Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-26 / nr. 7110

Pagina a 2-a VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN AUSTRIA VIZITA IA mm INTEHTIWLÜ PESTI [Midi ATOMICA Cea de-a cincea zi a vizi­tei in Austria a preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu, a soţiei sale, Elena Ceauşes­cu, şi a persoanelor oficia­le care-l însoţesc pe şeful statului român a început cu Vizitarea Agenţiei Interna­ţionale pentru Energia A­­tomică din capitala Aus­triei. Viena este sediul a două organizaţii specializate ale O.N.U.­­ Agenţia Inter­naţională pentru Energia A­­tomică (A.I.E.A.) şi Organi­zaţia Naţiunilor Unite pen­tru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I). Congresszentrum, o mo­numentală aripă a palatu­lui Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea a­­nuală a Conferinţei gene­rale a A.I.E.A. Frontispi­ciul palatului este împodo­bit cu steagurile ţărilor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congresszentrum este flan­cată de drapelul României, care flutură alătu­ri de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea preşedintelui Con­siliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, oaspe­te de onoare al conferinţei. A.I.E.A. are ca obiectiv e­­senţial stimularea cooperă­rii între state în diferite do­menii ale folosirii energiei nucleare în scopuri paşni­ce, iniţiind, pe baza unui program diversificat, acţi­uni de colaborare între ţă­rile membre ale organiza­ţiei, cu respectarea princi­piilor egalităţii şi avanta­jului reciproc. A.I.E.A. încurajează formarea de cadre specializate, acorda­rea de asistenţă tehnică, prilejuieşte schimburi uti­le de experienţă şi, prin centrul internaţional de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cu­noaşterea a ceea ce se realizează în domeniul vast al cercetării şi a­­plicării energiei­­ nucleare în scopuri paşnice. In aceste eforturi, A.I.E.A. se bucură de sprijinul larg al Republicii Socialiste România, ţara noastră a­­cordînd o deosebită atenţie marilor progrese ce le în­registrează în epoca con­temporană ştiinţă şi tehni­ca. Vineri, ora 10,00... co­loana de maşini pătrunde în incinta Hofburgului şi se opreşte la monumentalul portal de la Congress Cen­trum, devenit în ultimii ani sediul a sute de reuniuni internaţionale ştiinţifice. Preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întîm­­pinaţi la sosire de dr. V. Sarabhai, preşedintele ac­tualei sesiuni a Conferin­ţei generale A.I.E.A., preşe­dintele Comisiei de energie atomică din India, şi de dr. S. Eklund, directorul general al A.I.E.A., îm­preună cu soţia. Preşedin­tele Ceauşescu şi persoa­nele oficiale care-l însoţesc sunt conduşi pe scara de marmură în biroul preşe­dintelui conferinţei ge­nerale, unde dr. S. Eklund prezintă pe colaboratorii săi din conducerea orga­nizaţiei şi pe funcţio­narii internaţionali români care lucrează aici. Arătînd că participanţii la sesiunea anuală a Con­ferinţei generale a A.I.E.A se simt onoraţi de faptul că au ocazia să se întâlneas­că cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, directorul ge­neral al organizaţiei a­ re­levat contribuţia eficientă a României la realizarea obiectivelor Agenţiei In­ternaţionale pentru Ener­gia Atomică. România, a spus S. Eklund, a devenit în l£t57 cel de-al 5-lea membru al organizaţiei noastre, care numără azi 103 membri. Directorul ge­neral al A.I.E.A. a evo­cat faptul că a avut cins­tea să-l intilnească pe preşedintele Ceauşescu şi la Bucureşti, constatînd nemijlocit atenţia deose­bită pe care şeful statului român o acordă probleme­lor utilizării resurselor prodigioase ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Ro­mânia a contribuit la îndeplinirea scopurilor majore ale Agenţiei, pu­­nîndu-i la dispoziţie ex­perţi reputaţi şi oferind u­nor cercetători din alte ţări posibilitatea să se speciali­zeze în laboratoarele sale. Pe baza înţelegerilor cu forurile ştiinţifice româ­neşti, care se ocupă de problemele folosirii ener­giei atomice în scopuri paşnice, a continuat dr. S. Eklund. Agenţia va tri­mite la rîndul ei, la Bucu­reşti, experţi, în special în domeniul aplicării în on­cologie şi chirurgie a cer­cetărilor nucleare­ Relevind contribuţia prestigioasă a experţilor români la activitatea orga­nizaţiei, el a menţionat că România a făcut de două ori parte din Consiliul de conducere al A.I.E.A. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au semnat în cartea de onoa­re a Agenţiei Internaţiona­le, după care oaspeţii au fost invitaţi în marea sală a Conferinţei generale. Participanţii la sesiunea a­­nuală fac o primire cordi­ală şefului statului român, aplaudînd îndelung, în pi­cioare. De la tribuna conferin­ţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvân­tare urmărită cu un deose­bit interes de întreaga a­­sistenţă. Participanţii la sesiune au aplaudat cu căldură, subliniind acordul lor cu ideile clare şi aprecierile cuprinse în cuvîntarea şe­fului statului nostru. În încheiere, dr. Vikram Sarabhai, preşedintele conferinţei, a mulţumit preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, pentru vizita sa la A.I.E.A. şi pentru cu­vîntarea rostită în faţa se­siunii anuale a conferinţei Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmi este deosebit de plă­cut să folosesc prilejul ofe­rit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanţii la Conferinţa Generală a A­­genţiei Internaţionale pen­tru Energia Atomică. Conferinţa dumneavoas­tră, care reuneşte iluştri reprezentanţi ai ştiinţei din cele peste 100 de ţări mem­bre ale agenţiei, se în­scrie ca un eveniment de seamă în viaţa in­ternaţională, polarizînd larg interesul şi atenţia opi­niei publice mondiale. Im­portanţa ei este determina­tă de faptul că dezbate pro­blemele unui compartiment esenţial al ştiinţei contem­porane, cu profunde impli­caţii pentru progresul so­cietăţii omeneşti, pentru pa­cea şi securitatea popoare­lor. Fizica nucleară, descifra­rea tainelor atomului a des­chis omenirii calea unor mari realizări în dezvolta­ acestei organizaţii. „Ştim, a spus dr. Vikram Sarab­hai, , că poporul­ român du­ce o muncă neobosită, sub conducerea dumneavoastră, pentru prosperitatea Ro­mâniei, pentru progres şi pace. O dovadă minunată în acest sens a fost erois­mul cu care poporul ro­mân a înfruntat calamită­rea forţelor de producţie, în amplificarea şi perfecţi­onarea creaţiei materiale şi spirituale, în ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare. în acelaşi timp, este cunoscut că fizica nu­cleară este aceea care a contribuit la realizarea ce­lor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomi­că şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredinţat-o Agenţiei In­ternaţionale pentru Energia Atomică, este tocmai aceea — stipulată expres în însuşi statutul agenţiei — de a în­curaja şi facilita în lumea întreagă utilizarea în sco­puri paşnice a energiei ato­mice. Ştiinţa nu se poate dez­volta, nu poate înflori decît în condiţii de pace, într-un climat de încredere şi co­laborare­­ între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin însăşi natura activită­ţii lor, profund interesaţi ca atomul să servească pă­cii, vieţii, să vegheze ca roadele creaţiei lor să fie folosite pentru progresul şi bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale şi u­­riaşele fonduri absorbite în prezent de producerea ar­melor atomice şi de cerce­tările pentru perfecţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul e­­nergiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar pu­tea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţiilor de viaţă ale umanităţii. A împiedica transforma­rea acestei uriaşe cuceriri a geniului uman în instru­mentul unui dezastru al planetei noastre, a-i confe­ri în mod exclusiv menirea de generator al progresului şi prosperităţii — acesta este un măreţ ideal al epo­cii noastre, căruia toţi oa­menii de bine îi închină eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, savanţii şi cercetătorii ato­­mişti pot găsi limbajul co­mun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice şi politice, de apartenenţa la un sistem social-politic sau altul — să-şi aducă, împreună, con­tribuţia la promovarea ţelu­rilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi care răs­pund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace. 4 România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod con­secvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, şi în deosebi de dezarmare nucleară, consi­­derînd că singura modali­tate de a elibera omenirea de coşmarul războiului nu­clear este oprirea produc­ţiei acestor arme, distru­gerea stocurilor existente, interzicerea­ definitivă a folosirii energiei atomice in scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de n­e­­proliferare, Agenţiei Inter­naţionale pentru Energia Atomică îi revine misiunea de a organiza controlul asu­pra realizării prevederilor lui, in aşa fel incit să se afle naturale din acest an. Am urmărit cu toţii, a ară­tat în încheiere preşedin­tele Conferinţei generale, eforturile poporului ro­mân de a înlătura urmări­le inundaţiilor din primă­vară şi îi dorim succes de­plin în munca nobilă în­chinată progresului ţării sale, construcţiei paşnice“. Împiedice proliferarea ar­melor nucleare şi, în acelaşi timp, să se asigure tuturor statelor accesul liber la fo­losirea energiei nucleare în scopuri paşnice. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui prin activi­tatea ei ca marile avantaje pe care le oferă aplicarea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mon­dial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltă­rii, la ridicarea nivelului de civilizaţie al tuturor po­poarelor. O importanţă de­osebită are în acest sens activitatea agenţiei pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării şi folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, pentru intensifica­rea schimbului de informa­ţii şi de experienţă, pentru sprijinirea eforturilor ţări­lor membre care luptă pen­tru recuperarea rămînerii în urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenţia Internaţională pentru Ener­gia Atomică poate contri­bui din plin la destinderea internaţională, la înţelege­rea între popoare, la cauza păcii în lume. România, conştientă de importanţa hotărîtoare pe­­ care fizica atomică o are în viaţa societăţii contem­porane, face eforturi consi­derabile pentru dezvoltarea cercetării nucleare şi utili­zarea energiei atomice in diferite domenii ale produc­ţiei şi vieţii sociale — din­tre care aş menţiona în special construcţia unor centrale atomoelectrice — pentru folosirea acestei uriaşe forţe în vasta operă pe care o înfăptuieşte — de făurire a unei orînduirî noi. De aceea, ţara noastră este profund interesată să dezvolte colaborarea şi coo­perarea cu toate statele, să-şi intensifice participa­rea la acţiunile şi schimbu­rile ce se desfăşoară în ca­drul Agenţiei Internaţiona­le pentru Energia Atomică. In calitate de membră fondatoare a agenţiei, pe deplin conştientă de impor­tanţa atribuţiilor şi du­siu­­nii ce revin acestei organi­zaţii in orientarea cercetă­rilor atomice spre scopuri paşnice şi în generalizarea în lume a rezultatelor aces­tei ramuri primordiale a ştiinţei contemporane, Ro­mânia va acorda şi în viitor întregul său sprijin activi­tăţii desfăşurate de Agenţia Internaţională pentru Ener­gia Atomică. Doresc din toată inima ca lucrările conferinţei du­mneavoastră să deschidă noi perspective de colabo­rare şi cooperare fructuoa­să pe planul cercetării şi aplicării paşnice a energiei nucleare în folosul tuturor statelor pe care le repre­zentaţi, al progresului şi securităţii internaţionale. Vă mulţumesc domnule preşedinte, pentru posibili­tatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV-sesiuni a Conferinţei generale a A.I.E.A. Vă mulţumesc dumnea­voastră, tuturor, pentru a­­tenţie. Carintaret tom­isului NICOLAE CEAUŞESCU Participanţi la Conferinţa generală a A.I.E.A. ascultînd cu interes cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu COMUNICAT COMUN (Urmeiie din pag. l­ a) noi posibilităţi în vederea lărgirii relaţiilor comer­ciale reciproc avantajoa­se. Apreciind că un larg cîmp de dezvoltare a re­laţiilor dintre România şi Austria îl oferă coopera­rea economică, cele­­ două părţi şi-au exprimat dorin­ţa de a dezvolta coopera­rea în domeniul industri­al şi tehnic, pe baza acor­dului de cooperare din 20 februarie 1968, în vederea realizării acestui obiectiv, părţile au convenit asu­pra constituirii comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică, in­dustrială şi tehnică. Cele două părţi şi-au ex­primat satisfacţia faţă de evoluţia favorabilă a schimburilor cultural-şti­­inţifice dintre România şi Austria.­­ Ele au convenit să promoveze intensifica­rea schimburilor şi coo­perarea în domeniul învă­­ţămîntului, ştiinţei şi cul­turii. In timpul vizitei, minis­­strul afacerilor externe ro­mân, Corneliu Mănescu, şi ministrul federal pen­tru afacerile externe, dr. Rudolf Kirchschläger, au semnat convenţia consu­lară dintre România şi Austria. S-a convenit să se continue negocierile în ve­derea perfectării actului adiţional privind extin­derea convenţiei de asis­tenţă juridică asupra ac­telor extrajudiciare şi ac­telor de asigurare socială. Principalul obiect al schimburilor de păreri a­­supra situaţiei internaţio­nale l-au constituit pro­blemele legate de securita­tea europeană. S-a con­statat cu satisfacţie că e­­voluţia actuală oferă pers­pective încurajatoare în direcţia unei veritabile destinderi pe­ continent. După părerea celor două părţi, în prezent există premise mai bune pentru realizarea unei conferinţe de securitate şi colabora­re europeană. Ele au a­­preciat acţiunile între­prinse în această direcţie de diferite ţări şi în acest context au făcut un schimb de vederi asupra eforturi­lor proprii, inclusiv asu­pra memorandumului gu­vernului federal austriac. Cele două părţi vor căuta în continuare să contribu­ie, împreună cu toate sta­tele interesate, la pregăti­rea unei asemenea confe­rinţe intr-un spirit con­structiv şi realist. Părţile şi-au exprimat convingerea că renunţa­rea la folosirea forţei şi la ameniţarea cu forţa în re­laţiile internaţionale, res­pectarea principiilor su­veranităţii şi independen­ţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în­­ treburile interne şi avan­tajului reciproc, repre­zintă premisa esenţială pentru făurirea unei at­mosfere de încredere în­tre popoare. Ele au relevat răspun­derea care revine tuturor statelor în menţinerea pă­cii mondiale şi în soluţio­narea problemelor inter­naţionale, subliniind în acest sens rolul mereu crescînd al statelor mici şi mijlocii în viaţa inter­naţională. Părţile sunt de părere că realizarea de progrese concrete în di­recţia dezarmării, inclu­siv pe plan regional, ar influenţa în mod favora­bil pacea, securitatea şi colaborarea internaţiona­lă. In această direcţie, ele au subliniat importanţa pe care o acordă dezarmării nucleare. Relevînd situaţia în­cordată din Indochina, părţile s-au pronunţat pen­tru reglementarea politi­că a conflictului pe baza acordurilor de la Geneva, garantîndu-se dreptul i­­nalienabil al popoarelor din această regiune de a decide singure asupra vii­torului lor, fără ingerinţe din afară. Cele două părţi şi-au ex­primat profunda lor în­grijorare în legătură cu înrăutăţirea continuă a situaţiei din Orientul A­­propiat, care poate avea grave consecinţe asupra păcii mondiale. Ele s-au pronunţat pentru înce­tarea imediată a luptelor şi au subliniat necesitatea de a găsi o soluţie pentru lichidarea conflictului, pe baza rezoluţiei Consiliu­lui de Securitate al O.N.U. din­­ noiembrie 1967, care să conducă la realizarea unei păci trainice şi veri­tabile prin respectarea in­tereselor legitime ale tu­turor popoarelor din a­­ceastă zonă. Părţile au subliniat ne­cesitatea creşterii rolului O.N.U. în întărirea păcii, securităţii şi legalităţii in­ternaţionale, în dezvolta­rea cooperării multilatera­le între state. In acelaşi timp, ele au subliniat ne­cesitatea strictei respec­tări a principiilor Cartei, astfel încît Organizaţia Naţiunilor Unite să poa­tă răspunde vocaţiei sale universale. Ele au dat o înaltă a­­preciere colaborării rod­nice între România şi Au­stria în cadrul O.N.U. şi al altor organisme interna­ţionale, cum ar fi Comisia Econom­ică Europeană, A.I.E.A., O.N.U.D.I., Co­misia Dunării, relevînd utilitatea continuării şi în viitor a acestei cola­borări. Cele două părți au con­statat cu satisfacţie că vi­zita preşedintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu a contribuit la adîncirea în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări, la consolidarea păcii şi­­ colaborării în Europa. Apreciind utilitatea pe care au avut-o întîlnirile şi contactele personale pentru o mai bună­­ înţele­gere între cele două state, părţile au hotărît să con­tinue schimburile de vizi­te la toate nivelele. MUNKA Intilnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu d­e membrii coloniei române din Viena Plecînd de la Congress­Centrum, preşedintele Nicolae Ceauşeescu, soţia sa,­ Elena Ceauşescu, şi persoa­nele oficiale care-l însoţesc s-au îndreptat cu maşinile spre Lovell Strasse, unde, în fostul palat „Dietrich­stein“ — între Hofburg şi Burgtheater — se află se­diul oficial al coloniei ro­mâne din Austria. Colonia cetăţenilor austrieci origi­nari din România este suc­cesoarea unor mai vechi so­cietăţi ca „România jună“ fondată în 1871 sau „Clubul românilor’ din Viena“ fon­dat în 1898. Printre fonda­torii acestor comunităţi se întîlnesc numele ulnor per­sonalităţi remarcabile din istoria şi cultura noastră. în prezent, colonia româ­nă din Viena numără peste 600 de membri. La intrarea clădirii din Lovell Strasse­­fluturau numeroase stegule­­ţe româneşti şi austriece. Un grup de tinere fete, îmbră-­ cate în costume naţionale româneşti intîmpină pe pre­şedintele Ceauşescu, pe so­ţia sa şi pe ceilalţi oaspeţi români după obiceiul tra­diţional al meleagurilor na­tale, cu pîine şi sare. Răsu­nă aplauze p­uternice, urări, iar un grup coral intonează un cîntec de bun venit. în prima sală în care sînt in­vitaţi oaspeţii se află nu­meroase cărţi româneşti, la loc de cinste fiind aşezate volumele cu articole şi cu­­vîntări ale preşedintelui Ceauşescu. Pe pereţi sunt expuse reproduceri ale unor documente evocatoare , fo­tografii ale caselor unde au locuit la Viena Eminescu şi Enescu, scrisori semnate de Titu Maiorescu şi Lucian Blaga adresate societăţilor care au precedat actuala co­lonie română din Austria. Membrii coloniei îi încon­joară cu căldură şi stimă pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pe ceilalţi oas­peţi. „Bucuria noastră — spune pr. prof. dr. Gheorghe Moisescu ,— nu cunoaşte margini, iar limba noastră nu poate tîlcui fericirea de care sîntem învălu­iţi azi, cîn­d cel mai înalt sol şi conducător al poporului ro­mân se află în mijlocul nostru, ca să audă că bătăi­le inimii noastre sunt la fel , cu ale poporului din care purcedem, că gîndurile şi simţămintele ce ne însufle­ţesc sunt aceleaşi cu ale tul­pinii străbune din care am odrăslit şi noi“. „Inima noastră — a spus­­Virgil Similache, preşedintele co­loniei — dorea cu înfocare de a vă putea întîmpina aici pe Excelenţa Voastră, cel mai iulbit fiu şi condu­cător al poporului din care ne tragem şi noi. Aceste clipe rare sunt menite să în­tărească legăturile de prie­tenie dintre poporul român şi poporul austriac“. Pre­şedintele Consiliului de Stat este informat că la Viena colonia română posedă o bi­bliotecă cu peste 1 000 de volume din literatura româ­­nă, că ea organizează expo­ziţii, gale de filme româ­neşti, concerte de muzică ro­mânească, precum şi cursuri de limba română. In această atmosferă, pli­nă de căldură, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU, luînd cuvîntul, a spu­s : „Pentru mine, soţia mea şi pentru ceilalţi colaboratori este o deosebită plăcere că, în cadrul vizitei oficiale pe care o facem în Austria, ni s-a oferit posibilitatea de a ne întîlni cu membrii co­loniei române. Doresc să vă mulţumesc pentru cuvintele calde ros­tite la adresa noastră, a po­porului român,a patriei unde v-aţi născut şi aţi trăit. Intr-adevăr, a arătat pre­şedintele Consiliului de Stat, România de astăzi se înfăţişează lumii ca o ţară cu realizări deosebite în dezvoltarea sa economico­­socială, în înflorirea ştiin­ţei, culturii, în făurirea bu­năstării poporului“. Tovară­şul Ceauşescu a subliniat că niciodată poporul român nu a avut o asemenea viaţă fe­ricită, demnă şi indepen­dentă cum are astăzi — şi aceasta se datoreşte faptu­lui că astăzi poporul însuşi este stăpînul destinelor sale pe care şi le făureşte aşa cum doreşte. ..Am ascultat cu deosebit interes şi cu plăcere — a continuat preşedintele Ceauşescu — cele spuse de­spre activitatea ce se des­făşoară aici, pentru ca cei care s-au născut în Româ­nia şi trăiesc astăzi la Austria să menţină contacte cu cultura poporului ro­mân. Este, desigur, deosebit de folositor şi de plăcut să vezi şi ai­ci, ca de altfel în multe librării din Austria, cărţi româneşti, să ştii că există o preocupare perma­nentă de a se crea condiţii prielnice pentru ca toţi cei care doresc să cunoască cul­tura românească să o poată face. Noi apreciem că tot ceea ce faceţi dumneavoas­tră aici—a arătat pre­şedintele Ceauşescu —­con­stituie o contribuţie la mai buna cunoaştere a poporu­lui român în Austria, cit şi la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre Austria şi România. Acţionînd astfel vă faceţi datoria atît faţă da patria în care v-aţi născut, cit şi de patria în care trăiţi şi vă desfăşuraţi astăzi acti­vitatea“. în încheiere, şeful statului nostru a spus : Acum, cînd peste cîteva ore vom în­cheia vizita în Austria, pot să vă spun că întreve­derile şi discuţiile pe cars le-am avut au fost deosebit de rodnice, de utile, ele vor contribui la dezvoltarea ,şi nu,, mai puternică a relaţiilor, ulq dintre popoarele noastre­; nn . Doresc ca activitatea cdîo-dsăi. ni.ei, a parohiei să fie manent îndreptată în ac^a^ stă direcţie. Acţionînd pric­ipre fel veţi putea spune că d®s­făşuraţi o activitate rodnică, că sînteţi c­u adevărat soli­­şi ai poporului român, ai prie­teniei cu poporul austriac. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost invitaţi apoi să sem­neze un act festiv care con­semnează această întîl­­nire, precum şi în cartea de onoare a coloniei. Pre­şedintelui Ceauşescu şi so­ţiei sale le-au fost oferite în dar albume f cu imagini din istoricul activităţii co­loniei române. La despăr­ţire, membrii coloniei au făcut din nou şefului statu­lui nostru şi celorlalţi oas­peţi români o emoţionantă manifestare a bucuriei pri­lejuite de această întîlnire. Dejun oferit de preşedintele federal al Austriei In încheierea vizitei ofi­ciale făcute în Austria, pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceau­şescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au luat parte vineri la un dejun oferit de preşedintele federal al Republicii Aus­tria Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, la hotelul „Kahlenberg“, situat în pi­torească zonă a pădurii vie­­neze. Au participat cancelarul federal Bruno Kreisky, Ru­­dolf Kirchschläger, minis­trul de externe, alţi membri ai guvernului, persoane ofi­ciale austriece. De asemenea, au partici­pat: Iosif Banc, vicepreşe­dinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, persoa­­ne oficiale române. In timpul dejunului, pre­şedintele federal al Repu­blicii Austria şi preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia au rostit toasturi. In cuvîntul său, preşedin­tele federal, FRANZ JO­NAS, a spus, printre altele : „Aş vrea să vă declar, dumneavoastră, domnule preşedinte, şi însoţitorilor dumneavoastră că la încheieirea acestei zile festive a vizitei dumneavoastră în Viena ne exprimăm spe­ranţa că discuţiile pur­tate aici şi posibilită­ţile pe care le-aţi avut de a vă informa în celelalte regiuni ale Austriei1 vor contribui la dezvoltarea şi întărirea colaborării dintre popoarele şi ţările noastre pe­ baza înţelegerii recipro­ce. Cu aceste gînduri, dom­nule preşedinte, încheiem partea oficială a vizitei dumneavoastră. Ne bucu­răm că după această vizită vor urma noi rezultate po­zitive în dezvoltarea rela­ţiilor dintre Republica So­cialistă România şi Austria. Preşedintele Jonas a toas­tat apoi pentru bunele re­laţii reciproce dintre cele două ţări, în sănătatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, în sănătatea celor prezenţi la dejun. Răspunzînd, preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, a spus : „Cele cinci zile pe oare le-am petrecut în Austria, la invitaţia domnului pre­şedinte federal, au fost deo­sebit de plăcu­te şi de utile. Sunt întru totul de acord cu domnul preşedinte că, în urma vizitei pe care domnia sa a făcut-o anul trecut în România, şi a vizitei pe care eu şi colaboratorii mei au făcut-o zilele acestea în Austria, relaţiile dintre ţă­rile noastre vor cunoaşte o dezvoltare şi mai puternică. Zilele trecute, cînd am vi­zitat Muzeul de istoria ar­telor din Viena, mi s-a ară­tat o hartă veche şi mi s-a spus că întotdeauna Aus­tria, în dezvoltarea sa, a a­­cordat o mare atenţie ţări­lor dunărene şi din Balcani. Consider că şi acum o cola­borare bună a Austriei cu celelalte ţări dunărene şi din Balcani va asigura largi perspective de dezvoltare a tuturor ţărilor şi va consti­tui o contribuţie de seamă la victoria păcii în lume. De asemenea, consider că discuţiile noastre, acordu­rile realizate reprezintă un aport, atît la dezvoltarea relaţiilor bilaterale, cit şi la cauza păcii în această zonă şi în întreaga Europă. Ducem cu noi cele mai plăcute şi frumoase amin­tiri despre vizita în Aus­tria, despre convorbirile şi întîlnirile cu conducătorii austrieci, cu populaţia aus­triacă“. în încheiere, preşedinte­le Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a toastat pentru prietenia dintre po­poarele­ român şi austriac, pentru realizarea a tot ceea­ ce s-a convenit în aceste zile în sănătatea preşedin­telui federal şi a doamnei Jonas, în sănătatea tuturor celor prezenţi. Dejunul s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, prie­tenească! Ecouri din presa străină Intr-o amplă relatare, ASSOCIATED PRESS sub­­linia că prezenţa preşedin­telui român Nicolae Ceauşescu în plenul­­ reu­niunii Agenţiei Internaţio­nale pentru Energia Ato­mică (A.I.E.A.) de la Viena „a fost prima vizită făcută de un şef de stat străin la acest for". In continuare, sunt citate acele pasaje din cuvîntarea rostită de tova­răşul Nicolae Ceauşescu în faţa participanţilor la Con­ferinţa generală a Agenţi­ei Internaţionale pentru Energia Atomică, în care se arată că România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent în fa­voarea unor măsuri ferme de dezarmare generală şi, îndeosebi, de dezarmare nucleară. La rîndul ei, agenţia U.P.I., referindu-se la ace­eaşi cuvîntare, scoate în evidenţă citatul în care se arată că România con­sideră că singura moda­litate de a elibera omeni­rea de coşmarul războiu­lui nuclear este oprirea producţiei acestor arme, distrugerea stocurilor e­­xistente şi interzicerea de­finitivă a folosirii energi­ei atomice in scopuri mili­tare. „Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat al României, a reafir­mat azi dimineaţă, în faţa celei de-a 14-a sesiuni or­dinare a A.I.E.A., ataşa­mentul ţării sale faţă de măsuri ferme de dezarma­re generală şi, îndeosebi, de dezarmare nucleară“, relevă agenţia FRANCE PRESSE, referindu-se la cuvîntarea rostită în faţa participanţilor la Confe­rinţa generală a Agenţiei. Informîndu-şi cititorii despre programul ultime­lor zile ale vizitei în Aus­tria a şefului de stat ro­mân, ziarul „NEUES DEUTSCHLAND“ se refe­ră la problemele aborda­te în timpul convorbi­rilor oficiale. Sub titlul „Ceauşescu despre secu­ritatea europeană“, ziarul menţiona că „preşedintele Consiliului de Stat român, Nicolae Ceauşescu, s-a refe­rit cu ocazia actualei sale vizite în Austria şi la pro­blema securităţii europe­ne“.. Ziarul subliniază păr­ţile din cuvîntările tovară­şului Nicolae Ceauşescu rostite în Austria, în care se exprimă convingerea că astăzi există condiţii mai favorabile pentru asigura­rea securităţii europene. Simbája 26 septembrie 1970 Excelenţei Sale Domnului FRANZ JONAS­ ­ Preşedintele Republicii Austria VIENA Părăsind teritoriul Republicii Austria, vă adresez încă o dată, calde mulţumiri pentru primirea cordială şi ospitalitatea desăvîrşită de care ne-am bucurat în timpul vizitei în ţara dumneavoastră. îmi exprim convingerea că vizita făcută, convorbi­rile pe care le-am avut vor întări şi mai mult relaţi­ile prieteneşti dintre popoarele noastre, vor lărgi şi dezvolta, în continuare, colaborarea româno-austriacă, în interesul ambelor ţări, al cauzei destinderii şi păcii în Europa şi în lume. Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră şi poporului au­striac prieten multă sănătate şi feri­cire, prosperitate şi pace. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next