Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-31 / nr. 7010

Pagina a 2-a întreaga ţară o singură voinţă PRIN MUNCA NOASTRĂ oraşele şi satele vor fi mai frumoase ca înainte Bucurie şi recunoştinţă Dincolo de drama întunecată a distrugerilor provo­cate de inundaţii răzbate puternic, ca razele soarelui, ajutorul acordat de către partid şi guvern, de către în­treaga ţară, tuturor celor ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale. . . S-a acordat şi se acordă sinistraţilor, în mod opera­tiv, ajutor substanţial, sub formă de îmbrăcăminte, în­călţăminte, alimente şi medicamente. Şi iată că acum, în mod tot atit de operativ­, partidul şi guvernul oferă si­nistraţilor ajutoare băneşti şi alte înlesniri pentru refa­cerea locuinţelor distruse de furia apelor. Recenta ho­tărâre a partidului şi guvernului, a Consiliului Natio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, care prevede unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale, a fost primită cu bucurie şi re­cunoştinţă de către beneficiarii ei direcţi. Iată gindu­­rile împărtăşite in aceste clipe de ciţiva sinistraţi din judeţul Mureş. • Matei Laurenţiu, şofer la centrul de distribuire a energiei electrice din Tirnă­­veni: „Casa şi bunurile fa­miliei mele au fost înghiţite de ape. Recenta Hotărire constituie încă o dovadă a grijii deosebite a partidului şi statului nostru, pentru cei sinistraţi, o nouă expre­sie a grijii pe care condu­cerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu o manifestă faţă de soarta întregului popor. Ce cale voi alege eu pen­tru a-mi reface locuinţa, în lumina prevederilor Hotărî­­rii ? M-am sfătuit cu cei­lalţi membri ai familiei şi bineînţeles, preferăm un apartament într-unul din blocurile construite de stat. Ştim că este mai conforta­bil şi se va construi mai repede decit am putea să ne refacem noi singuri ca­sa. Mulţumim partidului şi­­guvernului pentru această posibilitate ce ni se oferă, mai ales că renunţînd la vechea proprietate persona­lă vom prim­­i un aparta­ment nou tot în proprietate personală“. • Rozalia Mureşan, din Tg. Mureş, strada Podeni nr. 53 A : „Casa şi toată a­­goniseala noastră de o via­ţă au fost duse în cîteva cli­pe, cine ştie unde, de urgia apelor dezlănţuite. In toată supărarea, avem totuşi o mîngîiere : ajutorul parti­dului şi statului, al tuturor semenilor noştri. Recenta Hotărire privind ajutorul pentru reclădirea caselor ne oferă posibilitatea să ale­gem soluţia care ne convi­ne. Dacă vrem să ne reclă­dim locuinţele, putem face acest lucru, dacă dorim pu­tem să ne mutăm într-un apartament, în bloc, care ne va fi pus la dispoziţie de stat şi care va deveni pro­prietatea noastră. Pentru că în familia noa­stră sîntem oameni în vîrs­­tă, cred că mutarea într-un bloc ar fi cea mai bună so­luţie, căci la urma-urmei tot casa noastră va fi. încă nu ne-am hotărît ce soluţie să alegem, însă, oricum, mulţumim din inimă parti­dului şi statului, întregului nostru popor pentru spriji­nul acordat". • László Francisc, din co­muna Iernut: „Fiecare cu­­vînt din Hotărire mi-a în­călzit inima greu încercată. O hotărire atît de­ faină in folosul celor peste care a căzut năpasta nu putea să vină decit de la un partid şi un guvern ca al ţării noastre. Ajutorul bănesc şi celelalte înlesniri acordate sinistraţilor, care au pierdut totul sau numai o parte din bunurile personale, mă vor ajuta şi pe mine să-mi re­clădesc gospodăria, mult mai repede decît credeam în primele zile după inun­daţie. Nu pot să uit şi nu voi uita niciodată bunătatea oamenilor din sat, din ţară şi din toată lumea care au fost alături de mine, de noi toţi cei loviţi de nenorocire. Oamenii adevăraţi îşi arată omenia nu numai la bine, dar şi la necaz. Le mulţu­mesc tuturor, şi mulţumesc în primul rînd conducerii partidului şi statului nos­tru“. GHEORGHE TOCACIU Corespondenţii judeţeni ne transmit: Cu planul pe 5 luni îndeplinit • JUDEŢUL PRAHOVA Colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului Prahova, folosind din plin capacităţile de producţie existente, fondul de timp şi lucrînd un nu­măr sporit de ore şi în zilele de sărbători legale au înscris succese tot mai mari pe graficele întrecerii so­cialiste. In acest fel pînă la 28 mai a.c. sarcini­le de plan pe cinci luni, pe ansamblul judeţului Prahova, au fost îndeplinite la toţi indicatorii. In acelaşi timp, planul la export a fost îndeplinit în proporţie de 102 la sută. Pînă la sfîrşitul lunii se prelimină o depăşire a pla­nului de producţie cu cel puţin 125 000 000 lei. B. LUCIAN (Urmare din pag. l-a) lui de locuinţe existent sau în construcţie prevăzut în planul pe anul acesta. Tot­odată s-a stabilit ca aparta­mentele aflate îrn construc­ţie, pe măsura dării lor în folosinţă, să fie repartizate cu prioritate cetăţenilor ale căror locuinţe ar­ fost dis­truse ca urmare a calami­tăţilor.­­ Hotărirea stabileşte pentru cetăţenii din me­diul urban ale căror locu­inţe proprietate persona­lă au fost distruse, două modalităţi de ajutorare : atribuirea in proprietate personală de apartamen­te în blocurile cons rude de stat sau acordarea unor ajutoare băneşti pentru­­ reconstruirea lo- . cuinţelor. Care este cri­teriul aplicării uneia sau alteia din aceste două modalităţi, şi cum se va proceda practic ? — Fără îndoială modali­tatea de ajutorare depinde de voinţa, de dorinţa bene­ficiarilor. In cazul celor ca­re, renunţînd la vechea pro­prietate, optează pentru primirea unui apartament în bloc — care se atribuie gratuit­­— atunci, odată a­­partamentul repartizat de­vine proprietate personală, pe baza deciziei ce va fi da­tă în acest sens, de către Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean. Ca un sprijin în plus. Hotărî­­rea stabileşte că toate for­malităţile — actele de con­stituire a dreptului de pro­prietate, şi­ de transcriere sau după caz, de intabulare etc. — sînt scutite de plata oricăror taxe. Dacă cei în cauză ,optează pentru ajuto- - rul bănesc,, fireşte, li­ se va acordă acest ajutor — Vă rugăm să ne , spuneţi — în * legătura cu acest din urmă caz — cum se va stabili cuan­tumul ajutorului şi sub ce formă va fi acordat el ? — Ajutoarele vor fi apro­bate — în funcţie de im­ări­­mea pagubelor şi în limite­le prevăzute de Hotărire — de către comitetele executi­ve ale consiliilor populare judeţene cu consultarea consiliilor judeţene ale­­ Frontului Unităţii­­Socialis­te, pe baza evaluărilor ce vor fi făcute de comisiile special instituite­­în acest, scop în fiecare judeţ, în ce priveşte plata Sume­lor respective ea se va face prin Casa de Economii­ şi Consemnaţiuni pe bază de C.E.C.-uri cu sumă limitată, nepurtătoare de dobinzi, va­labile la unităţile de stat şi, cooperatiste, pentru procu­rarea de materiale de con­strucţii, bunuri de uz gos­podăresc şi personale, pre­cum şi la unităţile de pres­tări în construcţii, pentru piaţa lucrărilor efectuate. — Dacă cetăţeanul do­reşte să primească un nu­merar o parte din sume­le respective, este po­sibil ? — Da. Ţinîndu-se seama de faptul că unii sinistraţi au posibilitatea să-şi refacă cu forţe proprii bunurile distruse, este stabilit ca la cererea acestora, pînă la 40 la sută din ajutor să le poa­tă fi plătit în numerar. — Hotărirea se referă şi la un ajutor de pînă la 5 000 lei,­in obiecte şi numerar, pentru reface­rea bunurilor casnice şi de uz personal distruse de calamităţi. Cui şi în ce condiţiuni se acordă acest ajutor ? — Acest ajutor — al cărui cuantum va fi stabilit şi el diferenţiat pentru fiecare caz în parte, în funcţie de pagubele suferite, de veni­turile şi greutăţile familiare respective, de către comisi­ile de evaluare amintite mai sus — se va putea acorda cetăţenilor sinistraţi, de la oraşe şi sate şi este destinat refacerii bunu­rilor casnice şi de uz gospodăresc, indiferent de celelalte ajutoare acor­date pentru reconstrui­rea sau repararea locu­inţei. De el vor putea bene­ficia şi cei cărora li se vor atribui apartamente în pro­prietate personală în blocu­rile construite de stat. Aju­torul se va acorda în nume­rar sau în obiecte. — Vă­ rugăm să ne spuneţi ce alte măsuri au fost stabilite pentru aju­torarea sinistraţilor in vederea reconstrucţiei şi reparării cît mai urgente a locuinţelor distruse sau avariate. — In primul rînd s-au luat măsuri ca unităţile de prestări în construcţii care vor executa lucrări în zone­le calamitate, să fie spriji­nite atît în vederea sporirii capacităţii lor, cît şi pentru asigurarea aprovizionării cu materialele necesare volu­mului de lucrări sporit pe care vor trebui să-l execute. Recomandări exprese s-au făcut Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăre­şti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum pentru a acorda acelaşi sprijin prin unităţile pro­prii. In acest sens s-au luat măsuri pentru a se asigura prin uni­tăţile organizaţiilor co­merciale cantităţile necesa­re de materiale de construc­ţii, la fondul pieţii, în zo­nele calamitate, suplimen­­tîndu-se cotele alocate prin planul de stat. Trebuie sub­liniat tot ca o formă de a­­jutor şi faptul că materiale­le respective de construcţie destinate celor sinistraţi pentru reconstrucţia sau re­pararea locuinţelor vor fi livrate la preţuri scutite de impozitul pe circulaţia mărfurilor. Precizări In legătură CU ACORDAREA DE AJUTOARE Ajutoare care ne încălzesc inimile (Urmata din pag. 1­ a) situaţie mai grea, uri apar­tament cu 2 camere în blo­cul B 5 dirn cartierul Dea­lul Zorilor. Pe baza recen­tei hotăr­îri voi beneficia şi de ajutor bănesc pentru re­facerea bunurilor casnice de uz personal , astfel voi pu­tea intra în cel mai, scurt timp în ritmul normal de viaţă. O dată cu mulţumirile, pe care m­i le exprim prin a­­ceste r­induri, faţă de con­ducerea înţeleaptă a par­tidului şi statului doresc să subliniez hotărirea de a nu-mi precupeţi eforturile ca, la locul meu de muncă, să fac tot ce depinde de mi­ne pentru a ajuta la bunul mers al activităţii întreprin­derii, astfel incit integrîn­­du-n­e toate eforturile în­­ marele efort general al po­porului nostru să asigurăm dezvoltarea Continuă şi un ritm susţinut, a ţării pe calea socialismului. (Urmare din pag. l­a) rotirilor grupelor privind a­­provizionarea tehnico-ma­­terială a fiecărui loc de muncă, eliminarea tuturor timpilor morţi, depistarea problemelor de producţie dificile, cu cel puţin o zi înainte, în vederea elimină­rii stagnărilor, găsirea ce­lor mai bune soluţii de lu­cru etc. Iată şi dovezile rea­lizărilor practice , în afara executării lucrărilor proprii din sarcinile de plan care revin sectoarelor principale de la prelucrător, montaj, construcţii, instalaţii, vopsi­tori® şi echipament elec­tric, o brigadă condusă de Marin Paraschiv sub îndru­marea inginerului Voicu Aldea, a reuşit într-un ter­men record de 28 de ore — impresionant de scurt în execuţie normală — să re­pare panourile principale de joasă tensiune ale fabricii „Electromureş" sosite aici la 21 mai. In afara unei e­­chipe de specialişti care s-a deplasat la „Electromureş" pentru reparaţii, colectivul a oferit fabricii amintite şi alte piese de schimb printre care 30 contactori, 2 pa­nouri electrice automate etc, toate acestea executate în schimburi prelungite. In ultimele 4 zile, aici au fost reparate alte 7 panouri mari, în mod gratuit, (tot de la „Electromureş") iar alte 17 trimise urgent de ,,Teh­­noremn"-Tîrnăveni (fabrică devastată de ape), se află în fază de execuţie. Alte u­­zine şi fabrici din zonele i­­nundate au cerut ajutorul „Automaticii". Fără nici o şovăire, acest minunat co­lectiv este hotărît să acorde întregul său sprijin, socotind aceasta ca o datorie morală a sa în spiritul înaltei res­ponsabilităţi muncitoreşti. Acestea sînt doar cîteva exemple. Volumul mare de lucru, sarcinile sporite de plan conform angajamentu­lui luat, i-au făcut să gă­sească şi alte izvoare dem­ne de menţionat : a) pînă la sfîrşitul anului, colectivul va lucra suplimentar o du­minică pe lună, zile care vor însuma o mare parte din suplimentarea angajamen­tului; b) hotărirea de a scurta termenele de execu­ţie ale unor comenzi, cău­­tînd a apropia cît mai mult termenele altor lucrări de mare importanţă şi comple­xitate ca, spre exemplu, in­stalaţia de automatizare e­­chipată cu aparatură pneu­matică, necesară unei uzine de cocsare pentru străină­tate, apoi pupitre de co­mandă, panouri etc. Iată ce au realizat oamenii aceştia care nu-şi precupeţesc efor­turile şi odihna lor, la sfîrşitul săptâmînii trecute, ei au dat cu 35 de zile în avans 200 posturi de trans­formare pentru export, exe­­cutînd cu o lună mai înain­te şi instalaţia de comandă şi automatizare pentru U­­zina de superfosfaţi şi acid sulfuric de la Năvodari. Eforturile care se fac sunt extraordinare. Dar pentru ca aceste sarcini să fie reali­zate exemplar, comitetul de direcţie a trecut în ultimele 12 zile la analizarea zilnică a activităţii pe sectoare, a însuşirii cerinţelor şi urgen­ţelor, „Automaticii" acor­­dîndu-i-se un sprijin preţios şi imediat, fără nici o ezi­tare, de către alte uzine bucureştene, care s-au ofe­rit ca la orice oră din zi şi noapte să fie „deranjate . Dintre acestea, amintim : „Electroaparataj", „Electro­magnetica“, Fabrica de ele­ment pentru automatizare, „Electrotehnica", I.P.R.S. — Băneasa, precum şi între­prinderea „Electrometal" Cluj etc. Acoperind în fapte răs­frunsul la chemarea partidu­­ui, harnicul colectiv de la „Automatica", în frunte cu comuniştii, nu precupeţeşte nici un efort ca, paralel cu contribuţia pe care o aduce la restabilirea şi normali­zarea situaţiei în întreprin­derile care au avut de su­ferit de pe urma inundaţii­lor, să-şi îndeplinească in­tegral sarcinile de producţie şi angajamentele luate în întrecerea socialistă, pentru a-şi aduce maximum de a­­port la încheierea cu succes a acestui ultim an al planu­lui cincinal. Resursele forţei şi dăruirii MUNKA Cu sprijinul partidului ne vom reface gospodăriile Comuna noastră a avut de suferit necazuri mari din cauza inundaţiilor. Au fost scoase din circuitul a­­gricol lucerna, orzul şi gră­dina de zarzavat de pe cir­ca 80 ha. din avutul coope­rativei. Multora dintre noi casele le-au fost luate de ape. Din cele 52 de familii evaluate 14 au rămas fără locuinţe, iar la alte 19, ca­sele vor avea nevoie de reparaţii serioase. Atît no­uă, celor rămaşi fără locu­inţe cît şi cooperatorilor care au suferit pagubele, partidul şi statul ne poar­tă de grijă, acordîndu-ne, aşa cum prevede recenta Hotărire a Comitetului Central al P.C.R., a Consi­liului de Miniştri şi Consi­liului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, a­­jutoare pentru refacere împreună cu despăgubirile de la ADAS, eu, şi ca mi­ne alte 13 familii din co­mună, vom primi drept a­­jutoare băneşti, sume care vor ajunge pînă la 15 000 lei, de fiecare familie, iar cele şate familii sinistrate care vor trebui să-şi re­pare locuinţele avariate vor primi, de asemenea sume pînă la 5 000 de lei. Partidul şi statul nostru îmi acordă şi ult ajutor de pînă la 5 000 lei, pentru refacerea anexelor gospo­dăreşti distruse de calami­tăţi şi respectiv pentru re­facerea bunurilor casnice şi de uz casnic distruse de stihia apelor. In alte vremuri cindi în comuna noastră se revăr­sau apele lăsînd zeci de fa­milii pe drumuri fără a­­dăpost, oamenii ridicau cu disperare pumnii către cer­ Acum, deşi pagubele au fost cu mult mai mari de­cît , au pomenit bătrînii, iar în alte zone ale ţării au fost de-a dreptul catas­trofale, noi ne-am păstrat cumpătul şi firea. Ştim că nu mai sîntem singuri. Ştim că trăim alte timpuri, timpurile orînduirii noas­tre socialiste cînd oamenii sunt alături unii de alţii, şi la bine şi la rău. Iar par­tidul, care ne-a călăuzit paşii spre viaţa nouă pe care o trăim, ne ajută a­­cum să ne refacem viaţa, să intrăm în ritmul unei vieţi normale. GH. DUMITRESCU ţăran cooperator din comu­na Oltina, judeţul Con­stanţa O grăitoare dovadă a grijii pentru populaţia sinistrată, pentru oameni Printre cei loviţi de cala­mitatea naturală care s-a a­­bătut asupra ţării noastre ne aflăm şi noi. O năpraz­­nică viitură de ape adunate pe muntele Măgura a dis­trus în întregime 11 case şi au fost avariate alte 21i din cartierul Gura Slănicului, al oraşului, Tg. Ocna, unde lo­cuim. E o situaţie dureroa­să să-ţi vezi pierdută deo­dată agoniseala strinsă in ani buni­ de viaţă. Am simţit însă din pri­mele clipe sprijinul parti­dului şi statului, al conce­tăţenilor noştri, din întrea­ga ţară, ajutor materializat în asigurarea unei cazări cit mai omeneşti, prin do­naţii de diferite obiecte de îmbrăcăminte şi de uz gos­podăresc. . Şi iată acum o nouă dovadă că nu sîntem singuri. Recenta Hotărire a partidului şi guvernului, a Frontului­ Unităţii Socialis­te constituie o expresie e ■­locventă a grijii faţă de populaţia sinistrată. Cu sprijinul bănesc pe care îl vom primi — in raport de gravitatea distrugerii şi de greutăţile familiare — prin înlesnirile de care vom be­neficia in procurarea mate­rialelor de construcţii ne­cesare şi prin eforturile pe care le vom depune sîntem siguri că vom reuşi să ne reclădim in scurt timp locu­inţele. De altfel Consiliul popular orăşenesc ne-a şi repartizat parcela pe care ne vom ridica noile locuinţe. Mulţumim din inimă con­ducerii de partid şi de stat , pentru grija ce ne-o poartă. Vom munci cu şi mai multă râvnă în producţie, ne vom îndeplini datoria de cetă­ţeni, contribuind prin toate mijloacele la refacerea eco­nomiei naţionale greu în­cercate, la înflorirea conti­nuă a patriei noastre socia­liste. ŞTEFAN IACOB mecanic la autobaza din Tg. Ocna COSTICA URSU pensionar, oraşul Tg. Ocna • JUDEŢUL SUCEAVA Şi în judeţul Suceava a fost îndeplinit planul pro­ducţiei globale industriale pe primele 5 luni ale anu­lui cu un avans de 3 zile. Se creează astfel posibilităţi pentru a se realiza o producţie suplimentară în valoa­re de 45 000 000 lei. La zi au fost date peste plan 23 000 mc. buşteni de gater, 15 mii mc. lemn de celuloză, 200 I. P.F.L., 1 200 mp uşi şi ferestre şi alte produse. Astfel, colectivele sucevene îndeplinesc angajamen­tele pe care şi le-au suplimentat de curind. M. ŢINŢAR BUZĂU. Din zori pînă seara tîrziu — şi, acolo unde este posi­bil, şi noaptea — cu trac­toare, atelaje şi cu­ unelte manuale, lucrătorii de pe ogoarele întreprinderilor a­­gricole de stat din judeţul Buzău s-au avîntat într-o dîrză bătălie ca fiecare palmă de pămînt să rodeas­că din plin. La fermele Cioranca şi Frasinu ale I.A.S. Buzău, cît şi pe mari suprafeţe de teren ale I.A.S. Cilibia bătălia se dă pe mai mu­lte fronturi. Prioritate se acordă evacuării apelor de pe cele 330 ha terenuri inundate, unde urmează să se însămînţeze porumb. Oa­menii acţionează energic. Sunt folosite din plin agre­gate de aspersiune sau să­pat canale şi rigole de scur­gere. Acolo­­unde apele s-au re­tras, ca de pildă la ferma Amara a I.A.S. Rîmnicu Să­rat, ieri după amiază s-a trecut la însăminţat. Pe măsură ce ne apropiem de Rîmnicu Sărat, unde apele nu au provocat pierderi prea mari agriculturii, nu­mărul oamenilor aflaţi în aceste zile pe cîmp, la între­ţinerea cuilturilor e deose­bit de mare. După cum ne informa Dumitru Dibu, preşedintele comitetului sindicatului de la I.A.S. Rîmnicu Sărat, la ferme toate forţele sunt concen­trate la întreţinerea culturi­lor. Praşila a Vl-a la floarea­­soarelu­i şi lucrările de în­treţinere a porumbului sunt pe terminate. La ferma „Minierul“ a I.A.S. Buzău, cunoscut bazin legumicol, tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, lucrează pe cîmp la întreţinerea legu­melor şi la plantarea a încă 20 de ha cu roşii, vinete, ceapă. S au pregătit toate condi­ţiile pentru a se face faţă noilor sarcini. Aproviziona­rea cu răsaduri, de pildă, s-a asigurat pe plan­ local. O intensă activitate des­făşoară în aceste zile toţi lucrătorii I.A.S. d­in judeţ. ..Pînă ieri seara — ne spu­nea inginerul Vasile Ca­­loman, de la Inspec­toratul judeţean Buzău pentru I.A.S., praşila a Ii -a la floarea-soarelui s-a efec­­tuat mecanic pe mai bine de 1 500 ha, iar manual pe 800 ha, ceea ce reprezintă circa 80 la suită din supra­­­aţa cultivată. De asemenea porumbul a fost prăşit me­canic şi manual pe 6 600 hl — mai mult de jumătate , iar pe viile din Cindeşti, Rîmnicu Sărat şi Săhăteni s-a terminat al doilea stroj pit. LUCIAN BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ Duminică 31 mai 1970 • REŞIŢA, OŢEL ŞI FONTĂ PESTE PREVEDERI Siderurgiştii reşiţeni care s-au angajat să dea în acest an o producţie suplimen­tară In valoare de peste 103 000 000 lei îşi îndepli­nesc în mod exemplar sar­cinile asumate. Muncind cu dîrzenie pentru, a con­tribui la recuperarea pa­gubelor provocate econo­miei naţionale de inunda­ţii, oţelarii au reuşit să producă peste prevederile planului pe luna mai o cantitate de 2 720 tone oţel. De asemenea, jurnaliştii au elaborat peste planul lunar 2 250 tone fontă, iar colectivul fabricii de aglo­merare a obţinut un spor de producţie de 2.200 tone de aglomerat antefondant. ION NIŢU ÎN JUDEŢUL ARGEŞ ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE deplinindu-şi planul pe 6 luni, cu 4 zile înainte de Ter­­men, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile de industrie locală, de pildă, şi-au propus ca pînă la sfîr­şitul lunii mai să mai obţină un spor de producţie de 3 000 000 lei concretizat în 1721 mp uşi şi ferestre, 630 mc prefabricate din beton, 13­00 de cahle de teracotă şi alte produse. Cu cinci zile înainte de termen şi-au îndeplinit sar­cinile de plan şi constructo­rii întreprinderii de poduri metalice şi prefabricate din beton Piteşti, care vor obţi­ne peste plan 10 000 bucăţi traverse necesare refacerii căilor ferate, precum şi 50 tone construcţii metalice şi utilaje tehnologice în valoa­re de 2 000 000 lei. Cu efor­turi sporite, participă la di­minuarea pagubelor econo­miei naţionale şi muncitorii din unităţile de exploatare şi industrializare a lemnului. Indeplinindu-şi sarcinile de plan cu ? zile îneiinte de men, colectivul U.E.I.L. peni va livra pînă la finele lunii o producţie suplimen­tară de circa 2 milioane lei, exprimată în 400 mc cheres­tea de fag, 100 mc celuloză, 100 mp parchete şi alte pro­duse Printre întreprinderile care au raportat îndeplinirea sar­cinilor de plana pe primele cinci luni ale anului, cu 3 şi 4 zile înainte de termen, se situează şi Fabrica de mo­toare electrice şi U.E.I.L. Pi­teşti, Uzina mecanică Mus­cel, cooperativele meşteşugă­reşti din cadrul U.J.C.M. Ar­geş şi altele B. DUMITRU corespondent al ziarului „Munca" Folosind cu maximum de eficienţă capacitatea maşi­nilor sp utilajelor şi a timpu­lui de lucru, punînd în va­loare noi rezerve interne, numeroase colective arge­­şene raportează că o par­te din angajamentele su­plimentare au și înce­put să fie realizate. In- Pe fiecare parcelă zvintata BĂTĂLIA RECOLTEI VÎLCEA. Pe ogoarele judeţului Vîlcea se depun în aceste zile intense eforturi pentru lichidarea efectelor inu­nda­­ţiilor şi grăbirea lucrărilor agricole. La C.A.P. Mareea şi Io­­neşti, apele Oltului au inundat circa 800 ha de grîu, porumb, cartofi, lu­­cernă. La punctul „Balas­tieră" întîlnim sute de să­teni săpînd şanţuri şi ca­nale sau supraveghind func­ţionarea instalaţiilor de as­­persiune pentru evacuarea apei de pe o suprafaţă de circa 200 ha cu grîu şi plan­te furajere. Pe alte parcele, unde pămîntul a început să se zvînte, brigada legumico­lă lucrează la plantatul to­matelor şi celorlalte culturi de grădină din răsadul sal­vat­ de inundaţie şi păstrat pînă acum la un loc ferit de ape. Cooperatorilor din Ber­­ciou le-au fost inundate o suprafaţă de 160 ha de griu, porumb, legume şi furaje. „Intr-o şedinţă de lutera o­­perativă a consiliului de conducere — ne relata in­ginerul Constantin Neofit, pe care l-am găsit în cîmp — am stabilit măsuri ime­diate ca şi suprafeţele de pe care apa s-a retras să fie cultivate cu alte plante de la care să se poată obţine produ­cţii bune. Pe cele 65 ha de grîu, după ce în prea­labil se vor cosi şi însiloza plantele care n-au fost dis­truse în întregime, se va planta porumb, iar pe cele 10 ha de grădină se vor re­­planta răsaduri şi semăna alte culturi de legume“. DUMITRU BURCEA corespondent al ziarului „Munca"

Next