Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-16 / nr. 7101

Miercuri 16 septembrie 1970 MUNKA Pagina a 3-a CONTINUITATE,­ FRECVENŢĂ, TENSIUNE • INDUSTRIALIZAREA PRESUPUNE IN PRIMUL RIND ENERGIE ELECTRICĂ • UN VOLUM A­­PROAPE DUBLU FAŢĂ DE PLAN LA INVESTIŢII ÎN SCOPUL EXTINDERII ELECTRIFICĂRII • ÎN ACTUALUL CINCINAL NUMĂRUL ABONAŢILOR A CRESCUT CU PESTE 140 000 • TOATE SATELE RACORDATE LA SISTEMUL ENERGETIC . MAI BINE DE 75 LA SUTĂ DIN GOSPODĂRIILE RURALE SÎNT ELECTRIFICATE • ÎN URMĂTORII CINCI ANI NUMĂRUL KILOWAŢILOR DAŢI ÎN CONSUM SE VA DUBLA • UN ÎNALT GRAD DE SIGURAN­ŢĂ ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI ENERGETIC AL ÎNTREPRINDERII • SPIRITUL NOVATOR RIDI­CAT LA LOC DE CINSTE Creată în termo şi hidrocentrale, ener­gia electrică ajunge la consumator prin intermediul unităţilor specializate de reţele electrice. Intre acestea se numără şi ÎN­TREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE - BUCUREŞTI, despre a cărei activitate vom vorbi în rindurile care urmează.­­ Trăim o epocă de mari prefaceri. Se schimbă faţa oraşelor şi satelor. Pretutin­deni apar noi unităţi industriale. Energia electrică a devenit tot atit de necesară ca apa, ca aerul care-l respirăm... II ascultăm cu atenţie pe directorul în­treprinderii, inginerul TEOFIL DEACONU. Aveam în acelaşi timp în faţă o hartă des­făşurată a Bărăganului, a celor trei ju­deţe : Ilfov, Teleorman şi Ialomiţa, deser­vite de această întreprindere de reţele electrice. Observăm o puzderie de semne care în realitate înseamnă noi obiective in­dustriale intrate în funcţiune in ultimii ani, sau care se află acum în plină construcţie. Este suficient să amintim noile unităţi ale industriei uşoare : Filatura Olteniţa, ţesă­­toria Slobozia, dezvoltarea ţesătoriei „Te­leormanul" din Roşiori, sau cele ale indus­triei alimentare , Fabrica de ulei Slobozia, cea de conserve de la Feteşti şi extinderea celor de la Buftea şi Valea Roşie, fără a mai vorbi de însemnatele lucrări de mărire a capacităţilor la Combinatul chimic din Turnu Măgurele şi altele. în agricultura judeţelor deservite de în­treprindere s-au remarcat darea în exploa­tare sau extinderea unor mari combinate de creştere a porcilor cum sunt cele de la Giurgiu, Ulmeni, Căzăneşti şi Feteşti, a unor ferme pentru creşterea vacilor şi a păsărilor. Agricultura Bărăganului cunoaşte extinderea masivă a sistemelor de irigaţii , a dezvoltării producţiei legumicole în sere mari cum sunt cele de la Popeşti-Leordeni.­­ Pentru toate aceste noi unităţi eco­nomice din industrie şi agricultură — ne informează inginerul Deaconu — întreprin­derea noastră a asigurat atit proiectarea cit şi executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică. Paralel cu aceasta co­lectivul nostru, răspunzînd cu entuziasm chemării partidului, militînd pentru înfăp­tuirea politicii sale înţelepte, a pus un accent deosebit pe extinderea electrificării satelor. In prezent toate satele din cele trei judeţe ale Bărăganului sunt racordate­­la sistemul energetic. De reţinut că electri­ficarea satelor s-a făcut nu numai prin trecerea liniilor electrice pe uliţe, ci pă­trunderea luminii nu cit mai multe gospo­dării rurale. In anii actualului cincinal numărul abonaţilor pentru uzul casnic al energiei electrice a sporit cu peste 140 000, dublindu-se faţă de anii anteriori. Astfel, peste 75 la sută din gospodăriile acestor judeţe pe care le deservim se bucură de binefacerile energiei electrice. • în scopul realizării în cit mai bune con­diţii a sarcinilor ce le avem de îndeplinit unitatea noastră a cunoscut o puternică dezvoltare. Numărul staţiilor electrice a crescut de la 18 la 38 ; liniile electrice de la 9 000 km la 14 000 km; posturile de transformare de la 1 630 la 3 000. Investi­ţiile acordate de stat întreprinderii noastre în ultimii cinci ani pentru extinderea insta­laţiilor electrice se ridică la peste 772 mi­lioane lei, cu 79 la sută mai mult de­cit prevede planul. Toate acestea pentru de­servirea mai bună a consumatorilor cu energie electrică.­­ Unii dintre cititorii noştri ne-au sesizat că intr-o localitate sau alta nu există in­­totdeauna comimitiiaic­iii CiSimcnîGrSCî CI! energie electrică.­­ Este drept, în prezent se mai înregis­trează o serie de întreruperi, în special în perioada descărcărilor atmosferice. Condu­cerea întreprinderii a analizat și a luat o serie de măsuri din care amintim : elimi­narea siguranţelor aeriene la branşamente, consolidarea unor reţele de înaltă şi joasă tensiune, îmbunătăţirea parametrilor ener­giei electrice livrate. Numai în perioada care s-a scurs din acest an s-au executat lucrări de schimbare a izolaţiei la liniile electrice aeriene de înaltă tensiune (60— 100 kV) pe o lungime de 28,5 km, iar la liniile de medie tensiune, pe mai bine de 500 km, s-au :-locuit stîlpii din lemn pu­trid şi cei din beton care erau necorespun­zători (circa 3 400 bucăţi) ; a fost moder­nizat iluminatul public în 26 de localităţi situate pe drumurile naţionale , s-au con­solidat linii de înaltă şi joasă tensiune etc., ceea ce a dus la mărirea gradului de si­guranţă în funcţionarea şi exploatarea con­ductorilor de transport, micşorindu-se astfel numărul de deranjamente cu 15 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Desigur, asemenea preocupări vor sta şi de acum înainte in atenţia colectivului n­ostru, în scopul reducerii numărului de întreruperi la abonaţi.­­ In prezent­­ ne-a spus inginerul Ni­colae Tetelea, director tehnic al întreprin­derii, reluînd firul discuţiei — întregul nos­tru colectiv este preocupat de a lărgi ac­ţiunile pe linie de promovare a tehnicii noi, menite să asigure continuitate în ali­mentarea cu energie electrică. Instalaţiile din sistem sunt prevăzute cu o serie de automatizări care restabilesc fără interven­ţia omului eventualele avarii in reţele. De subliniat este faptul că printre măsurile luate, conducerea unităţii a asigurat la timp necesarul de echipament electric de rezervă, utilaje şi autovehicule speciale pre­văzute cu staţii de radio-telefon, pentru remedierea avariilor pe timp de iarnă. Acest lucru a permis şi va permite inter­venţii operative şi asigurarea funcţionării neîntrerupte, fără dereglări şi pierderi de­ energie. Pătrundem apoi în universul cifrelor. Fiecare cu istoricul ei. Prin intermediul lor , aflăm că, acum la confluenţa a do­uă cin­cinale, bilanţul înfăptuirilor este bogat. Co­lectivul întreprinderii se prezintă cu princi­palii indicatori ai planului cincinal înde­pliniţi şi depăşiţi. Astfel, la energie elec­trică vândută planul cincinal a fost realizat încă din luna ianuarie , la producţia globa­lă industrială în luna iulie, iar la beneficii în august. Numai în primele 8 luni din a­­cest an, planul la energia electrică vîn­­dută a fost depăşit cu 9,8 la sută, la cons­­trucţii-montaj cu 15,5 la sută, obţinindu-se , în acelaşi timp beneficii în valoare de­­ aproape 9,5 milioane lei peste sarcina pla­nificată. Dispcînd aceste cifre ajungem la con­cluzia că ele sunt rezultatul unei mai bune organizări a producţiei şi a muncii, al uti­lizării la întreaga capacitate a potenţia­lului tehnic şi uman, al creşterii conştiinţei şi calificării oamenilor.­­ Acţiunile întreprinse pe linie de orga­nizare superioară a producţiei şi a muncii — ne spunea inginerul Horia Constantines­­cu, şeful serviciului organizarea producţiei­­ au condus implicit la creşterea continuă a eficienţei economice, intre altele au fost înfiinţate exploatările electroenergetice ju­deţene, cărora li s-au acordat atribuţii lăr­gite, s-a organizat după principii noi secţia de înaltă tensiune şi a centrelor de exploa­tare şi întreţinere, s-a trecut la progra­marea operativă a lucrătorilor şi altele Măsurile aplicate au determinat un grad ridicat de siguranţă în funcţionarea siste­mului nostru energetic şi au permis să realizăm volumul de lucrări planificat cu 420 muncitori şi personal tehnic şi adminis­trativ mai puţini faţă de prevederi. Ascultam la relatările expuse cu multă pasiune de interlocutorul nostru, gîndul însă ne era la oameni, la aceia care pun în valoare măsurile preconizate, care nu precupeţesc eforturile în vederea îndepli­nirii exemplare a sarcinilor care ie stau în faţă. Dragostea pentru profesie implică din partea sutelor de electricieni o activitate efervescentă, promptă. De rapiditatea şi calitatea intervenţiilor tehnice efectuate de ei este condiţionată producţia, productivi­tatea muncii, nivelul de rentabilitate al în­treprinderii. Marea majoritate a electricie­nilor din această unitate îşi desfăşoară ac­­­tivitatea la zeci şi sute de kilometri depăr­tare, incontestabil, condiţiile în care lu­crează le solicită mare atenţie, conştiinţă, o bună pregătire profesională. Marea ma­joritate a muncitorilor, inginerilor şi maiştri­lor­­ ne spune Biu Ioan, preşedintele co­mitetului sindicatului — îşi realizează sar­cinile la un înalt nivel calitativ. Ei obţin în cadrul întrecerii socialiste frumoase izbînzi, răsplătite prin aprecierile întregului nostru colectiv şi al beneficiarilor. Sînt foarte dese cazurile cînd juniorii, echipele de intervenţie au stat ore în şir căţăraţi pe stilpi, lucrînd intens pentru a restabili legăturile circuitelor electrice cu unităţile economice, cu unele sate şi comune. Preşedintele comitetului sindicatului ne-a înfăţişat un frumos tablou al acestor fapte, în centrul cărora se află oamenii, iată doar numai cîţiva dintre ei : electricieni ca Mih­ai Stoica, Constantin Manea, Nicolae Stan­­culescu, Gheorghe Iovanu împreună cu echipele pe care le conduc, maiştrii ca Minai Gogorici, Liviu Rossi, Andrei Kluş, Gheorghe Mănescu, Nicolae Cocoloş, Du­mitru Colfescu, ingineri ca Alexandru Io­­nescu, Marcel Juţuianu şi alţii se disting în muncă prin spirit de organizare, disci­plină, competenţă profesională, inventivi­tate. De altfel, trebuie amintit că în cadrul concursului pe linie de inovaţii, organizat de Consiliul sindicatelor din judeţul Ilfov, colectivul de aici a obţinut locul I. Recent, comitetul de direcţie al între­prinderii a dezbătut sarcinile mobilizatoare care vor sta în viitorul cincinal în faţa co­lectivului. Astfel, in următorii cinci ani, vo­lumul de energie se va dubla. Anul 1975 trebuie să însemne terminarea electrificării ultimei uliţe, a ultimei gospodării. Anual, cel puţin un număr de 30 000 de familii vor avea posibilitatea sa devină abonaţi la consumul de energie electrică. Practic, acest lucru înseamnă că pina la sfirşitul viitorului cincinal toate gospodăriile de pe întinsul celor trei judeţe vor beneficia de binefacerile energiei. Anii care urmează, în care vor prinde viaţă hotărîrile celui de al X-lea Congres al P.C.R. va însemna în fapt o puternică Industrializare a localităţilor aflate de-a lungul Dunării, de la Turnu Măgurele la Feteşti. Se vor înălţa puternice unităţi ale chimiei, ale industriei uşoare, alimentare şi constructoare de maşini etc. Vor fi cons­truite noi ferme pentru păsări şi complexe pentru creşterea porcilor, vor continua cu o intensitate şi mai mare lucrările pentru ex­tinderea irigaţiilor. Toate aceste puternice obiective cer eforturi sporite din partea harnicului colectiv al întreprinderii regio­nale de electricitate, chemată să asigure proiectarea şi efectuarea tuturor lucrărilor necesare alimentării cu energie electrică. In vederea înfăptuirii acestui vast plan de extindere a asigurării cu energie electrică partidul şi guvernul au aprobat fondurile necesare pentru investiţii. In decursul celor cinci ani care urmează întreprinderea va avea la dispoziţie în acest scop circa un miliard lei, cu peste 208 milioane lei mai mult decît realizările acestui cincinal, cincinal.­­ Cheltuirea chibzuită a fiecărui leu inves­tit, presupune temeinică pregătire a lucră­rilor pe tot fluxul incepînd de la proiectare-aprovizionare şi pînâ la execuţie. Scurtarea termenelor de dare în funcţiune, întreţine­rea în condiţii optime de funcţionare a în­tregului ansamblu de reţele electrice — iată problema nr. 1 căreia colectivul tre­buie să-i consacre întreaga sa activitate. Aşadar, sarcini măreţe, mobilizatoare. Dar cum întreprinderea dispune de un va­loros potenţial uman şi tehnic, la care se adaugă experienţa dobîndită, suntem­ în­credinţaţi că ele vor fi îndeplinite cu succes. NICOLAE BIVOLU DUMITRU VLASCEANU Fotografii : PETRE COZIA Linia de 400 kV—Slatina—­Bucu­reşti Şeful staţiei Chitiţă, Gheorghe Munteanu, controlează parametrii instalaţiilor­­ electroenergetice Directorul general Teofil Deaconu, şi inginerul-şef Florin Burada, discutind des­pre dezvoltarea reţelelor electrice din judeţele Ilfov, Teleorman şi Ialomiţa Echipa de electricieni, condusă de Dumitru Chiriţă, fruntaş în întrecerea socia­listă, executînd lucrări la iluminatul public

Next