Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-23 / nr. 7003

Limbáta 23 mai 1970 , SUB CONDUCEREA PARTIDII ORGANIZARE In lupta cu apele dezlănţuite HOTĂRέRE CLASA MUNCITOARE BĂRBĂŢIE a înscris pe columna eroismului: SOLIDARITATE La Tîrgu — Mureş CU AJUTORUL ÎNTREGII ŢARI SE REIA ACTIVITATEA NORMALA .Tîrgu Mureţ. Ieri, de altfel ca şi în celelalte zile, toţi oamenii valizi erau la cea mai înaltă tensiune. Pe străzi, în hale, în întreprinderi, în curfi­ţi în subsoluri, peste tot se lucrează. O impresionantă forţă tehnică este în alertă. Din toată ţara au sosit sau sînt aşteptate noi etaloane. Şi toate acestea sînt puse în mişcare de oameni, de minunaţii oameni ai ţării noastre. „ELECTROMUREŞ“. Una ph­in întreprinderile greu lo­vite de furia oarbă a apelor. De îndată ce apele s-au re­tras, întregul colectiv a tre­cut fără preget la munca de refacere şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor . la efortul colectiv, o contribuţie importantă o au, alături de organele şi orga­nizaţiile de partid, organiza­ţiile sindicale din întregul municipiu — ne relata to­varăşul Vasile Rus, prim-se­cretar al Comitetului muni­cipal­ Mureş al P.C.R., pri­marul oraşului Tg. Mureş. la „Electromureş“ comitetul de direcţie, sub conducerea or­ganizaţiei de partid, împreu­nă cu comitetul sidicatului au stabilit o serie de sarcini precise,pe sectoare, echipe şi oameni care toate au acelaşi scop final : urgentarea pune­rii în funcţiune a întreprin­derii la întreaga ei capaci­tate. Paralel cu această ac­ţiune de mare importanţă, au fost vizitaţi toţi salariaţii unităţii ce au avut de sufe­rit de pe urma calamităţilor. Şi s-au stabilit măsuri de ajutorare a lor : s-au colec­tat prin donaţii obiecte de îmbrăcăminte, iar o serie de meseriaşi —­ zidari, tîmplari, lăcătuşi — s-au angajat vo­luntar să ajute la refacerea caselor, lucrînd în afara ore­lor de program. ...Din toate colţurile ţării au sosit în mod organizat e­­chipe de specialişti care spri­jină refacerea întreprinderi­lor tîrg-mureşene. Sub con­ducerea directă a tovarăşu­lui inginer Cornel­ Mihule­­cea, adjunctul ministrului industriei construcţiilor de maşini, au fost îndrumaţi la „Electromureş“ lucrătorii de la „Automatica“, „Electroni­ca“, „Electroaparataj“, Fabri­ca de elemente pentru auto­matizare. I.P.R.S. Băneasa din Bucureşti şi de la unele în­treprinderi din Braşov .după zile de efort susţinut, presele mecanice au început să lucreze. Am stat de vor­bă cu oamenii din una din multele echipe sosite în spri­jin la Tg. Mureş. Constantin Bădică, conducătorul unei echipe de la Automatica, este un om ca mulţi alţii însă merită tot respectul pentru faptul că la cei 56 de ani ai săi a lăsat la Bucu­reşti familia cu cinci copii, o casă şi o viaţă comodă şi a venit aici în mod voluntar, să dea o mină de ajutor. „Am învins ! Asta-i marea bucurie“ — spune nea Bă­dica. ...Trei maşini grele de cite 47 tone. Şi trei şoferi de la I.C.S.I.M. Bucureşti, Alecu Iancu, Stan Brînză, Mihai Bărbosu şi ajutorul său Ioan Pîrvu. In momentele deose­bit de grele ei au trecut cu camioanele prin locuri con­siderate unanim inaccesibile. Au făcut-o riscîndu-şi chiar viaţa intr-un singur scop : urgentarea repunerii în func­ţiune a întreprinderii. Pe faţa inginerului şef de la „Electromureş“ citeam o stimă nemărginită. Nu avea cuvinte potrivite pentru a vorbi despre inginerul Nico­­lae Tolbarin. Un om de 35 de ani, şef de secţie la Uzina din Vlahiţa. Aflat la Tîrgu Mureş, el s-a prezentat vo­luntar la comitetul judeţean P.C.R. şi la adjunctul minis­trului prezent aici, solici­­tînd să i se indice locul unde trebuie să ajute. Nimeni nu ştie cum, dar a adus în tur­nătorie nisip de la Vlahiţa, de la Feleac şi din alte locuri. A coordonat perso­­nal lucrările de repunere din funcţiune, iar în ziua de 19 mai s-au turnat primele pie­se. Veştile privind calamităţile care s-au abătut şi asupra altor judeţe ale ţării îi în­­dîrjesc şi mai mult pe aceşti minunaţi oameni. Tot ce se poate face este îndreptat spre grabnica repunere în funcţiune a întreprinderilor. Iar rezultatele se văd. Mi s-a comunicat că în jurul zilei de 29 mai secţia de electro­calorice a „Electro­­mureşului“ va produce la întreaga capacitate ! Am de­plina încredere că aşa va fi ! S. SIMEDREA Angajamentul colectivului de la „1 Septembrie“ — Satu Mare SATU SINARE . La Fabrica de mobilă se fac pregătiri intense pentru reluarea activității, cu grijă, ca un obiect de mare preț, este preluat ,pentru a fi montat la locul cuvenit, un nou electromotor. . In primul rind prin forţele noastre De îndată ce Someşul s-a retras în albie, municipiul Sa­tu Mare a început să-şi vindece gravele răni provocate de ape. întregul oraş este un furnicar de oameni care lucrea­ză cu abnegaţie ziua şi noaptea. In secţiile elegante de odinioară ale fabricii „1 Septem­brie“ miroase încă a mii. Pe pereţi se văd urme de ape. Pagubele pricinuite de apă, numai în materiale şi uti­laje, se cifrează la aproximativ 10 000 000 lei. Au fost dis­truse cabluri subterane, a explodat un cuptor de ardere a smalţului, 600 de motoare electrice au devenit inerte. Fire­le de metal ale automatelor refuză să răspundă la apel. In ciuda greutăţilor, se lucrează în două schimburi prelungite a cite 12 ore. Mulţi, foarte mulţi dintre salariaţi nu sunt la posturi. Este vorba de acei ale căror case au fost luate de ape. Insă ceilalţi fac totul pentru a suplini lipsa tempora­ră a acestora. Uzina sătmăreană se bucură de un puternic ajutor şi din partea specialiştilor veniţi din celelalte judeţe ale ţării. Am întrlnit la ,,1 Septembrie“ muncitori din Oradea, Cluj, Ti­mişoara, de la uzinele învecinate. De la „Metalul roşu“ din­­ Cluj au venit 30 de electricieni, automatişti şi lăcătuşi, con­­­duşi chiar de directorul întreprinderii, ing. Eugen Oachiş. Toată lumea munceşte fără odihnă. Dar pînă cînd fabrica va lucra din plin va trebui multă vreme. Conform graficului se preconizează că prima maşi­nă de pe banda de montaj să coboare la 15 iunie. Or, zil­nic pe poarta fabricii „1 Septembrie“ ieşeau pînă nu de mult mii de maşini de gătit şi sobe emailate. Valoarea pro­ducţiei zilnice era de 1 000 000 lei. L-am întrebat pe tovarăşul Adalbert Nyegrai, directorul fabricii, cînd va fi recuperată producţia pierdută ? — Fiecare oră sau minut au devenit în această perioadă foarte importante. După ce am dezbătut Chemarea adresată oamenilor muncii de Consiliul Central al U.G.S.R. întregul nostru colectiv a hotărît ca pînă la sfîrşitul anului să re­cupereze pierderile de producţie cauzate de aceste zile de inactivitate. ...Cînd am plecat din fabrică s-a terminat zidirea cupto­rului nr. 2 de ardere a smalţului. Au fost montate la locuri­le lor peste 100 din cele 600 de motoare electrice avariate. S-a terminat verificarea tablourilor de comandă. Dar au ră­mas încă foarte multe de făcut... Insă tot ce mai e de făcut va fi făcut. Colectivul fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare este hotărît să refacă între­prinderea şi să recupereze pierderile în producţie în primul rind prin forţele sale proprii. E o hotărîre gospodărească, pătrunsă de spiritul responsabilităţii muncitoreşti. CORNEL ARDELEAN corespondent al ziarului „Munca“ ­După o luptă istovitoare , furia apelor revărsate ale Mureşului care amenin­­au în orice moment să t­ansforme­­ oraşul într-o naşă de apă, salariaţii din ntreprinderile şi instituţiile o­raşului Arad şi-au reluat din plin activitatea. Pierderile datorită stagnă­­ilor din producţie în pan­ada zilelor de grea înd­es­­are cu forţele naturii se ifrează la circa 40 milioane ei. In­­adunări operative, alariaţii analizează măsu­­ile cele mai eficiente de adresare a situaţiei econo­­m­ice a municipiului şi ju­­eţului Arad. In acelaşi tmp sunt luate măsuri de provizionare a localităţilor inistrate în special Lipova, Căprioara, Bodrogul Vechi, Dulci şi Balasine, care au ost complet inundate. Se esfăşoară in continuare ac­­tuni de consolidare a digu­ri în localităţile unde ape­­r--.Mureşului încă n-au vn­­rat în albie într-o vizită făcută ieri din cîteva întreprinderi in oraşul Arad mi-am pu­nt da seama de entuzias­mul şi abnegaţia, eroismul de care au dat şi dau dova­dă oamenii muncii de aici. In întreprinderea de încăl­ţăminte ,, Libertatea", de pildă, începînd de joi se lu­crează cu întreaga capaci­tate. Şi aici, din cauza, stag­nărilor nu s-au putut;.efec­tua circa 20 000 perechi în­călţăminte, echivalînd cu o pierdere valorică de circa 800 000 , lei. In adunări ope­rative, la locurile de mun­că, salariaţii au stabilit să recupereze cit mai urgent producţia pierdută,­­astfel ca pe trimestrul în curs, sar­cinile de plan ,să­, fie reali­zate. Ba mai­­mult, în semn de solidaritate cu lucrăto­rii de la fabricile similare din Tg. Mureşl­ şi Mediaş, colectivul de lucrători de aici s-a angajat să preia din comenzile şi contractele a­­cestor fabrici pînă ce ele vor putea lucra normal. Măsuri energice de relua­re a lucrului, am întilnit şi la Combinatul textil din Arad. Aici pierderile din cauza stagnărilor depăşesc cifra de 9 milioane lei, la care se mai adaugă şi suma de circa 250 000 lei, contra­valoarea celor peste 25 000­ saci confecţionaţi urgent pentru a fi umpluţi cu nisip în scopul consolidării digu­rilor. La fel ca şi în alte în­treprinderi, aceste pierderi vor fi recuperate prin efor­turile salariaţilor care s-au angajat să lucreze în fie­care duminică în câte două schimburi. In timpul vizitei noastre ne-am oprit şi la Fabrica de ceasuri ,,Victoria“ al cărei colectiv s-a evidenţiat prin acte de eroism în timpul ca­lamităţii. Zile întregi, cons­tituiţi în echipe de şoc, sa­lariaţii acestei întreprinderi au contribuit prin eforturile lor la consolidarea digului,­in dreptul cartierelor Mica­­laca şi Alfa. Timp de 24 de ore, fără întrerupere, im grup de 100 de oameni de la ,,Victoria“ a încărcat s­tîi cu nisip atît de necesari la supraînălțarea digului. Acum cînd totul a intrat în nor­mal,­­ fără echivoc, cu toată convingerea, salariaţii aces­tei fabrici au stabilit să re­cupereze cele 180 000 Iei pierderi cauzate de stagnă­rile din programul de lucru, angajîndu-se totodată să de­păşească planul la toţi indic­­atorii, iar în fondul central de ajutorare al sinistraţilor să doneze salariul unei zile muncă, în fiecare lună pînă la sfîrşitul anului. Iată, aşadar, cum erois­mul manifestat în lupta cu­­ forţele naturii s-a mutat în întreprinderi şi uzine, cum sentimentul unităţii cetăţe­neşti i-a unit pe toţi, oame­nii muncii, indiferent de naţionalitate, în munca de recuperare a tot ceea ce s-a pierdut din cauza calamită­ţilor care au avut loc.­ T. GEAMANU ^ Arad Eroismul manifestat in încleștarea cu stihiile naturii este prezent acum în întreprinderi MUNKA Lucrătorii Institutului de Fizică Atomică Un „nucleu“ din marea dăruire a poporului Undeva, mult îndepărtat de forfota străzilor, de ima­ginile cotidiene ale Capitalei, încercuit de cimpiile și li­vezile generoase ale comunei Măgurele, stă retras într-o aparentă solitudine. Institutul de fizică atomică al Aca­demiei Republicii Socialiste România. Dar, repet, este numai, o aparentă solitudine. Pentru că, poate, mai mult decit oricare altul, institutul „solitar“ repre­zintă nivelul avansat al ştiinţei româneşti, al lucră­rilor şi cercetărilor în domeniul energiei nucleare şi, exprimă totodată, capacitatea noastră de a păşi decis în ştiinţa viitorului. Cei 15 kilometri ce despart Institutul de Bucureşti, înseamnă, psihologic vorbind, o mai puter­nică coeziune în rîndul tuturor salariaţilor în halate imaculate, care, acolo, oarecum izolaţi, se simt membrii unei familii uriaşe. O familie ai cărei membri sunt le­gaţi de indestructibilele fibre ale idealurilor profesio­nale comune. O familie, care, în aceste zile, de er încertă încleştare cu forţele oarbe ale naturii a semnat sub obli­gaţii nobile, sub angajamente sporite, în dorinţa de a contribui cu­ mai mult la refacerea marilor pagube ale economiei naţionale, ale judeţelor calamitate. Adunările salariaţilor , oameni de ştiinţă, cercetă­tori, aparat tehnico-administrativ, au pornit de la sine, firesc. Angajamentele luate în aceste adunări sunt dem­ne de toată gratitudinea noastră : sporul la producţia institutului, prin suplimentarea angajamentului anual este de circa 6 milioane lei (din contracte de cercetare, produse şi servicii suplimentare — o oră în plus în fie­care zi de muncă pînă la sfîrşitul anului). Specialişti prestigioşi ai institutului şi-au exprimat dorinţa să participe la lucrările de refacere a pagubelor. Astfel, s-a trecut la constituirea a 6 brigăzi complexe cu un efectiv total de 60 de ingineri, fizicieni, tehnicieni, muncitori, care vor executa lucrări de recondiţionare a­­aparaturii pe bază de radiaţii­ nucleare­ şi a celei de mă­­sură, control şi automatizare electrică şi electro-meca­­nică din unităţile industriale calamitate. Valoarea aces­tor lucrări este estimată la 2 milioane lei. Echipament modern, materiale, cazarmament disponibil în institut, vor pleca în zonele calamitate spre a fi utilizate atît în întreprinderi industriale cit şi de către locuitorii sinis­traţi. Adăugind la acestea suma de 1 milion lei — va­loarea salariilor cedate de întreg personalul, precum şi fondurile băneşti oferite de toate organizaţiile — sindi­cate, E.T.C., comisia de femei — din institut, vom avea dovada materializată elocventă a înaltei conştiinţe co­muniste, a înaltei probităţi profesionale şi umane a acestui colectiv de oameni de ştiinţă, hotărirea sa de a sluji prin toate mijloacele poporul, patria socialistă. ALINA POPOVICI TIRNAVEM . Pentru ca întreprinderea de care şi-au legat cei mai frumoşi ani ai vieţii, căruia i-au dedicat dragostea lor de fiecare zi, să fie cit mai degrabă pusă în funcţiune, membrii colectivului Combinatului chimic par­ticipă, zi şi noapte, la înlăturarea stricăciunilor pricinuite de inundaţie. Din întreaga ţară Consiliile şi Comitetele sindicatelor ne transmit prin telefon. MUNICIPIUL BUCUREŞTI In urma dezbaterii în grupele sindicale a Chemă­rii Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., colectivul Insti­tutului de cercetări chimice — I­CE­CHIM — din Capi­tală s-a angajat să contri­buie la fondul de ajutorare a sinistraţilor cu suma de 510 000 lei. Din această su­mă 320 000 lei reprezintă contribuţii din salariu, pînă la sfîrşitul anului, iar 130 000 Iei valoarea pre­miului acordat colectivului institutului cu prilejul cîşti­gării întrecerii socialiste desfăşurate in anul trecut între unităţile de cercetare ştiinţifică. Cercetătorii de la ICECHIM s-au angajat de asemenea, să recondi­ţioneze coloranţii ceramici degradaţi prin inundarea Combinatului chimic din Tîrnăveni. BOTOŞANI • Răspunzînd Chemării Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii de la I.I.L. „Flamura Roşie“-Bo­toşani şi-au suplimentat angajamentul la producţia marfă cu 2 100 000 lei. Tot­odată, ei au hotărît să ex­ecute comenzile ce le revin pentru Combinatul de în­grăşăminte chimice din Tg. Mureş, cu 20 de zile înainte de termen. • Solidar cu eforturile depuse de întregul nostru popor în lupta pentru înlă­turarea grabnică a pierderi­lor suferite de pe urma calamităţilor naturale, co­lectivul­ Uzinelor de repa­raţii din Botoşani şi-a su­plimentat şi el angajamen­tele luate în întrecerea so­cialistă cu 1 000 000 lei la producţia globală. • Chemarea adresată muncitorilor din întreprin­derile de materiale de con­strucţii a găsit ecou şi în rindul muncitorilor de la I.I.L. „Lupta pentru pace“­­Dorohoi, care s-a angajat să producă peste plan 1000 000 cărămizi şi alte materiale de construcţii. DOLJ • La 31 mai a.c., 120 de mecanizatori de la între­prinderile de mecanizare a agriculturii Segarcea, Bîrca, Băileşti, Poiana Mare, Be­chet şi Amărăştii de Jos, împreună cu tractoarele respective şi toate utilajele necesare efectuării arături­lor şi însămînţărilor, au plecat din staţia C. F. R. Craiova către zonele sinis­trate din Ardeal, împreună cu ei se deplasează cadre de conducere, ingineri, me­canizatori şi specialişti în agronomie, precum şi per­sonalul de întreţinere a tractoarelor şi a celorlalte utilaje şi maşini agricole. Alţi 30 de mecanizatori şi tractoarele pe care le de­servesc sunt gata să se de­plaseze în localităţile pe care le vor indica organele centrale de resort. OLT • Ca răspuns la Chema­rea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., toți muncitorii de la întreprinderea de indus­trie locală „Oltul“ Slatina au hotărît să doneze din sa­lariul lor suma echivalentă pentru 8 000 de zile de muncă pînă la sfîrşitul a­­nului. Prin eforturi sporite ei vor produce suplimentar, peste angajamentele asuma­te în întrecerea socialistă. 200 metri gard liniar din prefabricate de beton, 500 bucăţi dale din beton, 100 000 bucăţi cărămizi, 100 mp de uşi şi ferestre, 400 taburete, scaune pentru bu­cătărie, 100 mese de bucă­tărie. TIMIŞ •­i h hotărîţi să-şi aducă o contribuţie mai mare la re­dresarea economiei noastre naţionale afectate, de pe ur­ma calamităţilor, colective­ a­le întreprinderilor indus­triale din , judeţul­­ Timiş­­­ şi-au reînnoit angajamente­­le luate iniţial în întrecerea socialistă. Din datele cen- ,­tralizate reiese că angaja-­­ mentele privind producţia , marfă sporesc cu 50 mili­oane lei, iar cele privind livrările, la fondul pieţii cu aproape 20 milioane lei. Vor fi livrate în plus faţă de angajamentele iniţiale 300 tone laminate, 3,6 mili­oane bucăţi cărămizi­ şi blo­­curi ceramice, 100 mc pla­caje, de patru ori mai mul­te furnire, de două ori mai multe ţesături de bumbaci de patru ori mai multe conserve de fructe şi de două ori mai multe con­serve de legume. Economii­le de materii prime şi ma­teriale prevăzute în anga­jamentele iniţiale au fost majorate cu aproape 500 tone de metal şi 1 300 mc de material lemnos. VILCEA • Chim­iştii Uzinei de produse sodice din Govora s-au angajat să realizeze pî­nă la sfîrşitul acestui an o producţie suplimentară de 7 milioane lei. In acelaşi timp, întregul colectiv de muncă al uzinei a hotărît în unanimitate să doneze pentru ajutorarea judeţelor calamitate salariul pe o ju­mătate de lună, în sumă de 1 217 000 lei. • Tînărul colectiv al Fa­bricii de talpă şi încălţă­minte de cauciuc din Dră­­găşani s-a angajat să reali­zeze pînă la sfîrşitul lui 1970, peste sarcina de plan şi peste angajamentul ini­ţial, în contul întreprinde­rilor care, din cauza inun­daţiilor, şi-au întrerupt ace i tivitatea temporar, 25 008 perechi încălţăminte şi 26 tone talpă. în acest scop pînă la sfîrşitul anului, ei vor lucra în mod voluntar în fiecare lună cîte o dumi­nică. Pagina a 3-a

Next