Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-30 / nr. 7009

Pagina a 2-a întregul nostru popor are 0 SINGURA VOINJA O SINGURA HOTARIRE: RECONSTRUCŢIA ! Formaţiuni ale gărzilor patriotice şi ostaşi ai forţelor noastre armate lucrind la înălţarea digurilor din Galaţi Pentru ca pe schelele reconstrucţiei sa se lucreze din prini producem: • MAI MULTĂ CĂRĂMIDĂ •MAI MULT VAR • MAI MULTE GEAMURI Nu am vrea să forţăm o imagine — dar am avut con­tinuu senzaţia că, discutind despre modalităţile de spo­rire a producţiei de materiale de construcţie, ne aflăm pe o avanschelă a refacerii caselor sau întreprinderilor din zonele năprasnic lovite de stihia apelor. Leitmotivul întrebării noastre, adresată factorilor competenţi din unităţi republicane sau de industrie locală producătoare de materiale de construcţii, existente in municipiul Plo­ieşti şi în Zona lui, a fost: — Ce s-a întreprins şi se întreprinde pentru sporirea producţiei util de arzător cerută de activitatea de­ recon­strucţie din zonele calamitate ? Se poate trage o singură concluzie. Definitorie. Colec­tivele unităţilor producătoare de materiale de construcţii, pe care le-am investigat, din municipiul Ploieşti şi zona sa, sunt pe deplin convinse că şi de ele depinde, în mare măsură, ritmul în care se vor înălţa schelele reconstruc­ţiei. Şi se munceşte zi şi noapte. MIHAI COLEŞIU LUCIAN BĂRBIERI — ORGANIZAREA PRO­DUCŢIEI REPREZINTĂ O RESURSĂ C­I POSIBILI­TĂŢI ÎNCĂ NEEPUIZATE, NE-A SPUS TOV. MIRCEA VASILIU, DIRECTORUL Întreprinderii „1 mai ‘ DIN BUCOV. Cea mai solidă argumentare a afirmaţiei este constituită de însuşi angajamentul suplimentar pe care colectivul între­prinderii şi l-a luat, în a­­ceste zile, realizarea unei producţii suplimentare în valoare de 3 500 000 lei (ceea ce ridică angajamen­tul anual la 8 500 000 lei). „...cifra globală poate că, totuşi, nu interesează , es­te vorba, concret de o pro­ducţie suplimentară, în lu­na mai, de 1 000 000 cără­mizi (cu 350 000 mai multe decît media depăşirilor lu­nare de pînă acum). Men­­ţinînd acest ritm pînă la sfîrşitul anului, cu ceea ce dăm noi peste plan se vor putea construi circa 800 de apartamente. Aceasta, pri­vitor la cărămizi. Aş vrea să scot în evidenţă însă un alt produs al nostru : tu­burile de beton armat cen­trifugat, folosite la canali­zări şi la aducţiunile de apă. Produceam un singur tip — diametrul de 1 400 mm. Răspunzînd cerinţelor — am lansat în fabricaţie alte două diametre : 800 mm şi 1 200 mm. Cantita­tea suplimentară de tuburi, în acest an, va fi de 1 900 mc“. — Cifrele reprezintă nu­mai o consecinţă a concret­­izării intensificării efor­tului ? — Nu. Cu toate că aceas­tă latură este importantă, mărturisind gradul de par­ticipare conştientă a colec­tivului nostru la eforturi­le generale ale ţării. In a­­cest sens, acolo unde a fost posibil, s-a trecut la u­n program de lucru prelun­git. Mai cu seamă în carie­re. Insist însă asupra ..re­surselor" folosite din ceea ce am putea numi ..pasivul tehnic“. Astfel, am recon­diţionat şi am pus în func­ţiune o presă, de rezervă, pentru cărămizi. Capacita­tea ei este de 40 000 de bucăţi de lună. La fel mă­rind numărul tiparelor de aluminiu în care se toarnă ţigle, folosind la maxim spaţiul de producţie, vom obţine circa 10 000 de ţig­le în plus pe zi . Efortul depăşeşte cadrul strict fizici, se situează în­­tr-o zonă a competenţei tehnice, a exigenţei gos­podăreşti.­ Sigur, se pot „ci­ta" şi nume ale celor care au ridicat munca, în­ aces­te zile, la cota înaltă a dă­ruirii : maiştrii Ion Ti­mofte, Ion­ Chiriţă,, Con­stantin Oltean, inginera Elena Toma. Dar nu este vorba de cîţiva, ci de un colectiv în întregul său. Ăsta dă certitudine înde­­deplinirii angajamentelor suplimentare. Aceeași­ cer­titudine cu care rămii şi după ce pătrunzi sensul cifrelor către, care­­ ţintesc sticlarii Fabricii de gea­muri din Scăeni. „ ...ESTE DE DATORIA NOASTRĂ SA PRELUAM O PARTE DIN SARCINILE INTREPRINDERILOR SI­MILARE DIN ZONELE CALAMITATE...“ preci­zează PREŞEDINTELE COMITETULUI SIN­DICATULUI DE LA FA­BRICA DE GEAMURI DIN SCĂENI, TOV. GHEORGHE POPA. Sintetic, activitatea noastră poate fi exprima­tă prin : depăşirea pla­nului producţiei marfă cu 275 000 mp geam tras, cu 226 000 mp geam laminat şi livrarea în plus, la ex­port, a 68 000 mp geam la­minat şi 46 000 mp geam tras. Aş vrea să reamintesc faptul că judecîndu-şi posibili­tăţile şi apreciind situaţia dificilă în care se află stic­larii din Tîrnăveni, colec­tivul nostru a hotărit să preia întreaga sarcină pen­tru export a acestora (cir­ca 350 000 mp de geam la­minat şi tras). — Depăşirile sunt atît de substanţiale incit s-ar cre­de că îiU intrat in funcţiu­ne noi capacităţi de pro­ducţie... — Intr-un fel, da. Cu toate că nu este vorba de noi instalaţii. Răspunzînd Chemării Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., întregul nostru colectiv s-a simţit răspunzător pentru ridi­carea la maxim a indicilor de folosire a agregatelor. Printr-o mai bună supra­veghere şi asistenţă tehni­că s-a obţinut, numai pe baza funcţionării non-stop a cuptoarelor şi agregate­lor — cuvîntul „defecţiu­ne“ fiind pur şi simplu e­­■liminat din vocabularul a­­cestor zile,­­ o produc­ţie suplimentară, pe pri­mele 25 de zile ale lunii mai, egală cu 74 000 mp geam tras şi 23 000 mp geam laminat. în, acelaşi context al muncii plină de responsa­bilitate faţă de cerinţele sporite de materiale de construcţii se desfăşoară şi­ activitatea din unităţile, pe profil, ale industriei lo­cale. „ ...INDUSTRIA LOCA­LĂ PRAHOVEANA ARE ÎNCĂ SUFICIENTE RE­SURSE PENTRU A-ŞI SPO­RI CONTRIBUŢIA LA E­­FORTUL GENERAL DE RECONSTRUCŢIE, subli­niază drept orice altă intro­ducere, inginerul Aurel Mel­­nic, directorul Direcţiei de industrie locală Prahova. Ca argument aducea faptul că, în urma analizei posibili­tăţilor, cele opt unităţi ale industriei locale şi-au spo­rit‘«angajamentul, hotărînd să dea 3 380 000 de lei pro­ducţie marfă suplimentară. Este vorba, în primul rînd, de a folosi mai din plin capacităţile de pro­ducţie. Pentru aceasta s-a trecut la organizarea schimbului III, iar acolo unde nu s-a putut, din lip­să de forţe, s-a trecut la program de lucru prelun­git. Numai această măsu­ră , luată operativ, ca „în­ceput“ al unui întreg şir de alte măsuri tehnico-or­­ganizatorice a căror apli­care necesită o pregătire mai îndelungată — a avut drept urmare realizarea, în două decade, a unei pro­ducţii suplimentare de 200 000 bucăţi cărămizi, 200 tone var, 200 tone ip­sos, a unor produse cera­mice în valoare de 100 000 Iei. In acelaşi timp, agre­gatele de prund au extras 16 000 mc în plus. Iar la u­­nitatea de prefabricate din beton au fost realizate, su­plimentar, 300 mc profile. MUNKA Animaţi de un fierbinte patriotism, oamenii muncii depun eforturi tenace pentru recuperarea daunelor suferite de economia naţională, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în trecerea socialistă MUNICIPIUL BUCUREŞTI • Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti ne-a comunicat datele centra­lizate la citeva­­ministere, privind acţiunea de re­punere in­ funcţiune a în­treprinderilor calamitate. Astfel, din cele 17 fabrici şi balastiere ale Ministeru­lui Industriei Materiale­lor de Construcţii, a căror producţie a fost oprită de furia apelor, 15 şi-au relu­at activitatea. In prezent se lucrează intens la înlă­turarea stricăciunilor, in vederea repunerii in func­ţiune a utilajelor la Fa­brica de produse refrac­tare Dej şi la Fabrica de cărămizi de la Satu Mare, unităţi grav afectate. La prima fabrică se lucrează la refacerea zidăriei la cuptorul nr. 2. Pînă acum şi-au început activitatea a­­telierele mecanice şi elec­trice. • Datorită eforturilor de­puse de salariaţi şi ajuto­rului primit din partea altor colective de muncă, în industria uşoară, din cele 59 de întreprinderi a­­fectate, 26 şi-au reluat ac­tivitatea total, iar 28 par­ţial Pentru ajutorarea în­treprinderilor calamitate s-au trimis colective de mecanici, proiectanţi, in­gineri de înaltă calificare, tehnicieni, precum şi can­tităţi însemnate de diver­se materiale, îndeosebi de construcţii. • în urma măsurilor o­­perative luate şi a unei munci neîntrerupte, 34 de sectoare de exploatare, 4 sectoare de transport şi 13 fabrici din industria lem­nului şi-au reluat total activitatea, iar ISO de sec­toare de exploatare şi 22 fabrici, parţial. Au rămas inactive sau cu o activita­te sub 30 la sută peste 30 de sectoare de exploatare şi 14 fabrici, din această ramură. BRAŞOV • La Uzinele de autoca­mioane şi tractoare din Braşov. ..Electroprecizia“ Sacale şi în alte între­prinderi s-au format echi­pe de muncitori de înaltă calificare care lucrează în schimburi prelungite la recondiţionarea utilajelor şi motoarelor electrice so­site din unităţile indus­triale care au suferit de pe urma inundaţiilor. Nu­mai la Uzina de autocami­oane au fost reparate pînă acum 90 de agregate şi 62 electromotoare de diferi­te tipuri şi 6 tablouri e­­lectrice aparţinînd Uzinei „Automecanica“ din Me­diaş. • Colectivul secţiei ca­­zangerie de la UPRUC Făgăraş s-a angajat să lu­creze suplimentar la exe­cuţia bateriilor de cicloane şi a 10 tone construcţii me­talice pentru refacerea Combinatului chimic din Tîrnăveni. CLUJ • Numeroase întreprin­deri industriale din judeţul Cluj au anunţat, vineri, în­deplinirea sarcinilor de plan pe cinci luni. Printre marile unităţi amintim Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujana“, U­­zina „Tehnofrig“, între­prinderea „Armătura“, U­­zina de reparaţii auto. Complexul de panificaţie şi morărit. Prin munca pli­nă de abnegaţie a colecti­velor întreprinderilor ca­re n-au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, pla­nul pe ansamblul judeţu­lui va fi îndeplinit inte­gral. Realizările de pînă acum au permis suplimen­tarea - în spiritul Che­mării Comitetului E­xecu­­tiv al Consiliului Central al U.G.S.R. -!- a angaja­mentelor anuale iniţiale cu 65 920 000 lei la produc­ţia marfă, cu 7 756 000 lei la beneficii şi cu 12 mili­oane lei la planul de li­vrări către fondul pieţii. • După zile şi nopţi de lucru intens, la Dej s-a re­uşit să se reia activitatea şi la întreprinderea de pro­duse refractare. Graficele întocmite pentru înlătura­rea calamităţilor şi pune­rea în funcţiune a fabricii au fost devansate. Aici au lucrat, alături de colecti­vul întreprinderii, nume­roşi specialişti de la Fabri­ca de ciment din Turda, Fabrica de Ciment din Tg. Jiu, Institutul politehnic din Cluj ş.a. CARAŞ SEVERIN • în agricultura judeţu­lui Cara­ş-Severin, terenu­rile afectate de calamităţi­le produse de inundaţii şi de ploi sunt recuperate, fo­­losndu-se fiecare oră bu­nă de lucru. In numai două zile, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori au reu­şit să evacueze apa de pe mai bine de 1 200 ha cul­tivate cu griu din cele 1 600 ha care au fost i­­nundate. în zona Ghertiniş Soşdea se execută un Ca­nal de scurgere pe distan­ţa de aproape 6 km prin care va fi evacuată apa de pe alte suprafeţe cultivate cu grîu, porumb, plante fu­rajere şi legume. DÎMBOVIŢA • Ritmul înalt de mun­că atins în aceste zile de toate unităţile economice ale judeţului Dîmboviţa a făcut posibilă îndeplinirea cu două zile mai devreme şi la toţi indicatorii a pla­nului de producţie pe pri­mele 5 luni ale anului. Au fost realizate suplimentar printre altele 7 600 tone ci­ment, 447 mc prefabricate din beton celular autocla­­vizat, cărămizi, teracotă şi alte numeroase materiale de construcţie , atît de so­licitate în vederea reface­rii localităţilor sinistra e. GORJ . Angajamentele luate de către colectivul de muncă al Combinatului de materia­le de construcţii Tg. Jiu au început să devină fapte. Numai in perioada 18—27 mai s-au realizat peste plan 500 tone ciment şi 486 000 cărămizi. Fină la această oră a fost expedia­tă către zonele calamitate cantitatea de 2 441 tone ci­ment la Mediaş, Deva şi Sibiu, 225 710 bucăţi cără­midă, în special la Deva, şi 38 890 000 m.p. plăci on­dulate de azbociment în localităţile Satu Mare şi Deva. NEAMŢ • Colectivele unităţilor industriale din judeţul Neamţ şi-au concentrat toate forţele pentru depă­şirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asuma­te, ca răspuns la Chema­rea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Un prim rezultat îl constituite îndeplinirea cu 5 zile mai devreme a sarcinilor de plan pe pri­mele 5 luni ale anului, de către întreaga industrie a judeţului, depăşindu-se prevederile producţiei glo­bale pînă la această dată cu circa 100 milioane lei. Această sumă reprezintă jumătate din angajamen­tul anual, recent asumat. Ami MUNCĂ, ABNEGAŢIE (Urmare din pag. l-a­ fost recuperate pagubele cauzate de stagnările for­tuite. în două duminici v-a lucrat intens pentru înfăp­tuirea angajamentelor su­plimentare. Bilânţul■ este edificator: 12 680 de con­fecţii, 87 000 mp (esături, 22.1­­. fire produse peste plan. In fabricile de confec­ţii se lucrează schimburi prelungite de cite 9 pere, ceea ce înseamnă mii şi mii de confecţii peste pian şi­­ pe­ste angajamentele d\asu­­miate iniţial. Mai mult­­,ca oricin­d aceste zile apar iniţiative , valoroase din r­îndul­­tutu­ror salariaţilor. Organele şi organizaţiile sindicale din judeţul nostru se stră­­duie să canalizeze aces­te torente de­­energie crea­toare spre cele mai impor­tante obiective. * urmăresc materiali­zarea lor cit mai operativă în practică. De­­ pildă, la uzinele „Moldova” a fost adus pentru recon­­diţionare un lot de cămăşi produs de fabrica de con­fecţii Marghita, ce fusese surprins­ă de ape în timpul transportului spre magazi­ne. Discutîndu-se cu sa­lariaţii din secţia finisaj despre modul cum pot ei să-şi ajute tovarăşii de la F. C. Marghita, formaţia de lucru, condusă de Nic­o­­lae Jalbă, s-a angajat să execute operaţiile de albi­re şi curăţire prin muncă patriotică. Asemenea ini­ţiative au apărut şi în al­te unităţi. De pildă, Uzina de­ reparaţii din Botoşani a preluat o producţie de pie­se de schimb pentru trac­toare in valoare de 4,8 ne­m­­i­lipam­e -tei de la unitatea si­milară din­­ Galaţi,­ anga­­jîndu-se­ ca întregul­ con­tract, să fie­­onorat înainte de termenul stabilit fără a se perturba activitatea cărerată­­a întreprinderii. Colectivul întreprinderii locale de morărit şi pani­ficaţie, desfăşurând activi­tatea şi duminica pe cite un schimb, au hotărit să producă în plus 500 t. făi­nă, din care 12­0 t. au şi fost expediate către zonele sinistrate. La Fabrica de zahăr din Bucerea, al că­rei colectiv deţine titlul de fruntaş pe ramură în în­trecerea socialistă pe anul trecut, veştile aflate în le­gătură cu întreprinderea geamănă de la Luduş au de­clanşat un adevărat senti­ment de solidaritate fră­ţească şi îfi muncă. O echi­pă de specialişti de aici a şi primit aprobare din par­tea ministerului să plece în ajutorul fabricii din Lu­duş, în timp ce întregul colectiv şi-a intensificat e­­forturile pentru a termina cu 15 zile mai devreme re­montat şi a prelua even­tualele sarcini de produc­ţie ce nu se vor putea rea­liza în unităţile afectate de inundaţii. La rîndul lor întreprinderile de indus­trie locală, , înţelegînd ne­voia acută de materiale de construcţii necesare la re­facerea ţării, s-au angajat să dea o producţie supli­mentară de cărămizi, var, teracotă şi alte materiale în valoare de 6,5 milioane lei. O bătălie la fel de apri­gă se dă in aceste zile şi pe ogoarele judeţului, ziua de lucru prelungindu-se şi după apusul soarelui, pen­tru insăminţarea ultimelor suprafeţe şi reinsămînta­■­rea terenurilor calamitate, precum şi in fermele zo­otehnice, în vederea obţi­nerii de producţii sporite, cu cheltuieli minime. Co­lectivul LAS. Leorda, de pildă, s-a angajat să obţi­nă peste efectivul planifi­cat încă 2.000 de purcel, să dea peste plan 200 l. carne şi să realizeze bene­ficii suplimentare în va­loare de 500 mii lei. La fel gindesc şi acţionează in a­­ceste zile toţi oamenii din judeţ. Faptul că planul produc­ţiei industriale pe primele 5 luni ale anului a fost în­deplinit in judeţul Boto­şani cu 5 zile mai devre­me, va duce la realizarea unei producţi suplimen­tare pînă la finele acestei luni de peste 17 milioane lei, şi ne întăreşte convin­gerea că angajamentele sporite asumate în ultimele zile, sarcinile mari ce ne revin pentru diminuarea pagubelor pricinuite eco­nomiei naţionale de inun­dații vor fi fără îndoială înfăptuite. Limbáta 30 mai 1970 GALAŢIUL va rezista! Aici, la Galaţi, fiecare ceas, fiecare minut se în­scrie sub semnul dîrzei în­cleştări, al efortului titanic colectiv, al faptelor cotidi­ene de eroism. In judeţul Galaţi lupta cu apele Si­retului, Prutului şi Dunării ■se desfăşoară pe spaţii i­n­­tinse, cunoscînd o masivă concentrare de forţe. O ho­­tărtre adine sădită in con­vingerea fiecărui om care trăieşte­­şi munceşte in aces­te zile in oraşul şi jud ’­ul Galaţi este aceea de a face totul ca oraşul să poată re­zista pînă la urmă asaltului puhoaielor, să se facă totul pentru a se evita pierderile de vieţi omeneşti şi de bu­nuri materiale, un prim succes poate fi considerat, faptul că deşi oraşul şi judeţul Galaţi sunt asal­tate de puhoaiele venind din trei părţi, pină acum tiu au fost semnalate viei pierdute, pe frontul înfrun­tării cu stihiile naturii. Dar cite eforturi, cită abnegate au fost depuse in acest scop­­. La Fundenii Vechi, de pildă, căpitanul de rangul 2, Vasile Nedelea şi locote­­nent-colonelul Ştefan Chica­, in fruntea unui detaşament de ostaşi, au salvat 50 de persoane, in majoritate bă­­trini, şi, in plus, zeci de ani­male, mii de păsări, avutul de preţ al cetăţenilor. Timp de 36 de ore, militarii nu şi-au oferit răgaz nici cel pu­ţin să mănânce o bucată de pline. Un alt „front de lup­tă" s-a deschis în comuna Tudor Vladimirescu. Cinci­zeci de militari comandaţi de ofiţerul comunist Gheor­­ghe Buzea au evacuat 70 de familii, întărind concomi­tent digul cu 2 000 de sici umpluţi cu pămint. Ore un şir grupa sergentului Gheor­­ghe Pălămaru a lucrat în apa care le ajungea pînă la piept. Dacă veţi poposi vreodată în Bărboşi, local­nicii vă vor povesti despre oamenii îmbrăcaţi in uni­formă militară care au sal­vat 200 de familii. Bătălia Galaţiului se duce neîntrerupt. La poarta flu­vială a oraşului, mii şi mii de muncitori, mulţi dintre ei constituiţi în formaţiuni ale gărzilor patriotice, mili­tari, studenţi, elevi, au înăl­ţat un dig care în memoria tuturor va rămîne ca o pu­ternică redută, ca o barica­dă vie in faţa apelor învol­burate ale Dunării lacome, bezmetice. Peste 20 000 de oameni se află prezenţi în permanenţă pe frontul luptei împotriva apelor. Sunt demni de o pro­fundă admiraţie muncitorii, tehnicienii, inginerii de la Combinatul siderurgic, de la Şantierul Naval, de la Laminorul, toţi cei de la toate întreprinderile şi şan­tierele­­ Galaţiului, care du­pă ce îşi realizează sarcini­le şi angajamentele la locul lor de muncă, găsesc totuşi energia şi voinţa necesare pentru a mai lucra încă cî­­teva ore la înălţarea şi con­solidarea digurilor menite sa apere oraşul in luna a­­pelor. Exemplul plin de ab­negaţie al muncitorilor este­­ urmat cu elan tineresc fie militarii care in ace­ste site au venit să contribuie la a­­părarea oraşului Galaţi de furia apelor. Cînd citiţi aceste rinduri, să ştiţi că o parte dintre ti­nerii ostaşi proveniţi din u­­nitatea de const­rucţii, unde secretar al comtetuui de partid este maiorul Ion Ba­dea, trebuiau să fie acasă. Şi-au satisfăcut stagiul mi­litar, însă, in cadrul unor adunări U.T.C., intr-o una­nimitate impresionantă, ei au hotărit solemn să răcni- ' nă printre apărătorii­­Ora­şului, pînă cînd Galaţiu va fi în afară de pri­e perie­­. Mulţi dintre ei sunt din Satu Mare, din judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud, ştiu că şi la ei acasă sunt foarte mul­­te de făcut, însă an convin­gerea că numai prin munca­­ fiecăruia, acolo unde se a- A fla ei in prezent, solidarita-­­ tea întregului popor devine acea forţă puternică, uriaşă forţă constructivă, capabilă să vindece rănile provocate oraşelor şi satelor noastre, pămintului strămoşesc Oamenii, aceşti oameni minunaţi — muncitori şi soldaţi — fii ai aceluiaşi po­por, se dovedesc de neîn­­­frunt in aceste vremui de restrişte, înfăptuiesc tu­ruri, care vor fi comparate cu faptele de eroism. La Şanti­erul Naval, de pildă, cu o noapte in­t­mnă, cîţiva mun­citori şi militari, au ex­cu­tat o lucrare menită să în­chidă porţile de intrare a şuvoaielor în şantier. Pare un fapt simplu. Extraord­i­nărul constă insă în fapt­­ ca aceşti muncitori şi m­ici-i tari au executat lUcrare o fi respectivă muncind in ape, care le trecea ele genunchi, în mijlocu! unei reţele de­ cabluri de înaltă tensiune, pe care nu le vedeau. A ci numai nişte oameni pricepu­ţi, calmi şi devotaţi puteau lucra, fiindcă fiecare pas greşit putea fi fatal. Şi a­i învin­s ! ...Atenţia întregului oraş este îndreptată spre die­ur . Se înalţă şi se consolidează peste tot digurile existente, se ridică altele noi. 20 000 de oameni, printre care se află sute şi sute de militari care muncesc zi­ şi noapte pentru a apăra casele şi în­treprinderile Galatu­luUn briu de diguri solide străju­ieşte linia fluviului, insă, bariera cea mai puternică pusă in faţa apelor este vo­inţa şi munca plină de ab­negaţie a oamenilor, a a­­­cestor minunaţi apărători ai oraşului. Galaţiul va re­zista ! Lt. major PETRE bana 37 420 000 LEI ÎN „CONTUL OMENIEI Potrivit datelor centralizate, la Casa de Econo­mii şi Consem­naţiuni, la 29 mai, suma totală a donaţiilor din întreaga ţară in contul CEC 2000 se ridică la 37 420 000 lei. Faţă de zilele precedente, depunerile in „Contul omeniei“ au marcat o creştere în municipiul Bucureşti de 1 068 950 lei, iar în judeţul Arad de 372 990 lei, Cluj — 289 750, Bihor 221 820 şi Timiş 210 860 lei. Depunerile sătmărenilor — oamenii cei mai greu loviţi de calamităţile care s-au abătut asupra ţării — se ridică la 795 000 lei.

Next