Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-26 / nr. 7005
Mării 26 mai 1970 Duminică, în întreaga ţara, K . CLASA MUNCITOARE ÎN HAINE DE LUCRU A DEMONSTRAI MAREA SA SOLIDARITATE, DEPLINA SA RESPONSABILITATE Eforturi înzecite în toate compartimentele activităţii economice Chemarea adresată de Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. oamenilor muncii în vederea mobilizării tuturor eforturilor pentru sporirea continuă a producţiei şi redresarea activităţii în unităţile economice calamitate a găsit un larg ecou în rândurile colectivelor întreprinderilor din judeţulCluj, în toate unităţile muncitorii, tehnicienii, inginerii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — înscriu în aceste zile fapte care pun în evidenţă bogatele resurse de energie şi virtuţi ale clasei noastre muncitoare. Măsurile luate în întreprinderi privind organizarea muncii şi a producţiei, pentru folosirea la maximum a posibilităţilor de care dispune fiecare loc de muncă, se concretizează în realizări care depăşesc toate realizările şi calculele anterioare. Datorită acţiunilor întreprinse în majoritateaunităţilor industriale, duminică s-a organizat activitatea de aşa natură încît în unele întreprinderi s-a muncitcu întreaga capacitate, iaraltele numai în secţiile şi sectoarele unde au fost create condiţii optime pentru desfăşurarea producţiei. Din situaţiile centralizate pe judeţ rezultă că în această zi au lucrat un număr de 66 Întreprinderi şi unităţi economice. Cei peste 31.000 de muncitori, tehnicieni şi ingineri care au lucrat in această zi au realizat o producţie globală a cărei valoare s-a ridicat la peste 18.500.000 lei. Privită sub aspectul realizărilor acţiunea s-a desfăşurat in condiţii bune la toate întreprinderile din municipiul Cluj, Turda, oraşul Cîmpia Turzii. La uzina „Unirea“, cei peste 1500 salariaţi au realizat o producţie în valoare de 400.000 lei iar la fabrica de tricotaje a„Someşul“, în valoare de 171.000 lei. La Turda, producţia realizată se ridică la peste 2 milioane lei, din care numai la Fabrica de ciment s-au produs 4540 tone ciment, 67 tone produse refractare şi alte materiale de construcţie. Cele 4 întreprinderi din oraşul Gherla care au lucrat in ziua de duminică au realizat o producţie de aproape 830.000 lei, de remarcat fiind Combinatul de prelucrare a lemnului care a produs 63 mc placaje, 24.472 mp furnire, 8083 mp P.A.D. şi 306 bucăţi scaune, precum şi întreprinderea „Someşul“ unde s-au produs peste 30.000 de bucăţi cărămizi şi alte materiale de construcţii. Numeroase alte întreprinderi au desfăşurat o vie activitate pentru refacerea căilor de comunicaţie avariate, reparând tronsoane de cale ferată, porţiuni de drumuri distruse, poduri şi podeţe, cît şi alte lucrări în vederea restabilirii circulaţiei. Merită a fi evidenţiată munca desfăşurată de către salariaţii şantierelor întreprinderii de construcţii căi ferate, întreprinderii de cariere şi balastiere, întreprinderii de utilaj greu şi altele care au transportat însemnate cantităţi de piatră şi balast la Alba Iulia, Satu Mare, Gherla şi în alte puncte de lucru. Concomitent cu activitatea de producţie desfăşurată în unităţile industriale, organele şi organizaţiile sindicale,, sub conducerea organelor de partid, au mobilizat peste 5400 de oameni ai muncii care au contribuit prin activitate patriotică desfăşurată duminică la accelerarea ritmului de repunere în funcţiune a instalaţiilor avariate, repararea unor maşini şi utilaje, punerea în funcţiune a unor instalaţii electrice, a reţelelor de apă, degajarea de mii şi moloz a clădirilor, drumurilor şi căilor de acces. Muncitorii din întreprinderile municipiului Cluj, în număr de aproape 2.000, au desfăşurat o activitate intensă la Dej, Gherla şi in alte localităţi calamitate, lucrând efectiv toată ziua acolo unde a fost necesar. Din municipiul Turda peste 400 de muncitori au luat, de asemenea, parte la acţiuni patriotice, la repararea de linii electrice spre Tîrgu Mureş şi Dej, la calea ferată între Războieni şi Ocna Mureş şi în alte locuri. Acestor eforturi şi realizări oamenii muncii din judeţul Cluj le subscriu noi angajamente pentru depăşirea planului de producţie pe anul 1970. Numai la producţia globală industrială angajamentele iniţiale au fost suplimentate cu peste 65 milioane lei, iar la livrări de produse la fondul pieţii cu 12.500.000 lei. Adunările ce au avut loc în întreprinderi în aceste zile au pus în evidenţă noi posibilităţi care vor fi concretizate în depăşirea substanţială a producţiei de materiale de construcţii, armături industriale, mobilă etc. Angajamentul anual „la ciment“ a fost dublat — de la 15.000 tone la 30.000 tone — la prefabricate de beton a fost sporit de la 1700 mc la 5.500 mc iar la covor p.c.v. de la 10.000 mp la 50.000 mp. Preocupările noastre, ale organelor şi organizaţiilor sindicale sunt acum concentrate pentru sprijinirea efectivă a colectivelor întreprinderilor astfel ca aceste angajamente să fie îndeplinite şi depăşite, pentru ca rănile produse de calamităţile naturale să fie vindecate cît mai grabnic, asigurând astfel dezvoltarea în ritm susţinut a economiei noastre naţionale. IOAN MARGINEANU Secretar al Consiliului Judeţean al sindicatelor Cluj IN JUDEŢUL NEAMŢ Mii de oameni pe ogoare Cine are ochii arşi de imaginile văzute la televizor, de fotografiile cutremurătoare apărute în presă, (şi cine nu-i are !), care înfăţişează aspecte ale dramaticei lupte cu apele dezănţuite, întîlneşte, în aceste zile, pe ogoarele judeţului Neamţ, o privelişte tonică. Mii de oameni, uniţi printr-un efort de o supremă tensiune, lucrează la degajarea terenurilor cotropite de puhoaie, la reintegrarea lor în circuitul economic prin refacerea în ntregime a culturilor. Utilajele de drenaj şi astersiune funcţionează neîntrerupt, zi şi noapte, în zona Siretului unde mai sîint încă inundate circa 5 000 de ha ; pină acum aproape 7 000 de ha. au fost eliberate de sub pînza de apă. Intr-un ritm susţinut se munceşte la însămînţări şi intreţinerea culturilor prăşitoare. In majoritatea cooperativelor agricole sămînţa de porumb a fost încornorată pe aproape întreaga suprafaţă de pămînt planicată (Podoleni, Cîrcina, Ocea, Ţibucani, Mărgineni, Dobreni, Tg. Neamţ, Rediu ş.a.). Prima praşilă la culturile de sfeclă de zahăr şi de floarea-soarelui este, de asemenea, în curs de încheiere. DUMINICĂ S-A LUCRAT CU TOATE FORŢELE CA ÎNTR-O ZI NORMALĂ DE LUCRU. La Păstrăveni, Timişeşti, Girov, Căciuleşti, cîmpul era plin de oameni, hotărâţi să învingă timpul neprielnic. Menţionăm o utilă iniţiativă a mecanizatorilor din Păstrăveni care poate fi extinsă şi în alte locuri. ZIUA SE LUCREAZĂ CU AJUTORII DE TRACTORIŞTI, IAR NOAPTEA CU TRACTORIŞTII. Au loc, de asemenea, schimburi de utilaje între cooperative, în funcţie de necesităţi şi disponibilităţi. Oamenii ogoarelor participă cu toate forţele la marea desfăşurare de energie a întregului nostru popor, hotărât să învingă momentul, greu prin care trece jumătate de ţară. MIRCEA IORGULESCU (Urmată din pag. 1) târât sa realizeze prin muncă voluntară un motor Diesel de 100 CP, un compresor de 5 m.c. pe minut, compresoare ECV 220 si ECS 1. Cadrele tehnice (printre care inginerul Vaslav Lucaci, tehnicienii Gheorghe Iliescu și Constantin Popescu) vor lucra, după orele de program, In viitoarea producţiei, la strung, la freză, acolo unde este nevoie. Dar cum poate fi caracterizată în cuvinte iniţiativa turnătorului Dumitru Bălănică şi a tîmplarului Dumitru Neagu, care la 1 iunie urmează să iasă la pensie ? „Vom lucra în continuare, cite două zile pe săptămînă, pină la sfirşitul anului. Ne-am gîndit bine. Trebuie să punem şi noi umărul !". Uzina bucureşteană a trimis două transporturi pentru regiunile sinistrate. 6 motocompresoare de 5 mc s-au îndreptat spre Tîrgu Mureş, iar 2 autocompresoare spre Mediaş. Cei 1 850 de salariaţi de la „Timpuri Noi“ sîunt demni de toată admiraţia pentru activitatea lor. Pasiunea, strădania colectivului pentru împlinirea ţelurilor fixate au galvanizat braţele ,şi le-au mărit puterea în lupta pentru înfăptuirea cuvîntului dat în faţa partidului, în faţa poporului. ...UZINA DE MAŞINI ELECTRICE DIN CAPITALA. Şi aici chemarea Consiliului Central al U.G.S.R., citită în colectiv sau popularizată la staţia de radioamplificare a însufleţit masa salariaţilor. Pentru luna mai s-a prevăzut o depăşire a planului cu 1,5 milioane de lei, iar pentru luna iunie cu 3 milioane. „Aceste obiective imediate stau în atenţia tuturor — ne spune tov. Pavel Sfetescu, preşedinte al comitetului sindicatului. Membrii secţiilor montaj I şi II, ai atelierelor de debitare şi de pompe submersibile au organizat schimburi de cite 12 ore, atît timp cît se va cere. Cînd trebuie să ne unim eforturile, oamenii ştiu să facă acest lucru cu responsabilitate şi promptitudine". Regăsesc aceeaşi fermitate în mişcări. Oamenii par pătrunşi de importanţa deosebită a muncii lor, o parte a întregului care se făureşte, clipă de clipă, în mii de unităţi economice ale patriei. In conformitate cu sarcina de onoare privind ajutorarea întreprinderilor avariate, uzina a trimis către „Electromureş" din Tg. Mureş, 4 grupuri electrogene de 125 KWA, însoţite de 10 specialişti (printre ei, inginerul Tiberiu Şerbănescu, tehnicianul Constantin Dima), iar 2 grupuri electrogene au fost îndreptate spre „Automatica“ din Mediaş. Se va asigura atît instalarea aparaturii, cît şi instruirea cadrelor menite să le pună in stare de funcţionare. UZINA DE POMPE, întregul colectiv de muncă se află la datorie. Afară plouă necontenit. Din cînd în cînd la megafoane se anunţă că apele Tîrnavei au crescut peste nivelul de inundaţie, că brăilenii şi gălăţenii dau o bătălie eroică cu stihiile naturii dezlănţuite. Aceste veşti dramatice îi fac pe oameni mai dîrji, mai hotărîţi în muncă. Fiecare minut, fiecare secundă îşi găseşte corespondent în produse, în cît mai multe produse. Se centralizează cifre, se transmit ordine. Aflăm că sarcina imediată transmisă uzinei este de a expedia în cel mult o oră-două încă patru pompe de mare capacitate la Satu Mare, care, alături de alte trei, trimise cu cîteva zile mai înainte, vor fi folosite la aprovizionarea oraşului cu apă potabilă. Alte pompe destinate evacuării apelor au fost expediate zilele trecute la Tg. Mureş şi Reghin. Din realizările zilei reţinem că pină la sfirşitul schimbului, turnătoria a înscris pe grafic circa 26 tone de piese ; că la celelalte secţii s-au obţinut cantităţi apreciabile de piese şi produse gata pentru expediat beneficiarilor, sau acolo unde este nevoie ; că volumul total al producţiei realizate duminică se ridică, după calcule estimative, la valoarea de un milion lei. La întrebarea cine s-a evidenţiat în muncă, tovarăşul Victor Dănăiffi, preşedintele comitetului sindicatului, ne răspunde fără ezitare : „întregul colectiv al uzinei“. Şi, totuşi, în carnet mi-am notat cîteva nume. Strungarii Marin Ioniţă şi Petre Bunea, mentorii Aurel Matei şi Ion Dumitrescu, turnătorii Stan Udrea şi Vasile Vişan sunt cîţiva dintre cei 2 000 care au răspuns duminică prezent. Aceeaşi dăruire în muncă am întîlnit-o şi la uzina „ELECTROAPARATAJ". Colectivul de aici a primit ca sarcină expresă de a contribui efectiv la refacerea uzinei „Electromureş“ din Tg. Mureş, căreia trebuie să-i livreze în cel mai scurt timp aparataj electric în valoare de 500 000 lei. Oamenii au înţeles, au lucrat program prelungit, şi-au intensificat eforturile în muncă, astfel că până duminică la ora prînzului se şi expediaseră produse în valoare de 400 000 lei. ...O zi de muncă plină. O zi în care rezultatul activităţii a zeci şi zeci de mii de oameni ai muncii din întreprinderile Capitalei este menit să reîntregească avuţia naţională atit de greu pusă la încercare în aceste zile. PUTEREA „Vulcanul“ n-a avut duminică... MUNKA MATERIALE DE CONSTRUCŢIE cu mai multe materiale pentru judeţele însufleţitoare, omenească vibrantă, chemarea partidului — această imensă coloană de energie care alimentează întreaga voinţă a poporului — a sădit în sufletul fiecărui om, al fiecărui colectiv din industria materialelor de construcţii hotărîrea nestăvilită de a-şi alătura eforturile înzecite la uriaşul efort al ţării de refacere grabnică a economiei naţionale şi bunurilor cetăţenilor, greu lovite de catastrofa pe care au abătut-o asupra noastră stihiile naturii. Răspunsul ferm, concret, în concordanţă, cu imperativul acestor zile — cît MAI REPEDE, CIT MAI MULT! — este I • FABRICA DE CIMENT FIENI : — 20 000 tone ciment cu priză rapidă peste plan, dintre care 7 000 tone în trimestrul III ; — prin scurtarea cu 20 de zile a termenelor de intrare în funcţiune a primei linii de azbociment, vor fi realizaţi în avans 20 kilometri tuburi. « FABRICA DE CIMENT BICAZ : — 16 000 tone ciment, în loc de 10 090, cît prevedea angajamentul iniţial ; — 8 500 tone var, în loc de 4 000 ; — 230 000 metri pătraţi plăci din azbociment. « FABRICA DE CIMENT „STINCA“-BRAILA — Prin creşterea indicelui de utilizare a agregatelor pină la 0,96, în lunile mai şi iunie vor fi obţinute peste plan 2 500 tone ciment. • ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE DIN BETON-CRAIOVA In cele 40 de zile, pină la sfirşitul trimestrului II, vor fi realizate peste prevederi: — 8 000 elemente din beton celular autoclavizat pentru pereţi interiori; — 2 000 mp fîşii cu goluri pentru planşee; — 1 500 mc spalieri pentru vie; « ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE' DOICEŞTI — 10 000 mc prefabricate din beton autoclavizat peste plan. Suportul acestor cifre îlâ constituie faptele, nenumăratele fapte de eroism şi abnegaţie, care se consumă zi şi noapte într-un foc continuu, întreţinut de patriotismul fierbinte, spiritul de solidaritate, înaltă conştiinţă socialistă a clasei muncitoare.— Talentul şi priceperea, conectate la înalta tensiune a acestor zile de încordare generală se concretizează în iniţiative şi acţiuni operative pentru asigurarea producţiei sporite de materiale de construcţii, de care ţara are nevoie acum mai mult ca oricînd. ...In carierele de marnă de la Malul Roşu şi la cele de calcar de la Lespezi, toţi oamenii au lucrat duminică, în bătaia nemiloasă a ploii reci, 12 ore asigurînd funcţionarea în regim de vîrf de producţie a agregatelor fabricii din Fieni. Timpul de revizie a utilajelor a fost scurtat de la 5 la 2 zile, prin organizarea în schimburi a echipelor de mecanici, lăcătuşi şi electricieni. Mecanicii Vasile Suditu, Aurel Iacobescu, Vasile Diţu şi alţii au terminat revizia unei mori de ciment cu 129 de ore mai devreme. ...La fabricile de ciment din Bicaz şi Fieni s-au atins în ultima săptămînă plusuri de producţie record: 500 kg pină la o tonă pe oră, în comparaţie cu realizările din prima jumătate a lunii mai şi, respectiv, 80—100 de tone zilnic. ...De la Brăila — oraş a cărei întreagă suflare luptă pentru prevenirea inundaţiilor ce-l ameninţă — inginerul Ion Oprea, directorul fabricii de ciment „Stînca“, ne comunică. „Fabrica de ciment Medgidia ne trimite 1 500 tone granule de clincher. Această cantitate — împreună cu aceea ce va fi realizată suplimentar datorită iniţiativelor cocătorilor Ion Vlaicu, Ion Chiralovschi, a morarilor în frunte cu inginerul Constantin Iordănescu — ne va permite să folosim utilajele de măcinare timp de 23 de ore pe zi“.— ...Tovarășul Mihai Irimia, secretarul comitetului sindicatului de la întreprinderea de prefabricate Craiova, ne informează că, începînd de duminică, 24 mai, muncitorii de la linia de elemente industriale produc suplimentar în fiecare zi 3 metri cubi de prefabricate grinzi şi stîlpi pentru a asigura plusul necesar refacerii complexelor zootehnice lovite de furia apelor. Grupaj realizat pe baza corespondenţelor primite de la trimişii noştri. LA „ELECTRO-MUREŞ“ Cu toate forţele pentru apropierea zilei reluării integrale a producţiei Duminică, 24 mai a. c. la întreprinderea „Electro- Mureş“ din Tg. Mureş, întreprindere grav avariată de inundaţii, întregul colectiv de salariaţi, împreună cu cei peste 150 de muncitori veniţi aici de la întreprinderi din Bucureşti, Braşov, Cîmpulung Muscel, Vlăhiţa, au lucrat ca într-o zi obişnuită de muncă. Cu tenacitate, cu pasiune mereu sporită şi din ce în ce mai rodnică în toate secţiile şi Şantierele, oamenii dădeau bătălia, desfăşurând marea ofensivă de refacere a distrugerilor, care se cifrează în această întreprindere, după o primă evaluare, la pesite 12 000 000 lei. Majoritatea forţelor au fost concentrate pentru punerea la punct a instalaţiilor şi motoarelor electrice. Peste 1000 de motoare electrice şi panourile care au fost grav afectate trebuie demontate, curăţate, verificate, uscate şi din nou montate. Cuptorul de uşcare al turnătoriei a fost transformat în mijloc de uscare a motoarelor scoase de sub ape. Cu ajutorul celor două compresoare mobile de aer ale aerotermelor suflante se asigură uscarea tablourilor electrice. Patru grupuri electrogene sosite în timp util de la Uzina de maşini electrice din Bucureşti asigură zi şi noapte iluminatul întreprinderii, spre a se putea pune în funcţiune, una după alta, maşinile redate producţiei. — Dacă pună azi în hala de maşini“ funcţionează 38 din cele 52 de strunguri existente înaintea inundaţiei, ne spunea maistrul Kiss Elek, cu optimismul omului trecut prin dureroase încercări — aceasta se datorează muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprindere, precum şi tovarăşilor noştri veniţi în sprijin de la Bucureşti, Braşov, Cluj. Aş vrea să-i amintesc pe inginerul Dan Petru — energetic-şef, Buza Carol — electrician, Bobretec Vasile — maistru, Szabó Iosif — bobinator, precum şi pe şeful de echipă Anghel Ştefan şi oamenii săi veniţi de la I.F.M.A. Bucureşti care au lucrat continuu şi lucrează fără întrerupere cite 12—16 ore pe zi. Spusele maistrului au fost întregite cu alte exemple de către preşedintele comitetului sindicatului Forgács Dominic: — Hotărîrea cu care s-a muncit şi se munceşte zi şi noapte, experienţa şi priceperea lucrătorilor noştri, a minunaţilor oameni veniţi din ţară în sprijinul nostru au făcut ca Fabrica de maşini electro-mecanice de calcul, secţia de cablaje auto, turnătoria şi altele să lucreze total sau parţial. Şi încă un lucru deosebit de important, toate lucrările efectuate au fost de foarte bună calitate, ceea ce înseamnă o garanţie în plus că atunci cînd vom intra în cadenţă normală vom avea cu ce recupera timpul de stagnare. GHEORGHE TOCACIU Pagina a 3-a Fiecare minut (Urmare din pag. 1a) metoda arc-aer şi polizare, ceea ce reducea la jumătate manopera pe unitate de produs. Ideea aparţine şefului de echipă Gheorghe Enache. „O coincidenţă, ca tocmai intr-o astfel de zi să se aplice..." Inginerul Mihai Apostolescu mă întrerupe- Nu acceptă „coincidenţele". „Efortul presupune consum total, nu numai fizic ci şi de inteligenţă. Faptul că se aplică o idee ca aceasta într-o astfel de zi, mi se pare firesc. Ne-am propus să contribuim la efortul general cu zile de muncă normală, cu tot ce au ele mai bun, deci şi cu inventivitatea ca o condiţie obişnuită a muncii noastre..." Mă obsedează cuvintul „obişnuit“. Şi totuşi este firesc- l-am auzit de mai multe ori intr-o zi pe care o consideram neobişnuită. L-am auzit şi atunci cînd am consemnat că sudori ca Gheorghe Ştefan, Vasile Dumitru, Ion Nicolae, Constantin Botezatu au realizat numai lucrări ce au primit calificativul ,,excepţional" la controlul de calitate, şi atunci când ni s-a spus că faţă de ziua precedentă, duminică s-a înregistrat o depăşire cu 6 la sută... a producţiei normate pentru 8 ore. Elementele se string intr-un tot: fiecare minut folosit din plin + consum de inteligenţă + interes sporit la maximum pentru calitatea produselor. Sub semnul cu profunde semnificaţii al muncii dăruite pentru cit mai grabnica refacere a economiei naţionale. PS. O cifră „de ultimă oră", patru întreprinderi principale ale industriei prahovene — uzinele ,,1 Mai“, uzinele din Plopeni, Uzina de mecanică fină Sinaia şi „Feroemail" — au realizat duminică o producţie suplimentară în valoare de circa 6 000 000 de lei.