Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-23 / nr. 7003
Limbáta 23 mai 1970 , SUB CONDUCEREA PARTIDII ORGANIZARE In lupta cu apele dezlănţuite HOTĂRÎRE CLASA MUNCITOARE BĂRBĂŢIE a înscris pe columna eroismului: SOLIDARITATE La Tîrgu — Mureş CU AJUTORUL ÎNTREGII ŢARI SE REIA ACTIVITATEA NORMALA .Tîrgu Mureţ. Ieri, de altfel ca şi în celelalte zile, toţi oamenii valizi erau la cea mai înaltă tensiune. Pe străzi, în hale, în întreprinderi, în curfiţi în subsoluri, peste tot se lucrează. O impresionantă forţă tehnică este în alertă. Din toată ţara au sosit sau sînt aşteptate noi etaloane. Şi toate acestea sînt puse în mişcare de oameni, de minunaţii oameni ai ţării noastre. „ELECTROMUREŞ“. Una phin întreprinderile greu lovite de furia oarbă a apelor. De îndată ce apele s-au retras, întregul colectiv a trecut fără preget la munca de refacere şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor . la efortul colectiv, o contribuţie importantă o au, alături de organele şi organizaţiile de partid, organizaţiile sindicale din întregul municipiu — ne relata tovarăşul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal Mureş al P.C.R., primarul oraşului Tg. Mureş. la „Electromureş“ comitetul de direcţie, sub conducerea organizaţiei de partid, împreună cu comitetul sidicatului au stabilit o serie de sarcini precise,pe sectoare, echipe şi oameni care toate au acelaşi scop final : urgentarea punerii în funcţiune a întreprinderii la întreaga ei capacitate. Paralel cu această acţiune de mare importanţă, au fost vizitaţi toţi salariaţii unităţii ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor. Şi s-au stabilit măsuri de ajutorare a lor : s-au colectat prin donaţii obiecte de îmbrăcăminte, iar o serie de meseriaşi — zidari, tîmplari, lăcătuşi — s-au angajat voluntar să ajute la refacerea caselor, lucrînd în afara orelor de program. ...Din toate colţurile ţării au sosit în mod organizat echipe de specialişti care sprijină refacerea întreprinderilor tîrg-mureşene. Sub conducerea directă a tovarăşului inginer Cornel Mihulecea, adjunctul ministrului industriei construcţiilor de maşini, au fost îndrumaţi la „Electromureş“ lucrătorii de la „Automatica“, „Electronica“, „Electroaparataj“, Fabrica de elemente pentru automatizare. I.P.R.S. Băneasa din Bucureşti şi de la unele întreprinderi din Braşov .după zile de efort susţinut, presele mecanice au început să lucreze. Am stat de vorbă cu oamenii din una din multele echipe sosite în sprijin la Tg. Mureş. Constantin Bădică, conducătorul unei echipe de la Automatica, este un om ca mulţi alţii însă merită tot respectul pentru faptul că la cei 56 de ani ai săi a lăsat la Bucureşti familia cu cinci copii, o casă şi o viaţă comodă şi a venit aici în mod voluntar, să dea o mină de ajutor. „Am învins ! Asta-i marea bucurie“ — spune nea Bădica. ...Trei maşini grele de cite 47 tone. Şi trei şoferi de la I.C.S.I.M. Bucureşti, Alecu Iancu, Stan Brînză, Mihai Bărbosu şi ajutorul său Ioan Pîrvu. In momentele deosebit de grele ei au trecut cu camioanele prin locuri considerate unanim inaccesibile. Au făcut-o riscîndu-şi chiar viaţa intr-un singur scop : urgentarea repunerii în funcţiune a întreprinderii. Pe faţa inginerului şef de la „Electromureş“ citeam o stimă nemărginită. Nu avea cuvinte potrivite pentru a vorbi despre inginerul Nicolae Tolbarin. Un om de 35 de ani, şef de secţie la Uzina din Vlahiţa. Aflat la Tîrgu Mureş, el s-a prezentat voluntar la comitetul judeţean P.C.R. şi la adjunctul ministrului prezent aici, solicitînd să i se indice locul unde trebuie să ajute. Nimeni nu ştie cum, dar a adus în turnătorie nisip de la Vlahiţa, de la Feleac şi din alte locuri. A coordonat personal lucrările de repunere din funcţiune, iar în ziua de 19 mai s-au turnat primele piese. Veştile privind calamităţile care s-au abătut şi asupra altor judeţe ale ţării îi îndîrjesc şi mai mult pe aceşti minunaţi oameni. Tot ce se poate face este îndreptat spre grabnica repunere în funcţiune a întreprinderilor. Iar rezultatele se văd. Mi s-a comunicat că în jurul zilei de 29 mai secţia de electrocalorice a „Electromureşului“ va produce la întreaga capacitate ! Am deplina încredere că aşa va fi ! S. SIMEDREA Angajamentul colectivului de la „1 Septembrie“ — Satu Mare SATU SINARE . La Fabrica de mobilă se fac pregătiri intense pentru reluarea activității, cu grijă, ca un obiect de mare preț, este preluat ,pentru a fi montat la locul cuvenit, un nou electromotor. . In primul rind prin forţele noastre De îndată ce Someşul s-a retras în albie, municipiul Satu Mare a început să-şi vindece gravele răni provocate de ape. întregul oraş este un furnicar de oameni care lucrează cu abnegaţie ziua şi noaptea. In secţiile elegante de odinioară ale fabricii „1 Septembrie“ miroase încă a mii. Pe pereţi se văd urme de ape. Pagubele pricinuite de apă, numai în materiale şi utilaje, se cifrează la aproximativ 10 000 000 lei. Au fost distruse cabluri subterane, a explodat un cuptor de ardere a smalţului, 600 de motoare electrice au devenit inerte. Firele de metal ale automatelor refuză să răspundă la apel. In ciuda greutăţilor, se lucrează în două schimburi prelungite a cite 12 ore. Mulţi, foarte mulţi dintre salariaţi nu sunt la posturi. Este vorba de acei ale căror case au fost luate de ape. Insă ceilalţi fac totul pentru a suplini lipsa temporară a acestora. Uzina sătmăreană se bucură de un puternic ajutor şi din partea specialiştilor veniţi din celelalte judeţe ale ţării. Am întrlnit la ,,1 Septembrie“ muncitori din Oradea, Cluj, Timişoara, de la uzinele învecinate. De la „Metalul roşu“ din Cluj au venit 30 de electricieni, automatişti şi lăcătuşi, conduşi chiar de directorul întreprinderii, ing. Eugen Oachiş. Toată lumea munceşte fără odihnă. Dar pînă cînd fabrica va lucra din plin va trebui multă vreme. Conform graficului se preconizează că prima maşină de pe banda de montaj să coboare la 15 iunie. Or, zilnic pe poarta fabricii „1 Septembrie“ ieşeau pînă nu de mult mii de maşini de gătit şi sobe emailate. Valoarea producţiei zilnice era de 1 000 000 lei. L-am întrebat pe tovarăşul Adalbert Nyegrai, directorul fabricii, cînd va fi recuperată producţia pierdută ? — Fiecare oră sau minut au devenit în această perioadă foarte importante. După ce am dezbătut Chemarea adresată oamenilor muncii de Consiliul Central al U.G.S.R. întregul nostru colectiv a hotărît ca pînă la sfîrşitul anului să recupereze pierderile de producţie cauzate de aceste zile de inactivitate. ...Cînd am plecat din fabrică s-a terminat zidirea cuptorului nr. 2 de ardere a smalţului. Au fost montate la locurile lor peste 100 din cele 600 de motoare electrice avariate. S-a terminat verificarea tablourilor de comandă. Dar au rămas încă foarte multe de făcut... Insă tot ce mai e de făcut va fi făcut. Colectivul fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare este hotărît să refacă întreprinderea şi să recupereze pierderile în producţie în primul rind prin forţele sale proprii. E o hotărîre gospodărească, pătrunsă de spiritul responsabilităţii muncitoreşti. CORNEL ARDELEAN corespondent al ziarului „Munca“ După o luptă istovitoare , furia apelor revărsate ale Mureşului care ameninau în orice moment să tansforme oraşul într-o naşă de apă, salariaţii din ntreprinderile şi instituţiile oraşului Arad şi-au reluat din plin activitatea. Pierderile datorită stagnăilor din producţie în panada zilelor de grea îndesare cu forţele naturii se ifrează la circa 40 milioane ei. Inadunări operative, alariaţii analizează măsuile cele mai eficiente de adresare a situaţiei economice a municipiului şi jueţului Arad. In acelaşi tmp sunt luate măsuri de provizionare a localităţilor inistrate în special Lipova, Căprioara, Bodrogul Vechi, Dulci şi Balasine, care au ost complet inundate. Se esfăşoară in continuare actuni de consolidare a diguri în localităţile unde aper--.Mureşului încă n-au vnrat în albie într-o vizită făcută ieri din cîteva întreprinderi in oraşul Arad mi-am punt da seama de entuziasmul şi abnegaţia, eroismul de care au dat şi dau dovadă oamenii muncii de aici. In întreprinderea de încălţăminte ,, Libertatea", de pildă, începînd de joi se lucrează cu întreaga capacitate. Şi aici, din cauza, stagnărilor nu s-au putut;.efectua circa 20 000 perechi încălţăminte, echivalînd cu o pierdere valorică de circa 800 000 , lei. In adunări operative, la locurile de muncă, salariaţii au stabilit să recupereze cit mai urgent producţia pierdută,astfel ca pe trimestrul în curs, sarcinile de plan ,să, fie realizate. Ba maimult, în semn de solidaritate cu lucrătorii de la fabricile similare din Tg. Mureşl şi Mediaş, colectivul de lucrători de aici s-a angajat să preia din comenzile şi contractele acestor fabrici pînă ce ele vor putea lucra normal. Măsuri energice de reluare a lucrului, am întilnit şi la Combinatul textil din Arad. Aici pierderile din cauza stagnărilor depăşesc cifra de 9 milioane lei, la care se mai adaugă şi suma de circa 250 000 lei, contravaloarea celor peste 25 000 saci confecţionaţi urgent pentru a fi umpluţi cu nisip în scopul consolidării digurilor. La fel ca şi în alte întreprinderi, aceste pierderi vor fi recuperate prin eforturile salariaţilor care s-au angajat să lucreze în fiecare duminică în câte două schimburi. In timpul vizitei noastre ne-am oprit şi la Fabrica de ceasuri ,,Victoria“ al cărei colectiv s-a evidenţiat prin acte de eroism în timpul calamităţii. Zile întregi, constituiţi în echipe de şoc, salariaţii acestei întreprinderi au contribuit prin eforturile lor la consolidarea digului,in dreptul cartierelor Micalaca şi Alfa. Timp de 24 de ore, fără întrerupere, im grup de 100 de oameni de la ,,Victoria“ a încărcat stîi cu nisip atît de necesari la supraînălțarea digului. Acum cînd totul a intrat în normal, fără echivoc, cu toată convingerea, salariaţii acestei fabrici au stabilit să recupereze cele 180 000 Iei pierderi cauzate de stagnările din programul de lucru, angajîndu-se totodată să depăşească planul la toţi indicatorii, iar în fondul central de ajutorare al sinistraţilor să doneze salariul unei zile muncă, în fiecare lună pînă la sfîrşitul anului. Iată, aşadar, cum eroismul manifestat în lupta cu forţele naturii s-a mutat în întreprinderi şi uzine, cum sentimentul unităţii cetăţeneşti i-a unit pe toţi, oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, în munca de recuperare a tot ceea ce s-a pierdut din cauza calamităţilor care au avut loc. T. GEAMANU ^ Arad Eroismul manifestat in încleștarea cu stihiile naturii este prezent acum în întreprinderi MUNKA Lucrătorii Institutului de Fizică Atomică Un „nucleu“ din marea dăruire a poporului Undeva, mult îndepărtat de forfota străzilor, de imaginile cotidiene ale Capitalei, încercuit de cimpiile și livezile generoase ale comunei Măgurele, stă retras într-o aparentă solitudine. Institutul de fizică atomică al Academiei Republicii Socialiste România. Dar, repet, este numai, o aparentă solitudine. Pentru că, poate, mai mult decit oricare altul, institutul „solitar“ reprezintă nivelul avansat al ştiinţei româneşti, al lucrărilor şi cercetărilor în domeniul energiei nucleare şi, exprimă totodată, capacitatea noastră de a păşi decis în ştiinţa viitorului. Cei 15 kilometri ce despart Institutul de Bucureşti, înseamnă, psihologic vorbind, o mai puternică coeziune în rîndul tuturor salariaţilor în halate imaculate, care, acolo, oarecum izolaţi, se simt membrii unei familii uriaşe. O familie ai cărei membri sunt legaţi de indestructibilele fibre ale idealurilor profesionale comune. O familie, care, în aceste zile, de er încertă încleştare cu forţele oarbe ale naturii a semnat sub obligaţii nobile, sub angajamente sporite, în dorinţa de a contribui cu mai mult la refacerea marilor pagube ale economiei naţionale, ale judeţelor calamitate. Adunările salariaţilor , oameni de ştiinţă, cercetători, aparat tehnico-administrativ, au pornit de la sine, firesc. Angajamentele luate în aceste adunări sunt demne de toată gratitudinea noastră : sporul la producţia institutului, prin suplimentarea angajamentului anual este de circa 6 milioane lei (din contracte de cercetare, produse şi servicii suplimentare — o oră în plus în fiecare zi de muncă pînă la sfîrşitul anului). Specialişti prestigioşi ai institutului şi-au exprimat dorinţa să participe la lucrările de refacere a pagubelor. Astfel, s-a trecut la constituirea a 6 brigăzi complexe cu un efectiv total de 60 de ingineri, fizicieni, tehnicieni, muncitori, care vor executa lucrări de recondiţionare aaparaturii pe bază de radiaţii nucleare şi a celei de măsură, control şi automatizare electrică şi electro-mecanică din unităţile industriale calamitate. Valoarea acestor lucrări este estimată la 2 milioane lei. Echipament modern, materiale, cazarmament disponibil în institut, vor pleca în zonele calamitate spre a fi utilizate atît în întreprinderi industriale cit şi de către locuitorii sinistraţi. Adăugind la acestea suma de 1 milion lei — valoarea salariilor cedate de întreg personalul, precum şi fondurile băneşti oferite de toate organizaţiile — sindicate, E.T.C., comisia de femei — din institut, vom avea dovada materializată elocventă a înaltei conştiinţe comuniste, a înaltei probităţi profesionale şi umane a acestui colectiv de oameni de ştiinţă, hotărirea sa de a sluji prin toate mijloacele poporul, patria socialistă. ALINA POPOVICI TIRNAVEM . Pentru ca întreprinderea de care şi-au legat cei mai frumoşi ani ai vieţii, căruia i-au dedicat dragostea lor de fiecare zi, să fie cit mai degrabă pusă în funcţiune, membrii colectivului Combinatului chimic participă, zi şi noapte, la înlăturarea stricăciunilor pricinuite de inundaţie. Din întreaga ţară Consiliile şi Comitetele sindicatelor ne transmit prin telefon. MUNICIPIUL BUCUREŞTI In urma dezbaterii în grupele sindicale a Chemării Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., colectivul Institutului de cercetări chimice — ICECHIM — din Capitală s-a angajat să contribuie la fondul de ajutorare a sinistraţilor cu suma de 510 000 lei. Din această sumă 320 000 lei reprezintă contribuţii din salariu, pînă la sfîrşitul anului, iar 130 000 Iei valoarea premiului acordat colectivului institutului cu prilejul cîştigării întrecerii socialiste desfăşurate in anul trecut între unităţile de cercetare ştiinţifică. Cercetătorii de la ICECHIM s-au angajat de asemenea, să recondiţioneze coloranţii ceramici degradaţi prin inundarea Combinatului chimic din Tîrnăveni. BOTOŞANI • Răspunzînd Chemării Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la I.I.L. „Flamura Roşie“-Botoşani şi-au suplimentat angajamentul la producţia marfă cu 2 100 000 lei. Totodată, ei au hotărît să execute comenzile ce le revin pentru Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tg. Mureş, cu 20 de zile înainte de termen. • Solidar cu eforturile depuse de întregul nostru popor în lupta pentru înlăturarea grabnică a pierderilor suferite de pe urma calamităţilor naturale, colectivul Uzinelor de reparaţii din Botoşani şi-a suplimentat şi el angajamentele luate în întrecerea socialistă cu 1 000 000 lei la producţia globală. • Chemarea adresată muncitorilor din întreprinderile de materiale de construcţii a găsit ecou şi în rindul muncitorilor de la I.I.L. „Lupta pentru pace“Dorohoi, care s-a angajat să producă peste plan 1000 000 cărămizi şi alte materiale de construcţii. DOLJ • La 31 mai a.c., 120 de mecanizatori de la întreprinderile de mecanizare a agriculturii Segarcea, Bîrca, Băileşti, Poiana Mare, Bechet şi Amărăştii de Jos, împreună cu tractoarele respective şi toate utilajele necesare efectuării arăturilor şi însămînţărilor, au plecat din staţia C. F. R. Craiova către zonele sinistrate din Ardeal, împreună cu ei se deplasează cadre de conducere, ingineri, mecanizatori şi specialişti în agronomie, precum şi personalul de întreţinere a tractoarelor şi a celorlalte utilaje şi maşini agricole. Alţi 30 de mecanizatori şi tractoarele pe care le deservesc sunt gata să se deplaseze în localităţile pe care le vor indica organele centrale de resort. OLT • Ca răspuns la Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., toți muncitorii de la întreprinderea de industrie locală „Oltul“ Slatina au hotărît să doneze din salariul lor suma echivalentă pentru 8 000 de zile de muncă pînă la sfîrşitul anului. Prin eforturi sporite ei vor produce suplimentar, peste angajamentele asumate în întrecerea socialistă. 200 metri gard liniar din prefabricate de beton, 500 bucăţi dale din beton, 100 000 bucăţi cărămizi, 100 mp de uşi şi ferestre, 400 taburete, scaune pentru bucătărie, 100 mese de bucătărie. TIMIŞ •i h hotărîţi să-şi aducă o contribuţie mai mare la redresarea economiei noastre naţionale afectate, de pe urma calamităţilor, colective ale întreprinderilor industriale din , judeţul Timiş şi-au reînnoit angajamentele luate iniţial în întrecerea socialistă. Din datele cen- ,tralizate reiese că angaja- mentele privind producţia , marfă sporesc cu 50 milioane lei, iar cele privind livrările, la fondul pieţii cu aproape 20 milioane lei. Vor fi livrate în plus faţă de angajamentele iniţiale 300 tone laminate, 3,6 milioane bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 100 mc placaje, de patru ori mai multe furnire, de două ori mai multe ţesături de bumbaci de patru ori mai multe conserve de fructe şi de două ori mai multe conserve de legume. Economiile de materii prime şi materiale prevăzute în angajamentele iniţiale au fost majorate cu aproape 500 tone de metal şi 1 300 mc de material lemnos. VILCEA • Chimiştii Uzinei de produse sodice din Govora s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul acestui an o producţie suplimentară de 7 milioane lei. In acelaşi timp, întregul colectiv de muncă al uzinei a hotărît în unanimitate să doneze pentru ajutorarea judeţelor calamitate salariul pe o jumătate de lună, în sumă de 1 217 000 lei. • Tînărul colectiv al Fabricii de talpă şi încălţăminte de cauciuc din Drăgăşani s-a angajat să realizeze pînă la sfîrşitul lui 1970, peste sarcina de plan şi peste angajamentul iniţial, în contul întreprinderilor care, din cauza inundaţiilor, şi-au întrerupt ace i tivitatea temporar, 25 008 perechi încălţăminte şi 26 tone talpă. în acest scop pînă la sfîrşitul anului, ei vor lucra în mod voluntar în fiecare lună cîte o duminică. Pagina a 3-a