Munca, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7011-7035)
1970-06-03 / nr. 7012
Miercuri 3 iunie 1970 Pe Dunăre, de la Baziaş la Porţile de fier Încercăm, aici, pe parcursul străbătut de Dunăre, de la intrarea in Iară şi pină la Porţile de fier să descifrăm ceva din bătălia care se duce acum intre om şi puhoaie, de aici şi pină la vărsarea Dunării in Marea Neagră. Animată unul acesta de un simţ al răscoalei, confuză insă şi amestecată cu seculare supuneri, Dunărea nu are aici, intre Baziaş şi Porţile de Fier, curajul săşi strige nesupunerea. Mai degrabă cochetează cu malurile retrăgindu-şi in fiecare zi cîţiva centimetri din avansul făcut zilele trecute. „Cochetăriile“ sale,, împinse insă deasupra cotelor de inundaţie, sunt privite de oamenii locurilor cu suspiciune. De la Baziaş la Porţile de Fier, oamenii stau de veghe. Apără tot ce se poate apăra, smulg din calea apelor bunurile materiale puse in pericol. Cei 40 de centimetri, peste cota de inundaţie cu cit a crescut Dunărea la Baziaş, nu au pus in pericol decit o singură locuinţă şi Baza de recepţie a cerealelor. Toate bunurile, printre care 20 de vagoane porumb ştiuleţi au fost insă evacuate, înainte ca apa să ajungă la ele. Mai jos, spre Socol, Dunărea spală şoseaua şi pină la kilometrul 1048 scoate din folosinţă aproape 1 000 de ha de teren arabil, proprietatea cooperativelor agricole de producţie Şuşca, Belobresca, Socol şi Moldova Veche. La Moldova Veche, Dunărea atinge o lărgime rareori intilnită Cinci case din apropierea portului au fost evacuate, staţia de pompare a apei potabile este bine apărată şi nu poate fi atinsă de valuri, 33 kilometri mai jos insă, la Drencova, localitate prevăzută pentru a fi strămutată in întregime în cursul acestui an, Dunărea a forţat începutul strămutării. Fabrica de cherestea a fost inundată şi timp de 12 zile şi-a încetat producţia. Oamenii s-au luptat insă cu apele revărsate, reuşind să le smulgi 6 000 m.c. lemne de foc şi 2 000 m. c. cherestea. Luni, fabrica şi-a reluat activitatea şi cei 185 de muncitori lucrează din plin , sunt hotăriţi să recupereze timpul pierdut. Pe teritoriul judeţului Mehedinţi au fost inundate parţial ogoarele şi locuinţele din zece sate. Sunt satele prevăzute pentru strămutare atunci când aici se va forma uriaşul lac de acumulare. Pagubele materiale sunt mici, fiindcă oamenii au evacuat absolut tot ce se putea evacua La Porţile de Fier, Dunărea intilneşte un dublu baraj : unul din beton armat, menit să stea in permanenţă în calea ei, iar cel de-al doilea, format din voinţa şi priceperea harnicilor constructori de pe şantierul hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier. Aflaţi intr-o întrecere continuă că creşterea apelor, constructorii au reuşit să ridice in calea apelor un dig cu 4 metri mai înalt decit cea mai înaltă creştere previzibilă a apelor Dunării. Aici, la Porţile de Fier, Dunărea s-a zbuciumat de-a lungul veacurilor şi continuă să se zbuciume şi azi. In cursul dimineţii de ieri, presiunea apelor Dunării a crescut, insă constructorii sunt pregătiţi să facă faţă oricărei situaţii. Ecluza de pe malul românesc a fost deschisă, lăsind cale liberă apelor spumegînde. Navigaţia a fost întreruptă temporar în acest sector. S-au luat măsuri eficiente pentru protejarea navelor care se pregăteau să navigheze prin acest sector. Totul s-a făcut cu calm, cu siguranţa oamenilor care se simt şi sunt în stare să supravegheze şi să stăpânească încercările zănatice ale puhoaielor dunărene. în curând, oamenii vor imblinzi definitiv Dunărea, in acest sector, iar uriaşul lac de acumulare ce se va forma aici va juca un rol regularizator pe intreg parcursul Dunării vină la vărsare. Oamenii au ieşit din nou învingători şi Dunărea pleacă maideparte calmă, plină de ciudă parcă. Pentru miercuri dimineaţă, aici, la Porţile de Fier se aşteaptă un nou asalt din partea puhoaielor. Dunărea va încerca poate să se răzbune. Insă oamenii sînt pregătiţi. Deocamdată, Dunărea se rostogoleşte neputincioasă aici speriată şi ostentativă, strînsă puternic in chingi. Şi dacă mai jos, spre vărsare, scăpînd din pintenul de piatră al Cazanelor, Dunărea încearcă să ameninţe, ea este supravegheată de zeci şi zeci de mii de muncitori, ţărani cooperatori şi ostaşi ai forţelor noastre armate, gata pregătiţi să facă faţă cu toată energia, cu toate mijloacele, oricăror tendinţe de revărsare a apelor. „Dunărenii" — aceşti oameni minunaţi — ştiu să-şi apere vatra caselor, întreprinderile şi belşugul ogoarelor şi le vor apăra. Greu, adeseori cu eforturi supraomeneşti, insă vor opune Dunării hotărârea lor neclintită : „Pe aici nu se trece !“. MARIN STOIAN Prognoza hidrologică pentru perioada 1-10 iunie a.c. Postul hidrome- Nivelul Nivelul Data producrie la 2.VI. maxim cerii culmi prognozat naţiei Baziaş 729 740 Moldova Veche 709 715 Drencova 580 590 l.VI. Tr. Severin 818 825 Gruia 823 830 Cetate 797 805 Calafat 776 780 Bistreţ 776 770 Bechet 784 790 Corabia 755 765 2. VI. Tr. Măgurele 710 715 Zimnicea 800 810 Giurgiu 795 805 Oltenița 770 780 3.VI. Călărași 700 715 4.VI. Cernavoda 702 710 Hîrşova 722 735 5.VI. Brăila 627 635 60 7.VI. Galați 584 600 Isaccea 499 510 8.Vr. Tulcea 428 435 (Agerpres) Două timbre poştale consacrate primei companii aviatice româneşti Microinterviu cu general - maior CONSTANTIN ŞENDREA directorul general al Aviaţiei civile Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea aviaţiei civile din ţara noastră, Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor a emis o nouă serie specială de mărci poştale, formată din două valori (una de 0,60 lei — într-un tiraj de 3 500 000 exemplare — şi a doua în valoare de 2 lei, într-un tiraj de 400 000 exemplare), în ale căror desene sunt înfăţişate avioane din trecut şi avionul modern de pasageri de tip BAC, 1-11. L-am rugat pe interlocutorul nostru să informeze cititorii despre acest eveniment deosebit în viaţa aviaţiei noastre civile — o jumătate de veac de existenţă. — La Conferinţa de pace de la Trianon, Nicolae Titulescu argumenta că aviaţia poate şi trebuie să aducă o importantă contribuţie la asigurarea unei păci trainice in lume. Propunerea lui — Înfiinţarea unei companii aeriene de transport în Europa — a făcut senzaţie. Aşa a luat naştere Compania francoromână pentru curse regulate de pasageri, prima de acest fel din lume, anul 1920 devenind astfel memorabil pentru aviaţie. Un afiş al timpului menţiona: „Servicii ultra-rapide cu avioane limuzină, de 2—4—5 locuri, pentru transportul coletelor şi al persoanelor." — Ce însemna în limbajul epocii „rapid" ? — Bucureşti-Paris în 16 ore. Nu zîmbiţi, pentru timpul acela era o realizare epocală, deşi astăzi distanţa aceasta se parcurge in mai puţin de 3 ore. — Vă rugăm să punctaţi cîteva momente din istoria acestei companii. — In 1925, compania franco-română s-a divizat in : „Air France" şi o companie în întregime românească, care a exploatat cu un avion Potez-15, de două locuri, chiar în acel an, prima linie aeriană internă Bucureşti-Galaţi. — Deci, de la 183 km la... — ...la 40 000 km trasee aeriene astăzi. Pentru că in ultimii 20 de ani aviaţia românească a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă. De la citeva curse de pasageri in 1950, la peste 40 curse aeriene pe zi în 1969. Ele asigură zilnic (pe unele trasee chiar de mai multe ori pe zi) legătura Capitalei cu cele mai importante oraşe ale ţării şi cu 19 aeroporturi internaţionale. Numai anul trecut TAROM a transportat sute şi sute de mii de călători de-a lungul a 23 600 000 km. ... Lm...................I. « ........................................... li I 11 '—n. ......................................................ni'«* da Alferd da Musset, 22,30 — Jazz. 23,05 — Discuri rare. 23,30 — Concertul pentru pian și orchestră de Carmen Petra — Basacopol. 24,00—1,00 — Lucrări simfonice de Ralph Vaughan Williams. MIERCURI 3 IUNIE PROGRAMUL I 5,05—8,0© — Muzica dimineţii; 6,05— 1,38 V. Muzică şi actualităţi; 7,00 — Radiojurnal; 10,30 — Vreau să ştiu; H.M — Muzică uşoară; 11,45 — Sfatul medicului 12,36 — Din cele mai îndrăgite melodii populare; 13,06 — Radiojurnal; 13,22 — Fiful instrumentelor; 16,00 — Radiojurnal; 16,20 — Pe plaiuri olteneşti, cu cîntec 5 — Consultaţie juridică; 16,40 — Selecţiuni din operete; 17,30 — Solişti şi orchestre de muzică populară; 18,03 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 18,30 — Muzică uşoară; ^O — Muzică de estradă; 19,45 — Mici piese instrumentale; 20,10 — Muzică populară; 20,25 — Melodii de pretutindeni; 21,20 — Muzică uşoară; 21,36 — Moment poetic; 22,06 — Radiojurnal; 22,20 — Sport; 23,00 — Concert de muzică uşoară; 0,63—5,00 — Estrada nocturnă. PROGRAMUL I 1 6,00 — Program muzical de dimineaţă ; 7,00 — Radiojurnal. Buletin meteo-ruti©n 8125 — Mari interpreţi; 9,01 — Muzică populară? 11,36 — Mic concert de estradă; 13,30 — Pagini din operete; 13,45 — Muzică uşoară; 14,55 — Ştiinţa la zi. 15,06 — Fragmente din opera „Răpirea din Serail* de Mozart; 15,36 — Muzică ușoară; 16,00 — Radiojurnal; 16,20 — Actualitatea muzicală;16,55 — Sfatul medicului; 17,00 — Album liric; 17,30 — Lecturi paralele 18,00 — Concert de muzică populară; 18,50 — Muzică instrumentală ; 19,50 — Noapte bună, copii » 30,15 — Teatru radiofonic, „Barberine* JOI 4 IUNIE PROGRAMUL I 5,05—8,00 — Muzica dimineţii; 8,05— 9,30 — Muzică şi actualităţi; 7,00 —* Radiojurnal; 10,30 — Am îndrăgit o melodie; 11,05 — Arii din operete; 11,15 — Din tării« socialiste; 11,45 — Sfatul medicului. 12,30 — Din cele mai îndrăgite melodii populare; 13,00 — Radiojurnal; 14,50 — Cîntece populare; 15,30 — Compozitorul săptămînii; 16,00 — Radiojurnal; 18,30 — Muzică de estradă; 18,50 — Cîntece de brigadieri; 17,30 — Nestemate folclorice; 18,10 — Orizont ştiinţific; 18,30 — Muzică uşoară; 19,30 — Muzică de estradă; 20,10 — Muzică populară; 20,25 — Melodii de pretutindeni; 21,20 — Muzică ușoară; 21,30 — Moment poetic; 21,35 — Solistul serii — Johnny Dorelli ; 22,00 — Radiojurnal • 22,20 — Sport; 22,50 — Serenade; 23,10 — Concert de muzică ușoară; 0,03—5,00 — Estrada nocturnă PROGRAMUL II 8,00 — Program muzical de dimineaţă; 7,00 — Radiojurnal; 8,10 — Tot înainte; 8,25 — Mari interpreţi; 9,0© — Melodii populare; 9,30 — Corul Ansamblului de cîntece şi jocuri din Baia Mare; 11,40 — Muzică uşoară; 13,15 — Din muzica popoarelor; 13,30 — Cine ştie cîştigă; 14,03 — Album de muzică populară; 16,00 — Radiojurnal; 18,55 — Sfatul medicului; 17,00 — Şlagăre de pretutindeni ; 18,00 — Concert de muzică populară; 18,50 — Varietăţi muzicale- 19,30 — Arte frumoase; 10,50 — Noapte bună, copii; 20,00 — Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii din Braşov; 21,20 — Muzică de cameră de Alfredo Casella; 22,00 — Jazz; 22,36 — Fonoteca de aur; 22,50 — Piese corale pe versuri de St. O. Iosif; 23,05—1,00 — Opera secolului nostru ,.Dialogul Carmelitelor* de Francis Poulenc. MIERCURI 3 IUNIE 1970 • Teatrul National „I. L. Caragiale“ (tel. 14.71.71) „CASTILIANA“ — ora 20. • Opera Română (tel. 16.48.20) „GISELLE“ — ora 19,30. • Teatrul de operetă (tel. 14.80.11) : „SUZANA“ — ora 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (tel. 14.60.60) : „LEONCE ŞI LENA“ — ora 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (tel. 12.44.16) : „PURICELE ÎN URECHE“ — ora 20. • Teatrul de comedie (tel. 16.64.60) : „OPINIA PUBLICA“ — ora 20. • Teatrul Mic (tel. 15.65.88) : „DOI PE UN BALANSOAR“ — ora 20. • Teatrul „C. Tănase" (tel. 15.56.78) : „LA GRADINA CĂRĂBUŞ“ — ora 19.20. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu" (tel. 12.27.45) . „SE CAUTĂ UN MINCINOS“ — ora 19.30. MUNKA Profund recunoscători partidului şi statului pentru ajutorul acordat sinistraţilor Cu sinceră emoţie Ca şi alte mii de familii dinSatu Ki Mare, am rămas şi noi fără casă, ca urmare a revărsării Someşului. Nu-mi vine să cred ochilor că acolo unde era cineva casa noastră, pe strada Vlad Ţepeş nr. 7, se găseşte acum un morman de moloz. Au trebuit mulţi ani pină cînd mi-am durat casa şi de aceea cred că nu e nevoie să vă mai spun cit de îngrijorat eram acum. Mă gîndean, desigur, că îmi voi reface casa, dar cind ? Şi cum ? încă nu aveam răspuns la aceste întrebări. Cînd am primit zilele acestea ziarele am fost cuprins de o adincă emoţie. Am citit şi recitit Hotărirea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, cu privire la ajutorarea populaţiei care a avut de suferit de pe urma apelor. Sincer să fiu, prevederile Hotărîrii m-au determinat să chibzuiesc foarte mult. Trebuia să aleg între varianta de a mă muta intr-un apartament proprietate personală, sau să-mi refac casa. Am chibzuit și am tot chibzuit. Pînă la urmă am ales blocul. Mi-am pus întrebarea : ce ar fi dacă cu toţii ne-am dori să ne refacem casele pe vechile fundaţii ? Cînd vor fi ele gata ? Aşa că, soluţia cea mai practică o consider apartamentul dintr-un bloc nou de locuinţe. Această opţiune este, împărtăşită şi de alţi colegi de muncă. Cu toate că lingă vechea casă am avut şi o grădină frumoasă, eu optez pentru bloc. De fapt la Satu Mare a şi început construirea a patru blocuri avînd fiecare cite 100 de apartamente, care vor fi destinate familiilor sinistrate. Aştept cu încredere repartiţia respectivă şi pe această cale ţin să mulţumesc din tot sufletul partidului, pentru grija pe care ne-o poartă. ANDREI MAXIM tîmplar la combinatul ,,l Septembrie" din satu Mare *In numele meu şi al copiilor mei Această Hotărire, atît de umană, ne ajută, pe mine şi pe familia mea, să depăşim momentele grele în care ne aflăm, să ne refa'■ acem gospodăria, să uităm cit mai repede nenorocirea care s-a abătut asupra noastră. Eu, soţia şi cei nouă copii ai mei nu putem decit să mulţumim din toată inima partidului nostru drag, căci ce ne-am fi făcut noi, o farfurîe atît de numeroasă, dacă nu ar fi fost mina de ajutor pe care ne-o întind in aceste zile partidul şi guvernul ţării. Eu, ca muncitor la Combinatul chimic Tîrnăveni, mă angajez să răspund acestei generozităţi prin munca neobosită pe care o voi depune la reconstrucţia întreprinderii atît de grav avariată, la recuperarea pierderilor pe care le-a suferit. Voi face acest lucru din toată inima, din toate puterile mele. Este un angajament luat faţă de mine, în numele meu şi al copiilor mei. ILIE SPATACEANU muncitor la Combinatul chimic Tîrnăveni Mulţumiri din inimă Am avut o casă proprietate personală în oraşul Lipova, pe strada Iancu Jianu la nr. 46. Mureşul revărsat a făcut ca, nu numai cîteva ore, să dispară aproape tot ce am agonisit in decursul anilor. Eu şi cei doi copii de vîrstă preşcolară am scăpat cu viaţă datorită (nu voi uita niciodată acest lucru !) ajutorului ce ni l-au dat militari ai forţelor noastre armate. Acum locuim în mod provizoriu in localul unei grădiniţe de copii. Este, aşadar, uşor de înţeles cu cită bucurie şi recunoştinţă am primit Hotărîrea partidului şi guvernului privind ajutorarea celor loviţi de furia apelor. După ce am studiat-o, am chibzuit împreună cu soţul şi ne-am gîndit că cea mai bună soluţie pentru noi ar fi să ne mutăm într-un apartament din blocurile pe care statul le va construi pentru sinistraţi. Doresc cu această ocazie să aduc din inimă mulţumiri partidului şi guvernului care, în aceste momente grele pentru multe mii de familii, ne ajută să ne refacem căminele distruse de calamităţile naturale. AGNES GERGELY profesoară la Şcoala generală de 10 ani din Radna-Lipova Pagina a 3-a Organizaţii internaţionale şi persoane din străinătate sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundaţii Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, va trimite un avion care va transporta donaţii personale pentru ajutorarea locuitorilor oraşelor Brăila şi Galaţi, care au avut de suferit in urma inundaţiilor. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit o scrisoare din partea cetăţeanului american Guido M. Zloczower, în care se spune : In urma apelului pe care l-am adresat în străinătate conducătorilor unor companii prietene, colaboratoare şi coasociate cu care sunt în legătură strinsă şi care au avut prilejul să cunoască şi să admire România şi poporul român, cu realizările şi ospitalitatea sa, am primit până în prezent mesaje de prietenie, sub formă de donaţii, din partea : concernului englez „Amalgamated metals Corporation Limited“ prin firmele londoneze „British Metal Corporation Ltd” şi „Henry Gardner and Comp. Ltd" suma de 6 400 dolari S.U.A.; „Nymco Spa“ din Milano — Italia, suma de 1 000 000 lire italiene ; — „Rivolta Spa“ din Torino, Italia, suma de 500 dolari S.U.A. Totodată, mai adaug la donaţia mea iniţială un autoturism Volkswagen 1 300, pentru a fi pus la dispoziţia unei întreprinderi sau uzine care şi-a pierdut parcul de maşini. Ştefan Pop, de origine română, din Stuttgart, a trimis spre ţară un vagon încărcat cu medicamente, 80 taioare de damă, 50 paltoane, 100 cămăşi, 50 costume pentru copii, 80 pulovere de lină, 10 costume bărbăteşti, 25 perechi pantofi şi un autoturism. Numeroase colete sosite în Bucureşti pe calea aerului în zilele de 1 şi 2 iunie, conţin cutii impermeabile cu haine, truse speciale cu articole de toaletă, dulciuri şi jucării, trimise copiilor din zonele sinistrate ale României, de diferite firme sau persoane particulare, din Anglia, Canada, Israel şi Liban. Purtînd pe ambalaj însemnele Zilei internaţionale a copilului, aceste ajutoare au fost dirijate spre Transilvania şi nordul Moldovei, zone în care furia oarbă a apelor dezlănţuite i-a lipsit anul acesta pe cei mici de bucuria tradiţionalei lor sărbători. In acelaşi interval filele jurnalului de bord al aeroportului internaţional „Bucureşti — Otopeni" au mai înregistrat transporturi de ajutoare pentru populaţia sinistrată, sosite din R. P. Chineză — 1 300 kg medicamente. Norvegia — 700 kg antibiotice, substanţe dezinfectante şi 2 800 kg de articole vestimentare. Liban — corturi şi îmbrăcăminte. Israel — medicamente, cafea şi ulei. Finlanda — încălţăminte de cauciuc. Franţa şi Elveţia — îmbrăcăminte, încălţăminte şi medicamente. Preşedintele Uniunii Industriaşilor din Austria, dr. Franz Josef Mayer-Gunthof, adresîndu-se ambasadei României la Viena, a transmis hotărirea Consiliului Uniunii de a oferi, prin intermediul Crucii Roşii, un ajutor de 200 000 şilingi. De asemenea, Uniunea Sindicatelor din Austria va pune la dispoziţia U.G.S.R., 52 000 şilingi. Organizaţia „Caritas internationalis“ din Italia a trimis pe adresa Ministerului Sănătăţii din România 4 000 de pături, precum şi o importantă cantitate de antibiotice şi produse pentru purificarea apei. Reprezentanţi ai Organizaţiei Tineretului Comunist Austriac au colectat 10 500 şilingi, pentru a veni în sprijinul victimelor calamităţii naturale din România, într-o telegramă adresată Consiliului de Stat, reprezentantul firmei italiene „Tehnoceram“, Antonio Piva, anunţă că a depms la ambasada română din Roma suma de 100 000 lire italiene, în ajutorul sinistraţilor din România. Firma „Fiat“ a mai pus la dispoziţia Crucii Roşii italiene, pentru a fi donate cetăţenilor români afectaţi de inundaţii. 1000 de nături, importante cantităţi de suc de fructe, dulceaţă, carne, cafea, lapte condensat, precum şi 4 jeep-uri „Fiat“. O altă firmă italiană „Moneta“, s-a oferit să trimită piese de schimb pemtru instalaţiile livrate României şi care au fost avariate d° inundaţii, precum şi tehnicieni care să ajute la repunerea în funcţiune a instalaţiilor respective. D® asemenea, firma italiană ..Orsilato” a donat 1 700 000 lire italiene, iar firmele ..Lindberg“. ..Nevital“ şi „Dimpetrol“ au donat, în total, 2 700 000 lire italiene. O altă firmă italiană „Esse“, a donat Crucii Roşii române 1000 dolari. In sprijinul judeţelor atrnse de calamitate, firmele „Hawker Sidley International“ şi „Ferometar and chemical Corporation“ din Marea Britanie au donat, fiecare, cite 1200 dolari S.U.A. Firma „Idento Private Co“ din India a donat 5 000 runii. Din Austria au mai făcut donaţii la fondul de ajutorare firmele „Landesmann“ — 10 000 şilingi, „Aga Sudost" — 5 000 şilingi, „Marcom" — 10 000 şilingi, Schneker" — 4 000 şilingi, iar Societatea internaţională pentru comerţ — 3 000 şilingi. Firma suedeză „Findus“ a anunţat o donaţie de 30 tone alimente pentru conii. Au mai făcut donaţii firmele belgiene Astra chemical“ — medicamente în valoare de 300 000 franci elveţieni , „Laboratoires Oelande S. A.“ — medicamente în valoare de 200 000 franci ; „Essex" — medicamente în valoare de *6 760 franci ; „Marta" — 50 nături. Din aceeași tarif, firmele „Furness Shinning Co“. „Natural S.A.“. „Murdoch“. „Itelexim S.A.“. „Ets Hyrthild Carton". „Ev*n Caven — Bergh*»“ d ..Baimen" au donat 47 500 franci heitieni. Firma „Scanbreed“ din Danemarca a donat 10 vaci de reproducţie în valoare de 36 750 coroane. O donaţie de medicamente, în valoare de 16 000 franci elveţieni, e fo«ţ,snunt,stă de firma ,,Hoffman Laroche“ din Elveţia. Din R. F. a Germaniei au mai anunţat donaţii de câte 5 000 mărci Hugo Alber şi Franck — clienţi ai Ibe „Fructexport“. Firmele „Work S. A.“, „Nestle“, „Cafe Breşa“ din Brazilia, care au legături cu firme româneşti, au donat pentru fondul de ajutorare a sinistraţilor cantităţi de încălţăminte, lapte condensat, lapte praf,cacao, cafea. • Din partea unor firme din Belgia, R. F. a Germaniei, Olanda și Spania. Studioul cinematografic „Alexandru Sabia“ a primit gratuit importante cantităţi de peliculă negativ imagine. Etienne Manari, ambasadorul francez la Pekin, a donat, personal, pentru ajutorarea sinistraţilor din România. 500 iuani. Cetăţeanul francez Noel Massicard a anunţat donarea a doi berbeci de reproducţie, iar un grup de cetăţeni francezi, suma de 3 420 franci. Guvernatorul provinciei Limburg din Belgia a donat 5 000 franci belgieni. Firme şi cetăţeni englezi au mai făcut donaţii în valoare de 2 774 lire sterline. Misiunea economică italiană, condusă de dr. Virgilio Dagnino, care se află în România, a depus suma de 188 000 lire italiene şi 700 dolari în sprijinul populaţiei lovită de inundaţii. Studentul brazilian Pedro Augusto, admirator al ţării noastre şi care a învăţat limba română, a donat 79 obiecte de îmbrăcăminte. Exprimîndu-şi regretul în legătură cu calamitatea care a lovit ţara noastră, reprezentanţii firmei „Luigi“ din R. F. a Germaniei, Kretzdorm şi Schlegelmilch care coordonează unele lucrări la Combinatul petrochimic Piteşti, au depus în contul C.E.C. 2000, suiele de 30 000 şi respectiv 20 009 lei. Fiii scriitorului Lascarov Moldovanu au adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu , în numele unui grup de români din Venezuela, o telegramă în care, se spune, printre altele: In aceste grele momente suntem alături de dv, de fraţii noştri care sunt în suferinţă. Amdispus trimiterea telegrafică a unui ajutor bănesc, iar prin ambasada română din Caracas,un ajutor în efecte, în favoarea sinistraţilor din România. Cetăţenii suedezi de origine română Elisabeta Ciocan şi W. Schuster au colectat de la locuitorii din oraşul Tumba 10 saci cu îmbrăcăminte şi suma de 629 coroane suedeze. Un grup de persoane de origine română din Paris, cărora li s-au alăturat diverşi cetăţeni francezi,au dăruit, pentru sinistraţii din ţara noastră 26 colete cu îmbrăcăminte şi 3 colete cu medicamente. Din Belgia, Aurelia Barbier şi alţi cetăţeni de origine română au donat 25 colete cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi pături, precum şi 8 000 franci belgieni. Muncitorii, Ingineriişi tehnicienii români, din Irndustria lemnului, allaţi în Ceylon pentru acordareade asistenţă tehnică, au hotărit să contribuie la ajutorarea sinistraţilor cu o parte din salariul lunar, pină la sfârşitul anului. ... (Agerpres) ......................................... IIS .1. — MIERCURI 3 IUNIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal : Aspecte de la întîlnirea dintre echipele reprezentative ale României și Angliei din cadrul Turneului final al Campionatului Mondial 18.05 Universal șotron — enciclopedie pentru copii 10.25 Pe cărările cîntecului. Recital Rodica Bujor 10.45 Actualitatea în economie 19.15 Anunturi publicitate 19.20 1 001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Tele cinemateca : Stația terminus 21.15 Marie Latoret — film IV 21.45 George Enescu In conștiinţa poporului nostru 22.15 Documentar 22.30 Telejurnalul de noapte JOI 4 IUNIE 1970 Programul I 17.00 Deschiderea emisiunii 17.10 Emisiune in limba maghiară 17.40 Film serial Oliver Twist (XII) 18.05 Mult e dulce şi frumoasă... 10.30 Actualitatea in economie 18.50 Cadran internaţional 19.20 1 001 de seri 20.15 Seară «ie teatru : Michelangelo de Al. Kiriţescu 21.50 Ancheta TV — Cazul George 22.20 Rapsodia Romană 22.35 Poşta TV Programul II 20.00 Orizont muzical*70 21.30 Viata literară 2 1.00 Film serial Rocambole (reluare) MAHLE VACANTE — uitrl« (11 89 25) la programul viitor „Afurnaitul de bunic* PROCESUL — Capitol (18 28 17) — 8,15; 11,30; U ; 18,15; 18,45; 21,15. In programul viitor „Jurnalul unei cuaerlite* MARILE VACANTE — Festival (15 811 84) — 8,30 ; 11; 13,3«; 1«; 18, 21. WARLOCK — Lumlu (18 23 35) — 8,3«—15,38 la continuare 18,15; 2«,45. ACŢIUNEA VULTURUL — — Lumina 9,3»—15,3» In conţinu»« — II; 20,3». Buc*gi (17 05 47), — 1« ; 15,30 ; 18 , 29,38. vinatorul pe căprioare — Doina (18 35 38) — 11,38; 13,45; II; 18,15; 29,30. La orele 1» program de desene enimate, CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE — Republica (11 »3 72) — 8,45 ; 11 ; 13,3» ; II ; 18,3« ; 21. București 115 81 54) 8,38; 11; 13,30; 18; 18,30; 21. DANSIND SIRTAKI — Favorit (31 88 15) — 18 ; 15,30; 18; 20,38. Luceafrul (15 87 87) »; 11,15; 13,3«; I«; 18,15; 28,45. In programul viitor : „Misteriosul X din Cosmos* — I; 11,15; 13,38; 18; 11,38; 31. ASTEAFTA FINA SE ÎNTUNECA - Victorii (18 28 78) — 8 ; 11,15; 13,30; 18; 11,38; 28.45. Excelsior (18 18 SI) 8,45; 11; 13,30; 18; 18,30; 21. Melodia (12 01 88) 8,45;11; 13,30; 18; 18,38; 21. ADELHEID — Central (14 12 24; 21. COMEDIANȚII — Centralii 12; 15; 18. călătorie fantastica — Timpuri Noi (15 81 01) — 8—21 in continuare, tu programul viitor „Asterix si Cleopatra“. FREDDY si ClNTECUL PRE- îRIBl — Feroviar (18 22 73) — 8; 11,15; 13,38; 18; 18,15! 2«,30. Glorie (22 44 81) — I ; 11,15; 13,38; 18; 18,15; 28,38. Modera (23 71 01) — I; 11,15; 13,38; I«; 18,38; 2«,38. RĂZBUNĂTORUL — Grivita (17 «8») 18,38; 18; 11,15; 2«,38 Floreasca (33 21 71) 18; 15,3«; 18; 28,38. Arta (21 31 II) — 9,39—11,30 la continuare 15,38; 18. ADIO TEXAS — Intruirea Intre popoare (17 31 84) — 18; 15,30; 17,45; 20. DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Flacăra (213*42) II; 15,30; 11, 28,15. CASTELUL CONDAMNAȚILOR — Rahova (23 II 88) — 18,38; 15,38; 18. UN CUIB DE NOBIL! — Rusești (13 82 78) — 18,39. CÎND TU NU EȘTI — 14 — 18,13. PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI — Daci» (II 28 10) — 8,30—20,38 ta continuare. Progresul (23 »4 10) 18; 15,30; 11. SPLENDOARE IN IARBA — Unirea 117 10 21) — 1»; 15,30; 18; 28,15. Popular (35 15 17) — 18; 15,38; II; 28,15. IUBITA LUI GRAM1N1A — Lira (35 71 71) — 18; 15,31; II. BANUIALA — Drumul Sării (31 28 13) - 18; 1«; 18, 2«. NOAPTE CU CEATA — Ferentari 123 17 58) — 15,31 li; 28,45. De la 4 Iunie „Moli Flanders" ora 15,30; 18,00; 2»,15. JOC DUBLU IN SERVICIU SECRET — Ciulești (17 55 4») — 13,30; 11; 2»,38. Mioriţa (14 27 15) — 1»,; III II; 17,38 2». STAPIN PE SITUAȚIE — Cotroceni 113 »2 38) — 15,38; II; 2». R EFUBLICA FETELOR - Pacea (31 32 52) — 15,45; 11; 28. Da la 4 Iunie .....să ucizi o pasăre dătătoare" 15,45 ; li; 28. DOMNISOARA DOCTOR - Cringasi (17,38 81) — 18; II; 20. D« la 4 iunie „Warlock* — II; II; 28. ...SA UCIZI O PASARE CINTATOARE - Volga IU 91 28) - 10; 11; 11,13; 20,3». ELVIRA MADIGAN - Viitorul (114103) — II; II; 2«. OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN — Aurora (35 01 88) — *1105; 13,30; 15,45; II. MY FAIR LADY - Moşilor (12 52 13) - II; 18. URMĂRIREA - Munca (21 5» 87) - 15,38; 18; 28,15. TONY Ţl-AI IEŞIT DIN MINŢI - Cosmos (35 1» 15) — 15,38; 1»; 28,15. De la 4 Iunie „Ciad se arată cucuveaua* — 15,30; 18; 28,15. OPERAŢIUNEA LEONTINE T Tomis (21 49 48) - 9,3« ; — 13,3» la continuare 18; Flamura 12317 4») — 11, 1«; 18,15; 20,30. MOLL FLANDERS — Vitan (21 39 82) — 1»; 15,30; 18. CU MINE NU, MADAM — Clubul Uzinelor „Republica* — rulează fimbătă li duu»luică. Grădini cinematograf CEI 100« DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE - Stadionul Dinamo (HA3 72) — 20,3». DANSlND SIRTAKI — Doina |15 87 67) — 20 ASTEAPTA PINA SE ÎNTUNECA — Expoziţia (II 10 Ol) — 20. CEI 1000 DE OCHI Al DOCTORULUI MABUSE — — Capitol (18 29 17) — 28. MARILE VACANTE — Festival |15 83 84) - 20. CIND TU NU ESTI — Buxesti (15 62 79) - 20,43. ACŢIUNEA „VULTURUL* Bugegi (17 85 47) - 20,12. ANCHETATORUL DIN UMBRA « Unire» (17 18 21) — 20.15. IUBITA LUI GRAMINIAlira (31 71 71) - 20 OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN - Aurora (35 04 68) — 28.15. OPERAȚIUNEA LEONTINE — Tomis 121 48 «9 - 28. RĂZBUNĂTORUL — Aiii (21 31 16) - 20. FANTOMELE SE GRĂBESC — Vitan (21 39 12) - 20 MY FAIR LADY - Molilor (12 52 93) - 19.48. CASTELUL CONDAMNAȚILOR — Rahova (23 91 00) — 20.15. PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI — Progresul Fare (23 84 10) - 20.