilor date de Consiliul Naţional, a des­făşurat o activitate rodnică, care se încadrează în vasta muncă obştească, social-po­­litică organizată de către partid. Arătînd că activita­tea consiliilor comunale a fost insuficient sprijinită, tovarăşul Carol Király s-a angajat ca în viitor să acorde acestora mai mult sprijin. In continuare, vorbitorul s-a referit la activitatea internaţională desfăşurată de Consiliul Naţional,­­ la legăturile şi relaţiile pe care le are cu organizaţii similare, activitate menită să facă cunoscută poziţia partidului nostru în proble­mele majore ale vieţii in­ternaţionale. O activitate bogată — a spus el — desfăşoară şi consiliile naţionalităţilor conlocuitoare, care, atît la nivel central cit şi la nivel judeţean, manifestă o preo­cupare sporită pentru popularizarea şi ridicarea conştiinţei socialiste a oa­menilor muncii de diferite naţionalităţi din patria noastră , ele aduc o contri­buţie efectivă la înfăptui­rea politicii partidului nos­tru. Rezultatele obţinute, atît pe tărîm obştesc cit şi, în special, în dezvoltarea economică a judeţului nos­tru îşi au izvorul în unita­tea tuturor oamenilor muncii. Oamenii de dife­rite naţionalităţi privesc cu încredere deplină politica partidului şi participă efec­tiv la înfăptuirea ei. în încheiere, vorbitorul ş-a exprimat deplinul său acord cu planurile privind activitatea viitoare a Con­siliului Naţional, angajîn­­du-se să-şi sporească con­tribuţia la activitatea Fron­tului Unităţii Socialiste, pentru înflorirea patriei socialiste. După ce a înfăţişat pe larg activitatea Uniunii Scriitorilor, organizaţie componentă a Frontului Unităţii Socialiste, acad. ZAHARIA STANCU, pre­şedintele Uniunii Scriito­rilor , a arătat că de la începutul anului o mare parte din scriitorii noştri au desfăşurat o intensă activitate publicistică, au avut numeroase întîlniri cu cititorii de la oraşe şi sate. Un număr de 88 de scriitori de limbă română, maghiară, germană au vi­zitat în acest timp peste 20 de localităţi din ţară, unde au citit din operele lor în faţa unui mare nu­măr de cetăţeni. Abordînd probleme ale activităţii internaţionale, vorbitorul a spus : In cursul anului 1969, Româ­nia a fost vizitată de peste 100 de scriitori din ţări so­cialiste şi nesocialiste, iar peste 100 de scriitori ro­mâni au fost în ţări socia­liste şi nesocialiste. Scri­itorii noştri — a continuat el — au vorbit despre ar­ta şi literatura română, despre politica Partidului Comunist Român şi des­pre activitatea Frontului Unităţii Socialiste. In continuare, vorbito­rul a prezentat un plan al Uniunii Scriitorilor pri­vind întîlniri ale scriito­rilor cu cititorii. Ne gîndim — a spus vor­bitorul — ca pînă la sfîr­­şitul anului să intensificăm fără deosebire de naţiona­litate, a întregii naţiuni so­cialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului e­­laborat de Congresul al X-lea al partidului, pen­tru înfăptuirea societăţii so­cialiste multilateral dezvol­tate in patria noastră. Cu aceeasta, aş dori să închei lucrările plenarei noastre, urînd tuturor to­varăşilor succes în activi­tatea lor. Vă rog să trans­miteţi tuturor consiliilor Frontului Unităţii Socialis­te şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor ce­tăţenilor din judeţele dum­neavoastră urări de noi succese în activitatea vii­toare şi multă sănătate. (Cuvintarea a fost subli­niată în repetate rînduri cu puternice aplauze), această muncă sub egi­da Frontului Unităţii So­cialiste. Majoritatea co­­vîrşitoare a scriitorilor, răspund cu tragere de ini­mă chemărilor noastre. In­­tîlnirile care au loc între scriitori şi cetăţeni sînt foarte utile. Eu sînt con­vins — a spus în încheiere acad. Zaharia Stancu — că pe viitor activitatea noastră va fi mai boga­tă, de un mare folos pentru scriitori şi mai ales pen­tru acei dintre confraţii noştri care au contacte sporadice cu cititorii, care părăsesc rar cabinetele lor de lucru. AURELIA DANILA, pre­şedinta Comitetului jude­ţean Cluj al femeilor, a relevat că bilanţul rodnic ce se desprinde din mate­rialele studiate reflectă munca înfrăţită, conştiin­ţa şi patriotismul înflăcă­rat ce caracterizează acti­vitatea tuturor organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, a oamenilor muncii, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, care au găsit în cadrul Frontului Unităţii Socia­liste platforma cea mai de­mocratică, cadrul cel mai propice de afirmare. Ea a arătat că deputaţii din judeţul Cluj şi-au în­dreptat eforturile atît în direcţia sprijinirii acţi­unilor de rezolvare a pro­blemelor ridicate de cetă­ţeni, cît şi în direcţia cu­noaşterii, aprofundării şi aplicării în viaţă a poli­ticii partidului şi statului. Oprindu-se îndeosebi a­­supra muncii femeilor, vor­bitoarea a subliniat con­tribuţia acestora la succe­sele obţinute de oamenii muncii din judeţul Cluj în toate domeniile. Ea a a­­mintit o serie de acţiuni întreprinse cu sprijinul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socia­liste în legătură cu per­fecţionarea cunoştinţelor profesionale ale femeilor salariate, cu stimularea pa­siunii, perseverenţei şi responsabilităţii acestora pentru realizarea idealului profesional şi rezolvarea problemelor de familie, pentru satisfacerea cerinţe­lor de cunoaştere în do­meniul ştiinţei şi culturii. Pe această linie se înscriu cursurile de ridicare a cali­ficării profesionale, organi­zate pentru muncitoarele din cele mai importante în­treprinderi; participarea femeilor la acţiunile privind îmbunătăţirea aprovizionă­rii şi desfacerii produselor către populaţie ; dezbateri­le cu lucrătoarele din comerţ pe teme ale eticii socialiste, ale grijii faţă de avutul obştesc. In continu­are, referindu-se la o se­rie de deficienţe ce mai persistă în unele sectoare — ca neutilizarea integrală a timpului de lucru şi a capacităţilor utilajelor, în­târzierile, lipsurile nemoti­vate, rebuturile etc. — vor­bitoarea a subliniat că în acest an se va realiza o mai strînsă colaborare cu celelalte organizaţii de ma­să şi obşteşti în cadrul Frontului Unităţii Socialis­te, pentru creşterea eficien­ţei acţiunilor organizate pentru femei atît la oraşe, cît şi la sate. In numele femeilor din judeţul Cluj, vorbitoarea şi-a exprimat deplinul a­­cord cu activitatea desfă­şurată de Frontul Unităţii Socialiste, cu proiectul de plan şi a asigurat plenara Consiliului Naţional că îşi vor aduce întreaga­ lor con­tribuţie la realizarea sarci­nilor economice şi obşteşti, la înfăptuirea măreţelor o­­biective stabilite de Con­gresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român. Tov. PALOŞ GHEOR­­GHE, preşedintele Consi­liului judeţean Gorj, al Frontului Unităţii Socia­liste, a spus, printre al­tele : Practica de pînă a­­cum a organelor locale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţul Gorj demonstrează că prin folosirea unor for­me specifice de muncă se asigură un contact mult mai concret şi permanent între deputaţi şi alegă­tori, se poate realiza o conlucrare mai eficien­tă între organizaţiile­­de masă şi obşteşti ce com­pun Frontul Unităţii So­cialiste, în mobilizarea maselor largi la activitatea politică, socială şi econo­mică a ţării. în continuare, vorbito­rul s-a referit la necesita­tea ca deputaţii să ţină o legătură permanentă cu a­­legătorii şi să fie mai în­deaproape sprijiniţi în ce priveşte transpunerea în viaţă a propunerilor pe care le fac cetăţenii. Arătînd că un domeniu în care consiliile Frontului Unităţii Socialiste împreu­nă cu deputaţii pot să adu­că o contribuţie mai mare şi să determine o îmbună­tăţire reală a activităţii este cel al deservirii popu­laţiei, vorbitorul a făcut o serie de propuneri privind desfăşurarea, într-un cadru mai organizat, a controlu­lui obştesc. Vorbitorul a arătat apoi că pînă la 1 martie în ju­deţ au fost rezolvate 90 la sută din propunerile făcute în campania electorală. Am luat cunoştinţă — a spus vorbitorul , de ac­tivitatea Frontului Unităţii Socialiste pe planul relaţii­lor internaţionale, de pro­punerile privind munca de Viitor în acest domeniu , mă declar de acord cu ele. Activitatea desfăşurată în această direcţie a urmărit şi urmăreşte promovarea politicii externe a partidu­lui şi statului nostru şi este în deplină concordanţă şi cu hotărîrea adoptată as­tăzi de sesiunea Marii A­­dunări Naţionale. In încheiere, vorbitorul a­ asigurat plenara Consiliu­lui Naţional, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că, sub condu­cerea organelor şi organi­zaţiilor de partid, consiliile Frontului din judeţul Gorj îşi vor perfecţiona conti­nuu metodele şi formele de muncă, spre a aduce o con­tribuţie mai mare la adîn­­cirea democraţiei socialiste, la mobilizarea oamenilor muncii din judeţ pentru în­făptuirea exemplară a sar­cinilor stabilite de partid. Sugestiile şi propune­rile oamenilor muncii din oraşul Lupeni, a spus tov. PETRE CONSTANTIN, miner, şef de brigadă la exploatarea Lupeni, au contribuit din plin la dez­voltarea oraşului, la gospo­dărirea şi înfrumuseţarea lui, la ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei E­­videnţiind o serie de me­tode folosite, ca urmărirea metodică a stadiului înde­plinirii propunerilor, antre­narea unor colective largi, organizarea unor consfă­tuiri şi schimburi de expe­rienţă cu deputaţii pentru generalizarea experienţei pozitive şi altele, vorbito­rul a arătat că la Lupeni — deşi un oraş mic — au fost rezolvate pînă acum 206 propuneri făcute de ce­tăţeni. De asemenea, în anul 1969 s-au realizat lu­crări în valoare de­­ peste 3 milioane lei prin acţiuni patriotice. Ca urmare a propunerilor cetăţenilor şi cu sprijinul lor larg au fost construite o nouă şcoală şi o policlinică, un depozit de legume şi fructe cu o capa­citate de 1 500 tone, au fost modernizate o serie de uni­tăţi comerciale şi coopera­tiste, precum şi numeroase străzi, s-a amenajat un loc de agrement pentru mineri etc. Vorbitorul a arătat în continuare că pentru re­zolvarea altor probleme este nevoie şi de sprijinul organelor centrale. Una din aceste probleme revine în competenţa Ministeru­lui Energiei Electrice şi se referă la curăţirea lacului de la termocentrala Paro­­şeni, unde, datorită depune­rilor ce au loc, se creează mari greutăţi în scurgerea apelor fluviale. De asemenea­,­el a solici­tat sprijinul Ministerului Agriculturii şi Silvicul­turii pentru urgentarea lu­crărilor de alimentare cu apă potabilă a unor oraşe din Valea Jiului şi pentru construcţia barajului de la Valea de Peşte. Referindu-se la munca minerilor din Valea Jiului, vorbitorul a spus în înche­iere : Sîntem mereu îmbăr­bătaţi de indicaţiile pre­ţioase pe care le primim din partea conducerii de partid, de indicaţiile pe care ni le-a dat personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizi­telor de lucru în judeţul nostru şi în Valea Jiului ; aceasta ne face să ne în­zecim eforturile pentru traducerea în viaţă a di­rectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru a făuri o viaţă mai bună o Românie socialistă , înflori­toare. In cuvîntul său, tov. TOMA DUMITRU, pre­şedintele Cooperativei a­­gricole de producţie Pan­­ciu, judeţul Vrancea, su­bliniind că o trăsătură do­minantă a vieţii noastre sociale este practica stator­nicită de partid de a se consulta cu masele, de a pune în dezbaterea aces­tora hotărîrile cele mai importante şi de a mobili­za pe toţi oamenii mun­cii la realizarea obiective­lor construcţiei socialis­te, s-a referit la activita­tea pe care a desfăşurat-o Consiliul orăşenesc Pan­­ciu al Frontului Unităţii Socialiste, pentru tradu­cerea în viaţă a propuneri­­­­lor făcute de cetăţeni în timpul campaniei electo­rale şi cu ocazia altor întîlniri care au avut loc pe circumscripţiile elec­torale. El a arătat că pe baza propunerilor făcute de alegători, în oraşul Panciu s-a amenajat prin muncă patriotică o seră pentru flori ce se plantea­ză în spaţiile verzi. De a­­semenea, în anul 1969, s-au asfaltat aproape 10 000 mp de străzi şi s-au construit peste 4 000 mp trotuare pe principalele artere de cir­culaţie. Consiliul orăşe­nesc al Frontului Unită­ţii Socialiste a mobilizat un mare număr de cetăţeni la îndiguirea rîului Surţa, pe o distanţă de peste 2 km. Tot la propunerea cetăţe­nilor, s-a îmbunătăţit a­­provizionarea cu apă pota­bilă.In continuare, vorbi­torul s-a referit la unele propuneri ale cetăţenilor cu privire la amplasarea unor obiective industriale în oraşul Panciu. Luînd cuvîntul, tov. CAROL GÖLLNER, profe­sor doctor, cercetător la Filiala din Cluj a Academi­ei, secţia Sibiu, a spus prin­tre altele : Cele trei refera­te prezentate azi Consiliu­lui Frontului Unităţii So­cialiste reprezintă o nouă şi elocventă dovadă a preo­cupării permanente a con­ducerii partidului şi statu­lui nostru pentru făurirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. Fiecare ce­tăţean al patriei va trebui, intr-un fel sau altul — aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la ple­nara Comitetului Central al Partidului Comu­nist Ro­mân din 17-19 martie — să-şi aducă contribuţia la îndeplinirea importantelor sarcini de care depind pro­gresul agriculturii noastre socialiste, ridicarea nivelu­lui de trai al întregului popor, propăşirea Români­ei socialiste. Vorbitorul a relevat apoi importanţa pe care o are participarea membrilor Frontului Unităţii­ Socialis­te la adu­nările de produc­­ţie ale salariaţilor din în­treprinderile industriale şi ale cooperativelor agricole de producţie pentru a cu­noaşte problemele şi a-şi a­­duce aportul la stabilirea măsurilor ce se impun, în viitoarele adunări cetăţe­neşti din judeţul Sibiu, a spus el, ne vom îngriji ca propunerile ce se vor face să fie axate pe probleme ale programu­lui naţional privind dezvoltarea zooteh­niei şi creşterea producţiei animaliere în anii 1970-1980, ale programului naţional privind gospodărirea raţio­nală a resurselor de apă, precum şi pe sarcinile ce vor decurge din legile pri­vind asigurarea calităţii produselor şi organizarea şi disciplina muncii în unită­ţile socialiste. Arătînd în continuare fe­lul în care au fost rezolvate în judeţul Sibiu propuneri­le făcute de alegători, vor­bitorul a subliniat că lucră­rile executate prin muncă patriotică de către oamenii muncii români, germani, maghiari se ridică la suma de 67 milioane lei. în încheiere, vorbitorul a exprimat în numele Con­siliului naţional al oameni­lor muncii de naţionalitate germană, al membrilor ju­deţului Sibiu al Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, adeziunea deplină faţă de concluziile ce se desprind din referate­le supuse dezbaterii plena­rei Frontului Unităţii So­cialiste. După ce a­ arătat că zia­rului „România liberă“ îi revine sarcini sporite în vederea oglindirii la nivel corespunzător a activităţii Frontului, tov. ION MAR­­GINEANU, redactor şef al ziarului „România liberă“, a propus în legătură cu programul de acţiuni pre­conizat ca la definitivarea lui să se ţină seama în pri­mul rînd de hotărîrile a­­doptate de recenta plenară a Comitetului Central pri­vind cele două programe naţionale de dezvoltare a unor ramuri ale agricul­turii, socotind că în a­­cest domeniu consiliile frontului pot avea un rol de cea mai mare însemnă­tate. în acelaşi timp, le­gile votate în actuala se­siune­ a Marii Adunări Na­ţionale oferă vaste posibili­tăţi consiliilor frontului pentru a-şi manifesta din plin iniţiativa pentru întă­rirea disciplinei în muncă, ridicarea calităţii produse­lor, ca şi în creşterea şi în educarea tinerei generaţii. Doresc să subliniez nece­sitatea — a spus vorbitorul — ca în planurile de mun­că ale consiliilor Frontu­lui, ale organizaţiilor com­ponente, să fie incluse ac­ţiuni de lungă durată, me­nite să ducă la înfăptuirea indicaţiilor principiale de mare însemnătate, date de secretarul general al par­­■tidului nostru, cu privire la amplificarea muncii de educaţie a maselor şi în­deosebi a tineretului, la lupta hotărîtă împotriva birocratismului şi a parazi­tismului social. Pe acest tă­rîm, Frontul poate folosi o bogăţie de forme şi de ini­ţiative. Vorbitorul a apreciat ac­tivitatea internaţională des­făşurată de Frontul Unită­­ţii Socialiste, subliniind prestigiul de care se bucu­ră în lume politica externă a partidului şi statului nos­tru. El a arătat că, ţinînd seama de rolul activ pe ca­­re-l are R­omânia în pro­blema securităţii europene, Frontul trebuie să-şi inten­sifice şi mai mult contac­tele cu organismele simila­re, cu partide şi mişcări progresiste, cu personali­tăţi marcante pentru a-şi aduce într-o şi mai mare măsură contribuţia la rea­lizarea acestui ţel major. DUMITRESCU CON­STANTIN, secretarul Con­siliului municipal Bucu­reşti al Frontului Unităţii Socialiste, după ce şi-a exprimat satisfacţia pen­tru rezultatele obţinute de Consiliul Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, de consiliile frontului din ju­deţe şi oraşe, s-a ocupat de problema rezolvării pro­punerilor făcute de alegă­tori în campania electorală. El a arătat că pentru re­zolvarea celor peste 11 000 de propuneri şi sugestii fă­cute în Bucureşti au fost organizate consfătuiri pe circumscripţii electorale, pe cartiere, pe ansambluri de locuinţe, au fost consulta­te colective de specialişti, care, pe baza unor ample studii, au propus noi moda­lităţi de soluţionare a unor probleme, cum sunt trans­portul în comun, aprovizio­narea şi deservirea popula­ţiei, probleme legate de te­lecomunicaţii, iluminatul public, lucrări edilitare şi altele. Vorbitorul a arătat că, deşi au fost rezolvate fa­vorabil 70 la sută din pro­puneri, existau posibilităţi pentru obţinerea unor re­zultate şi mai bune d­in mod deosebit în ce priveş­te gospodăria locativă, deservirea populaţiei şi transportul în comun. El a criticat faptul că se întîr­­zie în mod nejustificat so­luţionarea unui mare nu­­­măr de propuneri făcute de alegători, că o serie de in­stituţii centrale nu contri­buie pe măsura posibilităţi­lor lor la rezolvarea unor probleme de interes cetă­ţenesc. Vorbitorul a arătat că, în urma studiilor făcu­te, o serie de propuneri nu vor putea fi înfăptuite ime­diat. Rămîn ca probleme greu de rezolvat încă in­troducerea unor conducte de canalizare şi apă, unele modernizări de drumuri etc. Cetăţenii au fost însă informaţi despre aceasta, iar Comitetul Executiv al Consiliului popular a pre­văzut ca, pe măsura posibi­lităţilor, ele să fie rezol­vate în următorii ani. Contribuţia populaţiei la gospodărirea şi înfrumuse­ţarea oraşului nostru re­prezenta în anul 1969 o va­loare de 420 milioane lei, din care peste 40 de mili­oane lucrări efectuate la obiectivele prevăzute cu fonduri de investiţii. Vorbitorul a exprimat an­gajamentul Consiliului mu­nicipal de a munci mai mult pentru ca în anul 1970 oraşul Bucureşti să poată ocupa un loc mai de frunte în întrecerea desfăşurată la chemarea Consiliului popu­lar al oraşului Constanţa. în continuare, vorbito­rul s-a referit la activita­tea desfăşurată de Consi­liul municipal în direcţia informării politice a m­ase­­lor, de antrenare a aces­tora la rezolvarea sarcini­lor. Ne angajăm în faţa ple­narei — a spus vorbitorul — să depunem eforturi continue ca activitatea noastră să fie tot mai efi­cientă şi să răspundă pe de­plin cerinţelor puse de că­tre partidul nostru. Vicepreşedintele Uniunii Arhitecţilor, ASCANIO DA­MIAN, a arătat în cuvîn­tul său că arhitecţii pot să acorde un sprijin mai mare tuturor acţiunilor edilitare şi gospodăreşti pe care le întreprind Consiliile Fron­tului Unităţii Socialiste. Am observat — a spus el — că aproape fiecare dintre vorbitorii care au luat cuvîntul aici s-a re­ferit la marile lucrări şi la importantele investiţii care se fac în toate comunele şi oraşele ţării. Cred că ar fi bine ca Uniunea Ar­hitecţilor — pe care o reprezint aici — să fie şi ea mai larg atrasă la discutarea acestor obiec­tive, la alegerea amplasa­mentelor, la orientarea sis­tematizării , care deter­mină eficienţa atîtor şi atitor lucruri importante. Arătînd că la noi în ţară în fiecare zi se investesc zilnic sute de milioane de lei, vorbitorul a propus ca în viitor Uniunea Arhitec­ţilor să fie antrenată mai activ la soluţionarea pro­blemelor care se pun în le­gătură cu realizarea unui program de o asemenea amploare. Manifestări cu prilejul aniversării centenarului naşterii lui !­ In întreaga ţară continuă manifestările consacrate a­­niversării unui veac de la naşterea lui V. I. Lenin. Vineri, în cadrul unei şe­dinţe de comunicări ştiinţi­fice, care a avut loc la Sec­ţia de drept internaţional a Asociaţiei juriştilor din Ro­mânia, prof. univ. dr. do­cent Edwin Glaser a expus comunicarea „Contribuţia lui Lenin la introducerea în legalitatea internaţională contemporană a principiu­lui repudierii forţei din re­laţiile interstatale“. La Casa de cultură a sec­torului 4 din Capitală, conf. Marcel Voiculescu a vorbit despre concepţia filozofică a lui Lenin. Tot aici a fost deschisă o expoziţie foto şi de carte privind viaţa şi ac­tivitatea marelui conducă­tor al proletariatului rus. Simpozioane dedicate a­­celuiaşi eveniment au avut loc la Casa de cultură a studenţilor şi Teatrul Na­ţional din Cluj — pe temele „Ideile leniniste cu privire la dezvoltarea complexă a economiei naţionale". „Le­nin despre artă şi literatu­ră“ la Ploieşti, la Isaccea şi în alte localităţi din judeţul Tulcea. Expoziţii de fotografii i­­lustrînd viaţa şi activitatea lui Vladimir Ilici Lenin au fost deschise la Galaţi, Te­cuci, Borzeşti şi Tg. Bujor. Un meticulos cronicar de acum trei decenii spunea că „Botoşanii, oraş plin de colb, trăieşte prin trecut, prin ceea ce a dat ţării în secolele trecute“. Anii industriali­zării socialiste au săvîrşit şi aici profunde schimbări. In cronica contemporană a municipiului un capitol ar reveni pe drept şi trecutului, dar cel de bază trebuie închinat acestui prezent frumos, iar prima filă închi-. nată industriei, în care un joc important îl ocupă uzina textilă „Moldova“. La ora actuală aici se execută 30 de produse în peste 200 poziţii coloristice şi desene. Uzina este proiectată pentru capacitatea de 35 milioane m.p. de ţesături anual, o bună parte fiind destinată exportului în ţări ca: Franţa, Suedia, Danemarca, Sudan, Elveţia, R.F.G., etc. în clișeu: Instantaneu de muncă de la mașina de urzit. Pentru oaspeţi în cursul acestui an se vor da în folosinţă în întreaga ţară încă 20 de noi hoteluri turistice moderne, confortabile şi elegante. Iată cîteva din­tre oraşele care îşi vor putea oferi ospitalitatea mai călduros : Bacău, Tg. Jiu, Tg. Secuiesc, Harghita, Craiova, O­­radea, Cîmpulung Mol­dovenesc. Pagina a 3-a

Next