Munca, martie 1970 (Anul 26, nr. 6934-6959)

1970-03-26 / nr. 6955

DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNI MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de a şasea legislaturi a Marii A­­dunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvol­tarea în continuare a Ro­mâniei socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă poli­tică, economică şi socială, a­­ceste documente sunt rodul unor largi consultări, în ca­drul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii, au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activi­tăţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor mate­riale şi umane ale ţării. în actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale­le po­liticii externe promovate de Republica Socialistă Româ­nia. La lucrări iau parte deputa­ţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii eco­nomice, ştiinţifice şi cultura­le, ziarişti, în lojile Marii Adunări Na­ţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acredi­taţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi co­respondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invita­ţii au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului, în f­loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constan­tin Dragan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii A­­dunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate ur­mătoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organi­zării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul cali­tăţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor catego­rii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publi­cat în prealabil în presă şi amplu dezbătut în organiza­ţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătă­ţiri. Deputatul Gheorghe Vasi­­lichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi a­­sigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridi­ce la proiectul de lege în dezbatere. în continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cu­­vîntul deputaţii : Ştefan Boboş, prim-secretar al Comitetului judeţean­­ Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din judeţul Argeş, Vasile Ardereanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, ju­deţul Prahova, Mihai Ubor­­nyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uni­unii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directo­rul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pi­­taru, maistru la Uzinele „în­frăţirea" din Oradea, Mar­cel Dobra, preşedintele Coo­perativei, agricole de produc­ţie din comuna Gîrbov, ju­deţul Ilfov, Ioan Avram, mi­nistrul industriei construcţii­lor de maşini, Nicolae Rovi­­naru, prim-secretar al Comi­tetului judeţean­­ Teleor­man al U.T.C. La amiază lucrările în şe­dinţa plenară s-au întrerupt, urrm­înd a fi reluate joi dimi­neaţa. Comisiile juridică ; pentru industrie, construcţii şi trans­porturi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale , pentru consiliile populare şi administraţia de stat, pen­tru învățămînt, ştiinţă şi cul­tură, s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) A In spiritul responsabilităţi Din nou, forumul su­prem al ţării s-a întrunit pentru a lua in dezbatere şi a aproba legi menite să aducă perfecţionări in probleme de bază ale vie­ţii politice, economice şi sociale, cerute de actualul stadiu de dezvoltare a so­cietăţii noastre socialiste. Dincolo de tot ceea ce poate însemna adoptarea unei legi, ca izvor de drept, cu urmările sale pozitive asupra organis­mului nostru social, se desprind din dezbaterile actualei sesiuni sensuri şi semnificaţii profunde. In primul rînd, spiritul de înaltă responsabilitate ci­vică. Acest spirit îşi trage seva din năzuinţa de a­ conferi actului legislativ acele elemente esenţiale şi definitorii solicitate de reglementările durabile, bazate pe matură chibzu­inţă şi care­ să corespundă fidel voinţei poporului. Grija supremă faţă de temeinica fundamentare a actului legislativ a guver­nat întregul proces de e­­laborare a proiectului le­gii organizării şi discipli­nei muncii în unităţile so­­cialiste de stat, aflat la primul punct al ordinei de zi a sesiunii. Conceput cu concursul Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor, pro­iectul a fost­ supus unei cuprinzătoare dezbateri in rîndul maselor de salari­aţi, care nu numai că au salutat necesitatea acestei reglementări cu implicaţii social-economice de mare amplitudine ,dar au şi e­mis numeroase sugestii şi­­ propuneri pentru îmbună- t­­ăţirea conţinutului său.­­ Îmbogăţit astfel cu noi­­ valenţe, proiectul a fost,­­ aşa cum se ştie, examinat şi aprobat de recenta Ple­nară a C.C. al P.C.R.,­­ care a hotărit supunerea lui spre adoptare, de că­tre M.A.N. Fiecare deputat, care a urcat ieri la tribuna Ma­rii Adunări Naţionale, de la muncitor şi pînă la mi­nistru, a privit proiectul de lege din diferite un­ghiuri, constatînd ins de unanim că el corespunde intereselor generale, vita­le ale societăţii noastre. Faptul a corelat cu lar­gul ecou şi puternica a­­deziune exprimată faţă de acest proiect in dezbate­rile din fabrici, uzine şi instituţii — dă certitudi­nea că înaltul for legis­lativ va aproba tocmai ace­a reglementare ce este un consens cu aspiraţiile maselor, capabilă să con­stituie un cadru propice pentru valorificarea de­plină a potenţialului ti­mora şi material de care dispune economia noas­tră naţională. E un act de perfecţionare a prac­ticii sociale, in lumina o­­biectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului şi se aliniază şirului de măsuri unitare luate de partid in ultimii ani pentru a pune mai e­­nergic în mişcare toate resursele de progres ale societăţii noastre. IOAN VADUVA Proletari din toate tarile, uniti va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6955 Joi 26 martie 1970 6 pagini 30 bani Cu cîteva zile în urmă, un prieten îmi puse în faţă pe masa de lucru prospectul de prezentare al grupurilor convertizoa­­re de medie frecvenţă fa­bricate la UZINA DE MAŞINI ELECTRICE BUCUREŞTI. Răsfoind pa­ginile broşurii, mi-am dat seama că aveam în mînă prospectul invenţiei ro­mâneşti, care în primăva­ra anului trecut, cam tot pe vremea aceasta, fuse­se distinsă cu Medalia de aur la Pavilionul de in­venţii de la Viena. Prin­­tr-o concepţie constructi­vă superioară agregatul a fost realizat în poziţie verticală, generatorul şi motorul formînd un tot monobloc cu carcasa şi arborele comune. Mai mult, gabaritul şi greuta­tea au fost reduse cu cir­ca 40 la sută faţă de ve­chea variantă realizată în poziţie orizontală. Da­torită faptului că grupul este complet capotat şi căptuşit antifonic, zgo­motul de funcţionare şi curenţii supărători de aer sînt complet eliminaţi, fapt care permite monta­rea maşinii în flux tehno­logic chiar în sală unde se lucrează fără a mai fi necesară amenajarea u­­nei încăperi separate, aşa cum se procedează pen­tru fabricatele străine. După cum era şi firesc, am simţit dorinţa de a cunoaşte omul a cărui putere de creaţie şi inte­ligenţă au ridicat presti­giul industriei electroteh­nice româneşti peste ho­tare în faţa unor firme străine, a căror tradiţie este de mult cunoscută, Iată-ne, aşadar, în cabi­netul tehnic al Uzinei de maşini electrice Bucureşti. Titulatura iniţială a pro­punerii, care a adus o economie uzinei de 2 745183 lei în anul 1969, lasă puţine şanse de a se întrezări evoluţia pro­digioasă care a urmat după brevetarea ei de Oficiul de Stat pentru in­venţii. Randamentul e­­nergetic excepţional da­torită pierderilor minime în agregat, siguranţă mare de funcţionare în exploatare, sunt argumen­te pentru care invenţia a fost înregistrată pentru brevetare în principalele ţări industriale ale lumii. Prin bunăvoinţa ingine­rului Cîrnu Mihail, şeful cabinetului tehnic, ajun­gem în biroul serviciului constructor-şef I, unde am avut satisfacţia să cu­noaştem în persoana in­ginerului Victor Bunea, un bărbat matur, de statură înaltă, cu părul cărunt, a­­utorul invenţiei, care în timpul îndelungatei sale cariere (lucrează de a­­proape 33 de ani) a creat lucrări durabile care vor­besc şi astăzi, în felul lor, de pasiunea şi dragostea acestui om de ştiinţă pen­tru meseria aleasă, înfă­ţişarea plină de sobrie­tate şi modestie a con­structorului nu trădează cu nimic calităţile acestui om de valoare, care prin exemplul său personal şi sprijinul acordat în per­manenţă tuturor celor cu­­care a intrat în contact a reuşit să creeze o atmos­feră de progres în fabrica aceasta de mare impor­tanţă economică. S. CONSTANTINII! (Continuare în pag. 4­ a) I ■jjţs&i Oamenii - sursă inepuizabilă a creaţiei tehnice de masă DE IERI, FILATURA OLTENIŢA 7­I LUCREAZĂ CU ÎNTREAGA CAPACITATE TELEGRAMA ADRESATĂ COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Miercuri, la Filatura Olte­niţa au intrat in funcţiu­ne, cu­­6 zile înainte de termen, secţia de fire în amestec cu terom şi bumbac şi secţia de fire de" bumbac pieptănate., Astfel, începînd cu­ această zi, cea mai nouă şi modernă filatură din ţară lucrează cu întreaga capacitate. Ea va produce anual 7 410 tone de fire, din care se pot realiza 50 milioane mp ţesături. Fabrica este dotată cu uti­laje la nivelul tehnicii actu­ale din care 80 la sută sunt fabricate la întreprinderile din Cluj, Tg. Mureş şi în alte unităţi specializate. Fi­latura din Olteniţa este rea­lizată după planurile elabo­rate de Institutul de proiec­tări al industriei u­şoare, a­­plicîndu-se soluţii construc­tive originale. , Cu prilejul intrării în funcţiune, cu întreaga capa­citate, a filaturii, colectivul de ingineri, muncitori şi tehnicieni­ ai întreprinderii a adresat o telegramă Co­mitetului Central al P.C.R., tovarăşului N­ic­o­l­a­e Ceauşescu în care se spune printre altele : Construirea şi darea în folosinţă a filaturii noastre, este o expresie grăitoare a transpunerii in viaţă a hotărîrilor luate d­e partid pe linia continuării neabă­tute a industrializării socialiste a ţării. Ne sint încă vii în minte şi în inimă clipele vizitei ce aţi făcut-o, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pe şan­tierul filaturii noastre, precum şi preţioasele indicaţii şi recomandării care, aplicate în viaţă, au sporit rodni­cia muncii noastre, au întărit mai mult colaborarea cu constructorul, ne-au dat posibilitatea ca împreună să examinăm cu mai multă competenţă şi profunzime realizarea obiectivului înainte cu 96 de zile faţă de termenul iniţial. Grija permanentă pe care o dovediţi pentru bunăs­tarea întregului popor constituie pentru noi un imbold în activitatea ce o desfăşurăm. Asigurăm Comitetul Central al Partidului, pe Dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că suntem­ h­otăriţi să ne sporim eforturile in vederea perfecţionării şi ridicării întregii activităţi a filaturii noastre în aşa fel ca nivelul calitativ şi cantitativ proiectat să fie atins la termenul prevăzut. Muncind sub directa îndrumare a organizaţiei de partid, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai Filaturii Olteniţa va depune şi in viitor aceeaşi pasiune şi dăruire, acelaşi nestăvilit avint pentru în­făptuirea hotărîrilor de partid şi de stat, aducindu-şi in acest fel contribuţia la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltată în patria noastră. PREZENTĂRI DE SCRISORI DE ACREDITARE Ambasadorul Republicii Columbia Ambasadorul Republicii Guineea La 25 martie 1970, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe An­tonio Alvarez Restrepo, care şi-a prezentat scriso­rile de acreditare în calita­te de ambasador extraordi­nar şi plenipotenţiar al Republicii Columbia în Re­publica Socialistă România. Cu acest prilej, ambasa­dorul Antonio Alvarez Restrepo şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvîn­­tări. După ceremonia prezen­tării scrisorilor de acredi­tare, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Columbia. In aceeaşi zi, preşedinte­le Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a pri­mit pe Mathias Fassou Mariba, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea în Re­publica Socialistă România. Cu această ocazie, amba­sadorul Mathias Fassou Mariba şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvîn­­tări. După ceremonia prezen­tării scrisorilor de acredi­tare, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Guineea. La solemnităţi şi con­vorbiri au luat parte Con­stantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Ridicarea conştiinţei socialiste a salariaţilor­­ imperativ social - politic­­ în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, entuziasmul în muncă pentru îndeplini­rea integrală a planului pe anul în curs, pentru încheie­rea cu deplin succes a ac­tualului cincinal şi asigura­rea condiţiilor de trecere la realizarea măreţelor obiecti­ve stabilite de Congresul al X-lea al partidului, consti­tuie dominanţa întregii vieţi economice şi social-politice, înţelegerea tot mai pro­fundă a politicii partidului şi statului nostru, a marelui adevăr, că în condiţiile so­cialismului munca este izvo­rul bunăstării generale şi personale, al dezvoltării multilaterale a societăţii, îşi găseşte, în rîndul maselor de salariaţi din judeţul Pra­hova, o largă exprimare, concretizată într-o multitu­dine de fapte semnificative. Acestea sunt ilustrate, în pri­mul rînd, de importantele realizări obţinute pînă a­­cum la indicatorii de plan. In lunile ianuarie şi febru­arie din anul acesta, de pil­dă, prevederile la producţia globală au fost depăşite cu 48 054 000 lei, la producţia­­marfă vîndută şi încasată cu 60 792 000 lei, productivitatea muncii sporind cu 7,7 la sută în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Aceste succese scot în evidenţă faptul că oamenii muncii din unită­ţile economice ale judeţului Prahova îşi onorează cu cinste îndatoririle profesio­nale, că îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de produc­ţie a devenit o caracteristi­că definitorie a activităţii lor, izvorîtă din dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători de bunuri mate­riale. La creşterea conştiin­ţei socialiste a salariaţilor din judeţul nostru, a nive­lului de­ responsabilitate so­cială a acestora faţă de muncă şi avutul obştesc, o contribuţie de seamă au a­­dus-o şi sindicatele. Călăuzit de indicaţiile desprinse din­­ raportul prezentat la Con­gresul­­al X-lea al P.C.R., de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, că proble­ma educaţiei socialiste implică, atît cunoaşterea temeinică a ceea ce este valoros în do­meniul­ culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane, stăpî­­nirea profesiunii, cit şi însu­şirea concepţiei materialist­­dialectice a partidului des­pre lume şi societate, for­marea unei atitudini cetăţe­neşti înaintate, biroul exe­cutiv al Consliului judeţean a luat un complex de mă­suri, care să ducă la orien­tarea activităţii sindicatelor, la creşterea contribuţiei lor în domeniul muncii politico­­educative în rîndul salaria­ţilor. In lunile decembrie 1969 şi martie 1970, de exemplu, am organizat consfătuiri ale di­rectorilor de cluburi şi ale bibliotecarilor salariaţi, în care s-au dezbătut formele şi metodele de muncă, subli­­niindu-se sarcinile care stau în faţa acestora în anul cu­rent. Membrii biroului exe­cutiv, activul Consiliului ju­deţean, cit şi cel al comi­siei cultural-educative de (Continuare în pag. 6-a) ION ALEXANDRU, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Prahova Constructorii de pe şantierele Sistemu­lui hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier raportează : îndeplinit! Constructorii de pe şantierele Sistemului hidroenergetic şi de na­vigaţie de la Porţile de Fier şi-au îndeplinit miercuri sarcinile de plan pe primul trimestru al anului­ Ţinind seama de ritmul de lucru atins în ultimele zile, s-au creat condiţii pentru a se realiza suplimentar, pînă la sfîrşitul lunii, un volum de lucrări de con­strucţii evaluat la 7 mi­lioane lei. TELEGRAMĂ Celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist din Australia Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist din Australia, întregu­lui partid, clasei muncitoare şi poporului australian un cald salut frăţesc. Comuniştii români nutresc sentimente de caldă sim­patie faţă de activitatea partidului dumneavoastră pusă în slujba intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale maselor muncitoare, împotriva acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru independenţa şi libertatea po­poarelor, pentru pace şi securitate internaţională. Subliniem şi la acest prilej relaţiile de prietenie şi so­lidaritate frăţească statornicite între partidele noastre pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţiona­lismului socialist, egalităţii în drepturi, independenţei fiecărui partid. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea în continuare a legăturilor internaţionaliste dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Comunist din Australia serveşte prieteniei dintre cele două partide şi popoare ale noastre, cauzei unităţii mişcării comuniste şi munci-­­ toreşti internaţionale. Vă urăm succes deplin în desfăşurarea lucrărilor Con­gresului, noi victorii în lupta pentru realizarea nobile­lor ţeluri ale democraţiei, socialismului şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Next