Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-26 / nr. 7005

Mării 26 mai 1970 Duminică, în întreaga ţara, K . CLASA MUNCITOARE ÎN HAINE DE LUCRU A DEMONSTRAI MAREA SA SOLIDARITATE, DEPLINA SA RESPONSABILITATE Eforturi înzecite în toate compartimentele activităţii economice Chemarea adresată de Comitetul Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R. oamenilor muncii în vede­rea mobilizării tuturor efor­turilor pentru sporirea con­tinuă a producţiei şi redre­sarea activităţii în unităţi­le economice calamitate a găsit un larg ecou în rân­durile colectivelor între­prinderilor din judeţul­­Cluj, în toate unităţile munci­torii, tehnicienii, inginerii — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionali­tăţi — înscriu în aceste zile fapte care pun în eviden­ţă bogatele resurse de ener­gie şi virtuţi ale clasei noastre muncitoare. Măsurile luate în între­prinderi privind organiza­rea muncii şi a producţiei, pentru folosirea la maxi­mum a posibilităţilor de care dispune fiecare loc de muncă, se concretizează în realizări care depăşesc toate realizările şi calcule­le anterioare. Datorită acţiunilor între­prinse în majoritatea­­uni­tăţilor industriale, dumini­că s-a organizat activitatea de aşa natură încît în une­le întreprinderi s-a muncit­­cu întreaga capacitate, iar­­altele numai în secţiile şi sectoarele unde au fost create condiţii optime pen­tru desfăşurarea producţiei. Din situaţiile centralizate pe judeţ rezultă că în a­­ceastă zi au lucrat un nu­măr de 66 Întreprinderi şi unităţi economice. Cei pes­te 31.000 de muncitori, teh­nicieni şi ingineri care au lucrat in această zi au rea­lizat o producţie globală a cărei valoare s-a ridicat la peste 18.500.000 lei. Pri­vită sub aspectul realizări­lor acţiunea s-a desfăşurat in condiţii bune la toate în­treprinderile din munici­piul Cluj, Turda, oraşul Cîmpia Turzii. La uzina „Unirea“, cei peste 1500 sa­lariaţi au realizat o produc­ţie în valoare de 400.000 lei iar la fabrica de tricotaje a„Someşul“, în valoare de 171.000 lei. La Turda, pro­ducţia realizată se ridică la peste 2 milioane lei, din care numai la Fabrica de ciment s-au produs 4540 tone ciment, 67 tone produ­se refractare şi alte mate­riale de construcţie. Cele 4 întreprinderi din oraşul Gherla care au lucrat in ziua de duminică au reali­zat o producţie de aproape 830.000 lei, de remarcat fiind Combinatul de prelu­crare a lemnului­ care a produs 63 mc placaje, 24.472 mp furnire, 8083 mp P.A.D. şi 306 bucăţi scau­ne, precum şi întreprinde­rea „Someşul“ unde s-au produs peste 30.000 de bu­căţi cărămizi şi alte mate­riale de construcţii. Nume­roase alte întreprinderi au desfăşurat o vie activitate pentru refacerea căilor de comunicaţie avariate, repa­rând tronsoane de cale fe­rată, porţiuni de drumuri distruse, poduri şi podeţe, cît şi alte lucrări în vede­rea restabilirii­­ circulaţiei. Merită a fi evidenţiată munca desfăşurată de că­tre salariaţii şantierelor întreprinderii de construc­ţii căi ferate, întreprinde­rii de cariere şi balastiere, întreprinderii de utilaj greu şi altele care au trans­portat însemnate cantităţi de piatră şi balast la Alba Iulia, Satu Mare, Gherla şi în alte puncte de lucru. Concomitent cu activita­tea de producţie desfăşura­tă în unităţile industriale, organele şi organizaţiile sindicale,, sub conducerea organelor de partid, au mo­bilizat peste 5400 de oa­meni ai muncii care au con­tribuit prin activitate pa­triotică desfăşurată dumi­nică la accelerarea ritmului de repunere în funcţiune a instalaţiilor avariate, repa­rarea unor maşini şi utila­je, punerea în funcţiune a unor instalaţii electrice, a reţelelor de apă, degajarea de mii şi moloz a clădirilor, drumurilor şi căilor de ac­ces. Muncitorii din între­prinderile municipiului Cluj, în număr de aproa­pe 2.000, au desfăşurat o activitate intensă la Dej, Gherla şi in alte localităţi calamitate, lucrând efectiv toată ziua acolo unde a fost necesar. Din municipiul Turda peste 400 de munci­tori au luat, de asemenea, parte la acţiuni patriotice, la repararea de linii elec­trice spre Tîrgu Mureş şi Dej, la calea ferată între Războieni şi Ocna Mureş şi în alte locuri. Acestor eforturi şi reali­zări oamenii muncii din judeţul Cluj le subscriu noi angajamente pentru depăşirea planului de pro­ducţie pe anul 1970. Numai la producţia globală indus­trială angajamentele iniţia­le au fost suplimentate cu peste 65 milioane lei, iar la livrări de produse la fondul pieţii cu 12.500.000 lei. Adunările ce au avut loc în întreprinderi în aceste zile au pus în evidenţă noi posibilităţi care vor fi concretizate în depăşirea substanţială a producţiei de materiale de construc­ţii, armături industriale, mobilă etc. Angajamentul anual „la ciment“ a fost du­blat — de la 15.000 tone la 30.000 tone — la prefabri­cate de beton a fost sporit de la 1700 mc la 5.500 mc iar la covor p.c.v. de la 10.000 mp la 50.000 mp. Preocupările noastre, ale organelor şi organizaţiilor sindicale sunt acum concen­trate pentru sprijinirea e­­fectivă a colectivelor între­prinderilor astfel ca aceste angajamente să fie îndepli­nite şi depăşite, pentru ca rănile produse de calamită­ţile naturale să fie vindeca­te cît mai grabnic, asigu­rând astfel dezvoltarea în ritm susţinut a economiei noastre naţionale. IO­AN MARGINEANU Secretar al Consiliului Judeţean al sindicatelor Cluj IN JUDEŢUL NEAMŢ Mii de oameni pe ogoare Cine are ochii arşi de imaginile văzute la televi­zor, de fotografiile cutre­murătoare apărute în pre­să, (şi cine nu-i are !), care înfăţişează aspecte ale dra­­maticei lupte cu apele dez­­ănţuite, întîlneşte, în aces­te zile, pe ogoarele judeţu­lui Neamţ, o privelişte to­nică. Mii de oameni, uniţi printr-un efort de o supre­mă tensiune, lucrează la degajarea terenurilor co­tropite de puhoaie, la rein­tegrarea lor în circuitul e­­conomic prin refacerea în ntregime a culturilor. Utilajele de drenaj şi as­­tersiune funcţionează neîn­­trerupt, zi şi noapte, în zona Siretului unde mai s­îint încă inundate circa 5 000 de ha ; pină acum a­­proape 7 000 de ha. au fost eliberate de sub pînza de apă. Intr-un ritm susţinut se munceşte la însămînţări şi intreţinerea culturilor pră­şitoare. In majoritatea coo­perativelor agricole sămîn­­ţa de porumb a fost încor­norată pe aproape întreaga suprafaţă de pămînt plani­­­cată (Podoleni, Cîrcina, Ocea, Ţibucani, Mărgineni, Dobreni, Tg. Neamţ, Rediu ş.a.). Prima praşilă la cultu­rile de sfeclă de zahăr şi de floarea-soare­lui este, de asemenea, în curs de în­cheiere. DUMINICĂ S-A LUCRAT CU TOATE FORŢELE CA ÎNTR-O ZI NORMALĂ DE LUCRU. La Păstrăveni, Timişeşti, Girov, Căciuleşti, cîmpul era plin de oameni, hotă­râţi să învingă timpul ne­prielnic. Menţionăm o utilă iniţiativă a mecanizatorilor din Păstrăveni care poate fi extinsă şi în alte locuri. ZIUA SE LUCREAZĂ CU AJUTORII DE TRACTO­RIŞTI, IAR NOAPTEA CU TRACTORIŞTII. Au loc, de asemenea, schimburi de u­­tilaje între cooperative, în funcţie de necesităţi şi dis­ponibilităţi. Oamenii ogoa­relor participă cu toate forţele la marea desfăşu­rare de energie a întregu­lui nostru popor, hotărât să învingă momentul, greu prin care trece jumătate de ţară. MIRCEA IORGULESCU (Urmată din pag. 1) târât sa realizeze prin muncă voluntară un mo­tor Diesel de 100 CP, un compresor de 5 m.c. pe minut, compresoare ECV 220 si ECS 1. Cadrele teh­nice (printre care ingine­rul Vaslav Lucaci, tehni­cienii Gheorghe Iliescu și Constantin Popescu) vor lucra, după orele de pro­gram, In viitoarea produc­ţiei, la strung, la freză, a­­colo unde este nevoie. Dar cum poate fi caracteri­zată în cuvinte iniţiativa turnătorului Dumitru Bălă­­nică şi a tîmplarului Dumi­tru Neagu, care la 1 iunie urmează să iasă la pensie ? „Vom lucra în continuare, cite două zile pe săptămî­nă, pină la sfirşitul anului. Ne-am gîndit bine. Tre­buie să punem şi noi umă­rul !". Uzina bucureşteană a trimis două transporturi pentru regiunile sinistrate. 6 motocompresoare de 5 mc s-au îndreptat spre Tîrgu Mureş, iar 2 auto­­compresoare spre Mediaş. Cei 1 850 de salariaţi de la „Timpuri Noi“ sîunt demni de toată admiraţia pentru activitatea lor. Pa­siunea, strădania colectivu­lui pentru împlinirea ţelu­rilor fixate au galvanizat braţele ,şi le-au mărit pute­rea în lupta pentru înfăp­tuirea cuvîntului dat în faţa partidului, în faţa po­porului. ...UZINA DE MAŞINI ELECTRICE DIN CAPI­TALA. Şi aici chemarea Consiliului Central al U.G.S.R., citită în colectiv sau popularizată la sta­ţia de radioamplificare a însufleţit masa salariaţilor. Pentru luna mai s-a pre­văzut o depăşire a planu­lui cu 1,5 milioane de lei, iar pentru luna iunie cu 3 milioane. „Aceste obiecti­ve imediate stau în aten­ţia tuturor — ne spune tov. Pavel Sfetescu, preşedinte al comitetului sindicatului. Membrii secţiilor montaj I şi II, ai atelierelor de de­bitare şi de pompe sub­mersibile au organizat schimburi de cite 12 ore, atît timp cît se va cere. Cînd trebuie să ne unim e­­forturile, oamenii ştiu să facă acest lucru cu respon­sabilitate şi promptitudine". Regăsesc aceeaşi fermita­te în mişcări. Oamenii par pătrunşi de importanţa deosebită a muncii lor, o parte a întregului care se făureşte, clipă de clipă, în mii de unităţi economice ale patriei. In conformitate cu sarcina de onoare pri­vind ajutorarea întreprin­derilor avariate, uzina a trimis către „Electromu­­reş" din Tg. Mureş, 4 gru­puri electrogene de 125 KW­A, însoţite de 10 spe­cialişti (printre ei, ingine­rul Tiberiu Şerbănescu, tehnicianul Constantin Di­ma), iar 2 grupuri electro­gene au fost îndreptate spre „Automatica“ din Me­diaş. Se va asigura atît in­stalarea aparaturii, cît şi instruirea cadrelor menite să le pună in stare de func­ţionare. UZINA DE POMPE, întregul colectiv de muncă se află la datorie. Afară plouă necontenit. Din cînd în cînd la megafoane se a­­nunţă că apele Tîrnavei au crescut peste nivelul de i­­nundaţie, că brăilenii şi gălăţenii dau o bătălie e­­roică cu stihiile naturii dezlănţuite. Aceste veşti dramatice îi fac pe oameni mai dîrji, mai hotărîţi în muncă. Fiecare minut, fie­care secundă îşi găseşte co­respondent în produse, în cît mai multe produse. Se centralizează cifre, se transmit ordine. Aflăm că sarcina imediată transmisă uzinei este de a expedia în cel mult o oră-două încă patru pompe de mare ca­pacitate la Satu Mare, care, alături de alte trei, trimi­se cu cîteva zile mai îna­inte, vor fi folosite la apro­vizionarea oraşului cu apă potabilă. Alte pompe des­tinate evacuării apelor au fost expediate zilele trecu­te la Tg. Mureş şi Reghin. Din realizările zilei re­ţinem că pină la sfirşitul schimbului, turnătoria a înscris pe grafic circa 26 tone de piese ; că la cele­lalte secţii s-au obţinut cantităţi apreciabile de pie­se şi produse gata pentru expediat beneficiarilor, sau acolo unde este nevoie ; că volumul total al producţiei realizate duminică se ri­dică, după calcule estima­tive, la valoarea de un mi­lion lei. La întrebarea cine s-a evidenţiat în muncă, tovarăşul Victor Dănăiffi, preşedintele comitetului sindicatului, ne răspunde fără ezitare : „întregul co­lectiv al uzinei“. Şi, totuşi, în carnet mi-am notat cîte­va num­e. Strungarii Marin Ioniţă şi Petre Bunea, mentorii Aurel Matei şi Ion Dumitrescu, turnătorii Stan Udrea şi Vasile Vi­­şan sunt cîţiva dintre cei 2 000 care au răspuns du­minică prezent. Aceeaşi dăruire în mun­că am întîlnit-o şi la u­­zina „ELECTROAPARA­­TAJ". Colectivul de aici a primit ca sarcină expresă de a contribui efectiv la refacerea uzinei „Electro­­mureş“ din Tg. Mureş, că­reia trebuie să-i livreze în cel mai scurt timp apara­­taj electric în valoare de 500 000 lei. Oamenii au în­ţeles, au lucrat program prelungit, şi-au intensificat eforturile în muncă, astfel că până duminică la ora prînzului se şi expediaseră produse în valoare de 400 000 lei. ...O zi de muncă plină. O zi în care rezultatul ac­tivităţii a zeci şi zeci de mii de oameni ai muncii din­ întreprinderile Capita­lei este menit să reîntre­gească avuţia naţională a­­tit de greu pusă la încerca­re în aceste zile. PUTEREA „Vulcanul“ n-a avut duminică... MUNKA MATERIALE DE CONSTRUCŢIE cu­ mai multe materiale pentru judeţele însufleţitoare, omenească vibrantă, chemarea parti­dului — această imensă coloană de energie care a­­limentează întreaga voinţă a poporului — a să­dit în sufletul fiecărui om, al fiecărui colectiv din in­dustria materialelor de construcţii hotărîrea ne­stăvilită de a-şi alătura e­­forturile înzecite la uriaşul efort al ţării de refacere grabnică a economiei na­ţionale şi bunurilor cetăţe­nilor, greu lovite de catas­trofa pe care au abătut-o asupra noastră stihiile na­turii. Răspunsul ferm, concret, în concordanţă, cu impera­tivul acestor zile — cît MAI REPEDE, CIT MAI MULT! — este I • FABRICA DE CI­MENT FIENI : — 20 000 tone ciment cu priză rapidă peste plan, dintre care 7 000 tone în trimestrul III ; — prin scurtarea cu 20 de zile a termenelor de in­trare în funcţiune a primei linii de azbociment, vor fi realizaţi în avans 20 kilo­metri tuburi. « FABRICA DE CI­MENT BICAZ : — 16 000 tone ciment, în loc de 10 090, cît prevedea angajamentul iniţial ; — 8 500 tone var, în loc de 4 000 ; — 230 000 metri pătraţi plăci din azbociment. « FABRICA DE CI­MENT „STINCA“-BRAILA — Prin creşterea indice­lui de utilizare a agregate­lor pină la 0,96, în lunile mai şi iunie vor fi obţinute peste plan 2 500 tone ci­ment. • ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE DIN BETON-CRAIOVA In cele 40 de zile, pină la sfirşitul trimestrului II, vor fi realizate peste pre­vederi: — 8 000 elemente din be­ton celular autoclavizat pentru pereţi interiori; — 2 000 mp fîşii cu goluri pentru planşee; — 1 500 mc spalieri pen­tru vie; « ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE' DOICEŞ­­TI — 10 000 mc prefabricate din beton autoclavizat pes­te plan. Suportul acestor cifre îlâ constituie faptele, nenumă­ratele fapte de eroism şi abnegaţie, care se consu­mă zi şi noapte într-un foc continuu, întreţinut de pa­triotismul fierbinte, spiritul de solidaritate, înaltă con­ştiinţă socialistă a clasei muncitoare.— Talentul şi priceperea, conectate la înalta tensiune a acestor zile de încordare generală se concretizează în iniţiati­ve şi acţiuni operative pen­tru asigurarea producţiei sporite de materiale de construcţii, de care ţara are nevoie acum mai mult ca oricînd. ...In carierele de marnă de la Malul Roşu şi la cele de calcar de la Lespezi, toţi oamenii au lucrat du­minică, în bătaia nemiloa­să a ploii reci, 12 ore asi­­gurînd funcţionarea în re­gim de vîrf de producţie a agregatelor fabricii din Fieni. Timpul de revizie a utilajelor a fost scurtat de la 5 la 2 zile, prin organi­zarea în schimburi a echi­pelor de mecanici, lăcătuşi şi electricieni. Mecanicii Vasile Suditu, Aurel Iaco­­bescu, Vasile Diţu şi alţii au terminat revizia unei mori de ciment cu 129 de ore mai devreme. ...La fabricile de ciment din Bicaz şi Fieni s-au atins în ultima săptămînă plusu­ri de producţie record: 500 kg pină la o tonă pe oră, în comparaţie cu realizările din prima jumătate a lunii mai şi, respectiv, 80—100 de tone zilnic. ...De la Brăila — oraş a cărei întreagă suflare luptă pentru prevenirea inunda­ţiilor ce-l ameninţă — in­ginerul Ion Oprea, directo­rul fabricii de ciment „Stînca“, ne comunică. „Fabrica de ciment Medgi­dia ne trimite 1 500 tone granule de clincher. Aceas­tă cantitate — împreună cu aceea ce va fi realizată su­plimentar datorită iniţiati­velor cocătorilor Ion Vlai­­cu, Ion Chiralovschi, a morarilor în frunte cu in­ginerul Constantin Iordă­­nescu — ne va permite să folosim utilajele de măci­nare timp de 23 de ore pe zi“.— ...Tovarășul Mihai Irimia, secretarul comitetului sin­dicatului de la întreprinde­rea de prefabricate Craio­va, ne informează că, în­­cepînd de duminică, 24 mai, muncitorii de la linia de elemente industriale produc suplimentar în fie­care zi 3 metri cubi de pre­fabricate grinzi şi stîlpi pentru a asigura plusul ne­cesar refacerii complexelor zootehnice lovite de furia apelor. Grupaj realizat pe baza corespondenţelor primite de la trimişii noştri. LA „ELECTRO-MUREŞ“ Cu toate forţele pentru apropierea zilei reluării integrale a producţiei Duminică, 24 mai a. c. la întreprinderea „Electro- Mureş“ din Tg. Mureş, în­treprindere grav avariată de inundaţii, întregul co­lectiv de salariaţi, împre­ună cu cei peste 150 de muncitori veniţi aici de la întreprinderi din Bucureşti, Braşov, Cîmpulung Muscel, Vlăhiţa, au lucrat ca într-o zi obişnuită de muncă. Cu tenacitate, cu pasiune me­reu sporită şi din ce în ce mai rodnică în toate sec­ţiile şi Şantierele, oamenii dădeau bătălia, desfăşurând marea ofensivă de refacere a distrugerilor, care se ci­frează în această întreprin­dere, după o primă eva­luare, la pesite 12 000 000 lei. Majoritatea forţelor au fost concentrate pentru punerea la punct a insta­laţiilor şi motoarelor elec­trice. Peste 1000 de mo­toare electrice şi panourile care au fost grav afectate trebuie demontate, curăţa­te, verificate, uscate şi din nou montate. Cuptorul de uşcare al turnătoriei a fost transfor­mat în mijloc de uscare a motoarelor scoase de sub ape. Cu ajutorul celor două compresoare mobile de aer ale aerotermelor suflante se asigură uscarea tablou­rilor electrice. Patru gru­puri electrogene sosite în timp util de la Uzina de maşini electrice din Bucu­reşti asigură zi şi noapte iluminatul întreprinderii, spre a se putea pune în funcţiune, una după alta, maşinile redate producţiei. — Dacă pună azi în hala de maşini“ funcţionează 38 din cele 52 de strunguri existente înaintea inunda­ţiei, ne spunea maistrul Kiss Elek, cu optimismul omului trecut prin dure­roase încercări — aceasta se datorează muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprindere, precum şi tovarăşilor noştri veniţi în s­prijin de la Bucureşti, Braşov, Cluj. Aş vrea să-i amintesc pe inginerul Dan Petru — energetic-şef, Buza Carol — electrician, Bobretec Vasile — maistru, Szabó Iosif — bobinator, precum şi pe şeful de echipă Anghel Ştefan şi oamenii săi veniţi de la I.F.M.A. Bucureşti care au lucrat continuu şi lucrează fără întrerupere cite 12—16 ore pe zi. Spusele maistrului au fost întregite cu alte exemple de către preşedintele comi­tetului sindicatului Forgács Dominic: — Hotărîrea cu care s-a muncit şi se munceşte zi şi noapte, experienţa şi price­perea lucrătorilor noştri, a minunaţilor oameni veniţi din ţară în sprijinul nostru au făcut ca Fabrica de ma­şini electro-mecanice de calcul, secţia de cablaje auto, turnătoria şi altele să lucreze total sau parţial. Şi încă un lucru deosebit de important, toate lucrările efectuate au fost de foarte bună calitate, ceea ce în­seamnă o garanţie în plus că atunci cînd vom intra în cadenţă normală vom avea cu ce recupera timpul de stagnare. GHEORGHE TOCACIU Pagina a 3-a Fiecare minut (Urmare din pag. 1­a) metoda arc-aer şi polizare, ceea ce reducea la jumătate manopera pe unitate de produs. Ideea aparţine şe­­fu­lui de echipă Gheorghe Enache. „O coincidenţă, ca tocmai intr-o astfel de zi să se aplice..." Inginerul Mihai Apostolescu mă în­trerupe- Nu acceptă „coin­cidenţele". „Efortul pre­supune consum total, nu numai fizic ci şi de inteli­genţă. Faptul că se aplică o idee ca aceasta într-o astfel de zi, mi se pare fi­resc. Ne-am propus să contribuim la efortul gene­ral cu zile de muncă nor­mală, cu tot ce au ele mai bun, deci şi cu inventivita­tea ca o condiţie obişnuită a muncii noastre..." Mă obsedează cuvintul „obiş­nuit“. Şi totuşi este firesc- l­-am auzit de mai multe ori intr-o zi pe care o con­sideram­ neobişnuită. L-am auzit şi atunci cînd am consemnat că sudori ca Gheorghe Ştefan, Vasile Dumitru, Ion Nicolae, Con­stantin Botezatu au reali­zat numai lucrări ce au primit calificativul ,,excep­ţional" la controlul de ca­litate, şi atunci când ni s-a spus că faţă de ziua pre­cedentă, duminică s-a în­registrat o depăşire cu 6 la sută... a producţiei nor­mate pentru 8 ore. Elementele se string in­tr-un tot: fiecare minut folosit din plin + consum de inteligenţă + interes sporit la maximum pentru calitatea produselor. Sub semnul cu profunde sem­nificaţii al muncii dăruite pentru cit mai grabnica refacere a economiei naţio­nale. P­S. O cifră „de ultimă oră", patru întreprinderi principale ale industriei prahovene — uzinele ,,1 Mai“, uzinele din Plopeni, Uzina de mecanică fină Si­naia şi „Feroemail" — au realizat duminică o produc­ţie suplimentară în valoare de circa 6 000 000 de lei.

Next