Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-28 / nr. 7007

Proletari din toate tarile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7007 ■ Joi 28 mai 1970 , 6 pagini 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacau In cursul zilei de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, şi-a continuat călătoria operativă de lucru în Moldova, în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău. Pretutindeni, în fabrici şi uzine, în unităţile agricole, în oraşele şi satele vizitate, secretarul general al partidului nostru, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de întreaga populaţie cu dragoste şi căldură, cu un vibrant entuziasm. „întregul nostru popor — o unică familie, o singură voinţă!“ Miercuri dis-de-dimineaţă în Iaşi mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului, şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul bulevardului mulţimea, care marţi dupăamiază în întreprinderile vizitate, în piaţa Palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă se pregăteşte acum să-i conducă la plecare pe oaspeţii dragi. Poate că, mai, bine decît vorbele, imaginile voi surprinse de camerele de luat vederi ale televiziunii sînt în măsură să înfăţişeze măcar o parte din fresca de neuitat a entuziasmului popular, a căldurii, a bucuriei exprimate prin gesturi, prin aclamaţii şi, mai presus de orice, prin dorinţa firească a fiecăruia dintre zecile de mii de ieşeni de a fi cit mai aproape, de a oferi, o floare,de a strînge mina tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In persoana sa, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste şi ataşament forţei conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină şi energie care condensează în el voinţa hotărîtă a naţiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Stadionul „23 August“ de pe dealul Copoului concentrează, în această însorită dimineaţă de mai, într-un unic chip, acela al însufleţirii, toate virstele, toate profesiile, toate categoriile sociale ale laşului contemporan. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, salută mulţimea care ovaţionează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul. Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în faţa tricolorului, preşedintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forţelor noastre armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aduce mulţumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid şi urează Elicopterul trece peste dealurile domoale şi cîmpiile Ţării de Sus ale Moicetăţenilor municipiului şi judeţului Iaşi noi succese în activitatea lor,dovei, care în această însorită dimineaţă de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoşani. Străvechiul oraş moldovenesc care a dat patriei mulţi oameni de seamă, luminoase figuri de cărturari şi artişti,p redimensionat ,în anii noştri, a îmbrăcat şi el haine de sărbătoare. La sosire, oaspeţii sunt întîmpinaţi de tovarăşul Gheorghe Ghinea, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. (Continuare în pag. 2-a) In timpul vizitei la fabrica de confecţii din Botoşani Pe străzile Sucevei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este aclamat cu căldură de populaţie Cu întreaga sa capacitate productivă, cu întregul său potenţial uman, BRAŞOVUL CONTRIBUIE LA ÎNLĂTURAREA PIERDERILOR Eforturile, eroismul şi solidaritatea umană sunt astăzi într-o impresionantă unitate, reprezentînd o adevărată forţă în lupta pentru eliminarea pagubelor imense provocate economiei noastre naţionale de calamităţile naturale. La Chemarea Comitetului Executiv al Consiliului Cen- tral al U.G.S.R., zecile de mii de salariaţi — români, maghiari şi germani — din industria judeţului Braşov, muncitori de toate profesiile, ingineri şi proiectanţi, maiştri, tehnicieni şi economişti, lucrători şi mecanizatori din I.A.S. şi I.M.A. au răspuns cu unanimă hotărîre, înzecindu-şi eforturile pentru a-şi aduce o contribuţie cît mai substanţială la normalizarea grabnică a vieţii economice şi sociale în judeţele sinistrate ale ţării. Potrivit indicaţiilor conducerii superioare de partid şi a obiectivelor stabilite în Chemarea Consiliului Central al U.G.S.R., Consiliul judeţean al sindicatelor, biroul său executiv, împreună cu toate celelalte consilii teritoriale şi organe sindicale din întreprinderi au întocmit planuri operative şi concrete de acţiune. Braşovul neatins de urgia apelor, dispune astăzi de întreaga sa capacitate productivă, în perfectă stare de funcţionare, dispune de muncitori şi specialişti de înaltă calificare, dispune de materiile prime şi materialele necesare. Sincronizînd aceste trei elemente, Comitetul judeţean de partid şi Consiliul judeţean al sinndicatelor au ajuns la concluzia că printr-o muncă politică şi organizatorică susţinută, se poate obţine o puternică forţă constructivă, capabilă să realizeze o producţie net superioară cifrelor de plan şi angajamentelor stabilite la începutul anului. Membri ai biroului executiv al Consiliului judeţean, ai birourilor executive ale celorlalte organe teritoriale, au iniţiat discuţii la nivelul conducerilor întreprinderilor şi comitetelor sindicatelor, s-au sfătuit cu conducători ai proceselor de producţie, cu numeroşi muncitori. S-a evidenţiat cu acest prilej forţa, coeziunea, iniţiativa şi hotărîrea fiecărui colectiv de a realiza o producţie superioară celei realizate pînă în prezent. Numeroase colective de muncă şi-au suplimentat considerabil angajamentele. Colectivul marii uzine braşovene „Tractorul“, de pildă, a hotărît să-şi sporească angajamentul cu privire la valoarea producţiei-marfă cu încă 50 000 000 lei şi să livreze înainte de termen 400 de tractoare U-650, peste prevederile angajamentelor iniţiale ; Uzina „Hidromecanica“ şi-a sporit angajamentele cu 6 000 000 lei, la producţia-marfă, şi cu 3 000 000 lei la beneficii; uzina „Electroprecizia“ Săcele cu 1 100 000 lei la producţia-marfă ; Combinatul chimic Făgăraş cu 5 000 000 lei la poducţia globală etc. Menţionăm, de asemenea, că la cererea a numeroşi muncitori s-au format, prin grija comitetelor sindicatelor de la Uzinele de autocamioane, Metrom, Tractorul, Combinatul chimic Făgăraş, Electroprecizia Săcele şi altele, echipe gata pregătite pentru a interveni, atunci cînd vor fi solicitate, la punerea în funcţiune a unor fabrici care au avut de suferit de pe urmele inundaţiilor. Numeroase asemenea echipe se află de acum în zonele calamitate şi, din informaţiile pe care le avem, rezultă că ele desfăşoară o rodnică activitate. Concomitent, un alt mare număr de muncitori şi-au luat angajamentul ca în timpul lor liber să suplinească munca celor plecaţi, să lucreze nemijlocit la repararea maşinilor sosite din zonele calamitate. Să adăugăm la aceasta hotărîrea unanimă a tuturor salariaţilor din judeţul Braşov de a contribui în fiecare lună, cu salariul lor pe o zi, pînă la sfîrşitul anului, la fondul de ajutorare a zonelor sinistrate şi vom avea o imagine mai clară a contribuţiei braşovenilor la eforturile întregului nostru popor. Răspunzînd Chemării Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., colectivele de muncă din industria judeţului Braşov s-au angajat să realizeze peste prevederile angajamentelor asumate iniţial în întrecerea socialistă, 100 milioane lei la producţia globală, 10 milioane lei beneficii, 5 mii tone îngrăşăminte azotoase, 600 tone mase plastice şi răşini sintetice, 500 motoare electrice, 30 milioane accesorii pentru tractoare, 20 milioane piese turnate din oţel şi fontă, 750 mc prefabricate din beton, 30 000 mp textile din lînă, 17 000 perechi încălţăminte şi alte numeroase produse. Pentru a sprijini eforturile muncitorilor, care şi-au luat asemenea angajamente patriotice, organele şi organizaţiile sindicale, împreună cu comitetele de direcţie şi conducerile centralei şi combinatelor industriale au stabilit un program concret de repartizare a cadrelor tehnico-inginereşti în schimburile de noapte, aşa încît muncitorii să beneficieze de o asistenţă tehnică competentă, să producă la nivelul schimbului de zi, să fie feriţi de pericole de accidentare. Despre eficienţa acestor măsuri este suficient un singur exemplu : industria brașoveană a înregistrat în a doua decadă a lunii mai o ritmicitate de 34,4 la sută. In fruntea realizărilor s-au situat Uzina nr. 2, Fabrica „Temelia“, „Tractorul“, I.P.E.C., Fabrica de stofe din Brașov, Combinatul chimic „Victoria“, „Colorom“-Codlea U.P.R.U.C. şi Combinatul chimic Făgăraş etc. Prezenţa sindicatelor în viaţa economică a judeţului se face simţită şi în sectorul agricol. In urma unor consfătuiri organizate de sindicate, cu participarea directă a membrilor biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, mecanizatorii şi lucrătorii din I.A.S. şi I.M.A. şi-au manifestat hotărîrea de a lucra zi şi noapte, în două schimburi (12 cu 12 ore) pentru terminarea grabnică a lucrărilor de arat, semănat şi de întreţinere a culturilor. In felul acesta îşi vor putea crea disponibilităţi de timp pentru a da o mînă de ajutor lucrătorilor de pe ogoare din zonele calamitate. Concomitent, activiştii obşteşti ai sindicatelor din întreprinderi, oferind exemplul lor, au îndemnat pe muncitorii navetişti să-şi mobilizeze membrii de familie fără ocupaţie, pentru a participa la lucrările agricole. Apelul acesta este îmbrăţişat cu tot mai multă căldură. Numai din Zărneşti, de pildă, au ieşit voluntar la munca cîmpului, într-o singură zi, peste 300 de persoane. Lucruri asemănătoare s-au petrecut la Ghimbav şi în multe alte localităţi. ...Am prezentat doar cîteva fapte ale zecilor de mii de oameni de pe cuprinsul judeţului Braşov, doar cîteva acţiuni pe care organele sindicale le întreprind în fiecare întreprindere, instituţie, şantier, unitate agricolă pentru a sprijini activitatea maselor de oameni ai muncii participante la marea şi patriotica operă de recuperare a uriaşelor pierderi provocate economiei naţionale de calamităţile naturale. IOAN MĂRCUŞ preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Braşov Peste 26000000 lei in „Contul omeniei“ Miercuri, 27 mai, depunerile de pe întregul cuprins al ţării în contul C.E.C. 2000 se ridicau la suma de 26 471 000 lei. Cele mai importante contribuţii băneşti la ajutorarea populaţiei greu lovite din zonele sinistrate ale ţării le-au adus cetăţenii municipiului Bucureşti, care au depus pînă ieri 6 558 000 lei. Cei din judeţele Arad — 1 629 900 lei, Cluj — 1 393 500 lei, Bihor — 1 231 800 lei şi Timiş — 1 113 200 lei. Din rîndul sutelor de mii de cetăţeni de la oraşe şi sate, depunători în contul omeniei, cităm cîteva nume: Gheorghe Funda, din comuna Cogealac, judeţul Constanţa, care a venit în ajutorul sinistraţilor cu valoarea integrală a concediului de odihnă pe acest an, soţii Ilie şi Floarea Crăciun, pensionari ai cooperativei agricole de producţie din satul Moviliţa ,din acelaşi judeţ, care au predat 1.000 lei, componenţii lotului olimpic de polo pe apă cu suma de 5 400 lei şi membrii Asociaţiei locatarilor din Şoseaua Panduri nr. 60 din Capitală care au donat 5 500 lei. Mai repede, mai mult PENTRU REFACERE Prin eforturi susţinute, colectivele întreprinderilor industriale din judeţul Caraş-Severin au trecut la înfăptuirea angajamentelor reînnnoite pe care şi le-au luat pentru a contribui din toate puterile la redresarea cît mai grabnică a economiei patriei noastre. Schimburile suplimentare din ultimele zile, la care au participat toţi siderurgiştii reşiţeni, s-au soldat cu un plus de producţie de 1 770 tone de fontă, peste 1 000 tone oţel şi 100 tone bandaje şi discuri metalice, în timp ce tovarăşii lor de la marea Uzină constructoare de maşini din Reşiţa au finalizat construcţia a 3 motoare electrice de 100 şi 200 kW, care au şi fost expediate spre Satu Mare pentru repunerea in funcţiune a unor obiective industriale şi energetice. De asemenea, energeticienii uzinei au trecut la repararea unui grup de motoare aduse de la Satu Mare. In contul angajamentelor sporite, constructorii de mașini agricole din Bocşa au înscris realizarea a 21 de seturi de cultivatoare — destinate zonelor agricole calamitate — precum şi a altor utilaje în valoare de aproape 500 000 lei, iar mineri, de la întreprinderea minieră din Moldova Nouă s-au angajat să obţină o producţie suplimentară de minereu cuprifer în valoare de 380 000 lei. Puterea fără hotar AUREL BARANGA N-a fost suflet omenesc pe întinsul patriei noastre lovite care să nu fi vibrat în aceste ultime, grele, zile la suferinţele comune. încercarea nemiloasă la care am fost supuşi poartă în ea şi o tămăduitoare lumină a solidarităţii de granit între toţi fiii unui popor trăindu-şi cu egală intensitate şi bucuriile şi tristeţile. A fost o vreme - - să nu uităm — cînd o stratificare socială nedreaptă făcea ca fericirile să fie doar ale unora — puţini — iar obidele şi necazurile, durerile şi umilinţele ale celor mai mulţi. Un cîntar părtinitor distribuia satisfacţiile şi chinurile Douăzeci şi cinci de ani de nouă istorie au modificat distribuirea stărilor de suflet la esenţă : durerile — cînd se abat sălbatece — ca şi bucuriile — cînd vin ca o meritată răscumpărare, sînt ale tuturor, trăite cu aceeaşi intensitate de toţi membrii marii noastre familii. Exemplele acestei solidarităţi de granit pot fi date cu miile şi sutele de mii, toate la fel de emoţionante, fie că e vorba de un om care în noaptea cataclismului şi-a primejduit viaţa nu numai pentru salvarea vieţilor copiilor lui, dar pentru smulgerea din gheara morţii a unor necunoscuţi, la fel de scumpi inimii sale, fie că e vorba de ecoul stîrnit de dezastru în locuri depărtate de epicentrul calamităţilor. „Cunoscut-necunoscut", „departe-aproape", — „al meu-al altora" sînt categorii spirituale infirmate, în marea durere năpustită, totul a fost „al nostru Micile egoisme, tot ceea ce o psihologie rudimentară încrustase în sufletul omenesc sub forma apărării unor interese meschine, personale, a fost şters şi uitat. Peste omul singur şi izolat, peste perimetrul lui limitat, s-a ridicat, puternică, demnă, curajoasă, neînvinsă. Marea noastră familie, una şi indestructibilă, sudată pentru vecie la incandescenţa idealurilor socialiste, comune. De aici ne vine puterea de a înfrunta, neclintiţi, asaltul naturii vremelnic potrivnică. De aici dîrzenia unanimă în faţa vitregiilor. De aici tăria speranţelor. Nici un om nu e singur. Într-un veac în care filozofi ai disperării profetizează la răscruci pustii amurgul umanităţii, decesul fiinţei umane prin însingurare şi abandon, aici, la noi, o familie omenească de douăzeci de milioane de suflete dă prin demnitatea cu care îşi înfruntă greutăţile un răspuns zdrobitor acestor teorii îndoliate. Înlăuntrul marii familii, puterile omului cresc fără hotar, izbutind miracole nesperate.