Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-18 / nr. 7103

Pagina a 2-a Concursul şi Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU" Cind repertoriul de con­cert întruneşte virtuţile cele mai rafinate şi cind, pe lingă aceasta, inter­pretarea este dintre ce­le mai promiţătoare, a­­tracţia unui astfel de spectacol devine irezis­tibilă. Aseară London Symphony Orchestra a dat primul său concert, în­fiinţată în urmă cu şai­zeci şi şase de ani din­­tr-un grup de instrumen­tişti ai unei orchestre mai vechi­,,Queen’s Hall Or­chestra“. L.S.O. (numele prescurtat şi cunoscut astfel in toată lumea) a continuat de atunci şi pină în prezent să îmbogă­ţească vechea tradiţie a­­ şcolii muzicale naţionale. Condusă rînd pe rînd nu­mai de personalităţi pro­eminente ale baghetei, or­chestra a trecut prin vre­me cu o deosebită re­ceptivitate la tot ceea ce arta muzicală oferea ,­nou şi valoros,­ ajungînd la abordarea unui larg re­gistru de lucrări din cele mai diferite şcoli şi sti­luri, de la clasici şi pină la creatorii de avangardă. Fiind formată din mu­zicieni şi prim-instru­­mentişti, orchestra lon­doneză dispune oricînd de posibilitatea de a în­locui solistul cu un alt membru al formaţiei, ceea ce reprezintă o adevărată performanţă. Un aseme­nea simfonic am cunoscut ieri seară. Iar la pupi­trul­­ de orchestră l-am cunoscut pe André Pre­vin. Supranumit „Doctor Miracol“ prin forţa trăirii muzicale, prin interpre­tarea originală şi fasci­nantă, plină de „surprize“, a partiturilor , celor mai cunoscute, care dobân­desc noi configuraţii şi multiple semnificaţii sub bagheta sa, marele di­rijor american ne-a ui­mit prin expresia sa mo­dernă, cu totul nebănuită. Programul a fost echili­brat şi complex. Simfo­nia a Ill-a de Robert Simpson (creator pentru prima oară prezent în programele noastre de concert) a deschis seara cu suflul artei muzi­cale moderne. Evident fiind caracterul elaborat, lucrarea nu pierde din puterea ei de comunicare şi de emoţie artistică, în­cărcată de ritmurile vie­ţii moderne, sugerind structurile complicate ale cotidianului, simfonia re­levă cadrul concret şi abstract în care se de­rulează implacabil fil­mul vieţii umane. Radu Lupu interpretea­ză în prestigioasa compa­nie, Concertul nr. 3 pen­tru pian şi orchestră in do minor op. 37. Fru­museţea şi claritatea su­netului, rigurozitatea teh­nică, interpretarea plină de nuanţe şi culori tim­brale, armonizarea exce­lentă cu ansamblul or­chestral, fibra sensibil ner­voasă, tenta modernă im­primată partiturii, ne-au oferit o imagine desăvâr­şită a unui concert bee­thovenian. Autor mult îndrăgit de André Previn, Igor Stra­vinsky,­ creator ce a con­trariat în cea mai mare măsură şi pe contemporani dar şi pe urmaşi, a fost prezent în program prin Suita de balet „Pasărea de foc“. Lucrarea, scrisă în urmă cu şase decenii, şi care i-a adus o noto­rietate fulminantă, con­tinuă şi în zilele noastre să fascineze un public eterogen ca gust şi forma­ţie. Frumuseţea epică a basmului străvechi al Pă­sării de foc şi-a găsit ex­presia sublimă în puterea de­­ evocare a muzicii, în ritmurile sale dure şi aspre, în contrastele şo­cante, in feeria nuan­ţelor. Şi, mai ales, am avut fericirea să ascultăm un Stravinsky în inter­pretarea celui care a fost din totdeauna robit de mu­zica marelui compozitor. ALINA POPOVICI André Previn, un „Dr. Miracol“ al baghetei AGENDĂ Vă recomandăm spec­tacolele serii:­e în Sala mare a Pa­latului — London Sym­phony Orchestra. Diri­jor : André Previn ; solistă: Sheila Arms­trong , în program: George Enescu — Rap­sodia I, Britten — I­­luminaţiile, Schubert — Simfonia a IX-a. • La Opera Româ­nă — Teatrul Acade­mic de Operă, şi Balet „S.M. Kirov" din Lenin­grad prezintă specta­colul de balet cu „Adolphe­­ Giselle“. Dirijor: Viktor Fe­dotov ; regia şi core­grafia : Marius Petipa ; solişti: Irina Kolpa­­ kova, Iurii Soloviov, Gabriela Korúiévá, Na­talia Bolşakova, Mi­hail Barîşnikov. M Ü N C A Vitrina cărţii sociale şi politice Procesul integrării familiale Simpla parcurgere a su­marului culegerii intitu­late „Tineretul şi familia“, apărută recent în Editura politică, sub îngrijirea u­­nui colectiv format din dr. Petre Bărbulescu, Costin Ştefănescu şi Leon Topa este pe deplin edificatoare. Cele trei părţi ale volumu­lui („Familia — mediu e­­ducaţional : aspecte şi ten­dinţe actuale“, „Tineretul şcolar şi integrarea fami­lială", „Şcoala părinţilor“) subsumează un număr de studii dedicate cercetării ştiinţifice a familiei şi a rolului ei educaţional, pre­gătirii tineretului şcolar pentru viaţa de familie, precum şi a unor coordo­nate actuale în pregătirea pedagogică a părinţilor. Nu este vorba de o carte pentru tineret (aşa cum s-ar putea deduce din ti­tlu), ci despre tineret, lec­tura volumului familiari­zând pe cititor cu unele dintre coordonatele prin­cipale ale pregătirii tine­retului pentru viaţa de fa­milie. Deşi în general larg accesibile, studiile înmă­­nunchiate în volum lasă impresia unei pendulări între sfera de interese a e­­ducatorilor (cadre din do­meniul pedagogiei şi în primul rînd învăţători şi profesori) şi cea a masei părinţilor fără o pregătire specială. Relevând acest caracter nedecis al volu­mului, ne referim atît la tematică (unele dintre stu­dii, cum ar fi cele referitoa­re la predarea limbii şi li­teraturii române pentru clasele I-VIII, a istoriei pen­tru clasele IX-XII sau a orei de dirigenţie, au un scop exclusiv didactic), cît mai ales la modul de abordare a problematicii, ea oscilînd de la tratarea sociopeda­­gogică la publicistică. Vo­lumul este neunitar şi sub aspectul redactării, unele studii avînd note biblio­grafice în subsolul paginii sau la sfîr­şitul textului, al­tele fiind lipsite de aparat critic. Cu toate acestea, colecti­vul de autori — majorita­tea dintre ei cercetători la Institutul de ştiinţe peda­gogice — pune la îndemîna cititorilor o carte utilă, completînd literatura şti­inţifică atît de săracă încă, în domeniul vast al studi­erii procesului de integra­re a tineretului în viaţa familială. O contribuţie la studiul ştiinţific al politicii Volumul semnat de Ovi­­diu Trăsnea este dedicat unui domeniu ştiinţific considerat pînă nu de mult — desigur eronat — ca o­­pus teoriei­ politice a mar­­xism-leninismului sau, în orice caz, ca neavînd un obiect propriu, fiind com­plinit de filozofia sau so­ciologia politică, de teoria generală a socialismului ştiinţific. Aceasta explică în bună măsură şi numă­rul relativ mic de lucrări de Politologie marxistă. Lucrarea, recent publica­tă de Editura politică, re­prezintă prima încercare de tratare istorico-episte­­mologică a trăsăturilor fundamentale ale cercetării politicii de la Aristotel și pînă în zilele noastre. Nu este vorba de o istorie a doctrinelor politic­e, ci de o evaluare istorică­ a princi­palelor contribuţii, menită să reliefeze direcţiile cer­cetării fenomenelor politi­ce, de studiul semnificaţii­lor şi a valorii contribuţii­lor aduse, în acest sens, de-a lungul istoriei, în condiţiile în care pro­blemele politice — aşa cum confirmă, sondajele de opi­nie pe plan mondial — cu­nosc o din ce în ce mai puternică audienţă în ma­se, dominînd nu numai lupta ideologică, dar şi pro­cesele de adînci transfor­mări social-economice ce se petrec astăzi în lume, punctele de vedere ale au­torului asupra genezei şi evoluţiei ştiinţei politice, a unor probleme esenţiale privind stadiul actual al cercetărilor în acest dome­niu, se înscriu ca impor­tante contribuţii nu numai la stabilirea unui punct de vedere unitar asupra no­ţiunii de ştiinţă politică, dar şi la afirmarea vigu­roasă a ideilor marxiot­­leniniste într-un domeniu atît de controversat. Vă recomandăm : „SOCIOLOGIA ŞI PRACTICA SOCIA­LA“, o culegere de studii, revelatoare pentru înţele­gerea importanţei studie­rii ştiinţifice a dinamicii realităţilor sociale. „PROCESUL DE UR­BANIZARE IN ROMA­NIA“, sinteza unor cerce­tări sociologice efectuate în zona Braşov, cu privire la trei elemente integratoa­re ale procesului de urba­nizare : fabrica, căminul muncitoresc şi cartierul. „CETĂŢEAN, SOCIETA­TE, FAMILIE“, studii dedi­cate problemelor etice, ca­racteristice etapei actuale de dezvoltare socială din ţara noastră. „PROCESUL EDUCA­ŢIEI INTELECTUALE“ de Jerome Brunner, o carte u­­tilă îndeosebi cadrelor di­dactice de toate specialită­ţile, autorul pledînd pen­tru conlucrarea diferitelor discipline pentru funda­mentarea psihologică a metodologiei predării. „FACTORII SOCIALI AI PRODUCTIVITĂŢII MUNCII“, sub redacţia cercetătoarei Honorina Ca­­zacu, cuprinde rezultatele cercetărilor sociologice concrete şi concluziile practice în legătură cu ro­lul factorului uman în spo­rirea productivităţii mun­cii în diferite unități eco­nomice. EXTINDEREA LARGĂ A AUTOMATIZĂRII (Urmare din pag. 1­ a) sarcini sporite, mobilizatoa­re în cincinalul care urmea­ză. Din darea de seamă prezentată de inginerul Ion Geambaşu, directorul între­prinderii, a rezultat că în următorii cinci ani produc­ţia unităţii se va dubla. Peste 80 la sută din sporul de producţie prevăzut se va realiza pe seama creşterii productivităţii muncii. Pro­ducţia globală la 1 000 lei fonduri fixe va trebui să ajungă la 7 270 lei faţă de 6 245 lei la nivelul actual. Totodată se prevede ca cheltuielile de fabricaţie să fie reduse cu aproape 209 lei la mia de lei producţie marfă. Desigur, pentru în­deplinirea acestor indica­tori înalţi sunt create, în bună măsură, condiţiile co­respunzătoare: în actualul cincinal, capacităţile de producţie s-au dublat, s-au modernizat fluxurile teh­nologice, a crescut­ nivelul de calificare. Cu toate aces­tea, așa cum a rezultat din dezbaterile adunării, se im­pune imperios necesitatea de a găsi în continuare acele mijloace care să asi­gure îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan fixate. Adunarea a dat răspuns clar acestor probleme. Poa­te mai mult ca oricînd ea şi-a dovedit marea utilitate, puterea ei de analiză şi de sintetizare a problemelor celor mai arzătoare ce stau în faţa colectivului. Cei ca­re au participat la dezba­teri şi-au confruntat păre­rile, au ales soluţiile şi au stabilit măsurile cele mai adecvate menite să ducă la ridicarea continuă a efici­enţei economice. S-a insis­tat mult asupra unor aspecte esenţiale ale activi­tăţii productive. Unii din­tre vorbitori între care Ion Nedelcu, Voicu Aldea, Ion Cuţa, Dumitru Pintilie, Ale­xandru Stroe şi Traian Tri­­că s-au referit la necesitatea promovării în continuare a unor noi tehnologii şi me­tode înaintate de lucru, la utilizarea din plin a capa­cităţilor de producţie şi a timpului de lucru, la apro­vizionarea ritmică a locuri­lor de muncă. Alţii, ca Bujor Grigoriu, Constantin Crai, Mircea Cheproşu, Gheorghe Arsene, au sub­liniat aspectele legate de calitatea produselor, disci­plina în muncă, ridicarea pregătirii profesionale. Imprimîndu-i-se un pro­nunţat caracter de lucru, adunarea s-a soldat cu so­luţii şi măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea, sub toate aspectele, a activităţii de producţie. între altele, se va trece la tipizarea unor noi tipuri de panouri cu largă utilitate în dome­niul automatizării, cu un număr restrîns de elemen­te şi blocuri, fapt ce va a­­sigura un volum redus de proiecte şi manoperă în execuţie. în perioada care urmează vor fi asimilate noi produse, între care şi echipamentul de comandă şi acţionare pentru blocuri­le energetice de mare pute­re. Se va face reproiectarea construcţiilor metalice în sensul restringerii număru­lui de repere şi micşorării gabaritelor. Se urmăreşte îmbunătăţirea continuă a performanţelor aparatelor şi elementelor de automati­zare, în scopul creşterii competitivităţii acestora. O altă serie de măsuri are ca scop perfecţionarea procesului de fabricaţie, creşterea randamentului în producţie, fără creşterea efortului fizic. Astfel, se prevede mecanizarea unor operaţii, cum ar fi­ cele de asamblare a aparaturii, prelucrarea barelor, execu­tarea cablajului rigid, ca şi transportul produselor şi semifabricatelor; reorgani­zarea fluxului tehnologic în sectorul construcţii me­talice; sporirea capacităţii vopsitoriei şi înzestrarea ei cu aparatură modernă; do­tarea procesului tehnologic cu scule de grup de mare complexitate pentru execu­ţie şi aparate, speciale de control a calităţii ş. a. Cu alte cuvinte, o treabă (Urmare din pag. 1-a) Ştefan Cusută se străduiesc să „iasă din pămînt" cu obiectivele respective pen­tru a atinge stadiul fizic care să faciliteze execuţia şi cind mercurul termome­­trului se va afla sub zero grade. Grupul de şantiere va trebui însă să le mă­rească efectivele, mai ales cu mină de lucru calificată, de preferinţă zidari şi dul­gheri. Suprastructurile a­­cestor construcţii fiind din elemente prefabricate, mon­tarea lor în sezonul rece nu ridică probleme specia­le. Totuşi, sursele de încăl­zire şi iluminat sunt indis­pensabile, conducerea teh­­nico-administrativă a Gru­pului avînd obligaţia să a­­jute şefii de lot pentru a găsi cît mai curînd soluţii­le cele mai corespunzătoa­re. Evident, înfăptuirea mă­surilor pe linia asigurării lucrului pe timp friguros, este hotărîtoare în menţi­nerea unui ritm accelerat de execuţie. Dar, nu mai puţin important este şi confortul creat oamenilor, respectiv condiţiile de ca­zare şi masă, felul în care ei petrec timpul liber, pen­tru ca a doua zi să-şi reia activitatea cu aceeaşi vi­goare. Din informaţiile fur­nizate de tovarăşul Gheor­ghe Pinzaru, preşedintele comitetului sindicatului, a­­flăm că pentru salariaţii şantierelor aparţinînd gru­pului din Slobozia, încă din anul trecut s-au con­struit blocuri de locuinţe în oraş aparţinînd Consi­liului popular, dar puse la dispoziţie constructorilor şi s-au amenajat barăci care­­oferă condiţii corespunză­toare de odihnă şi destin­dere. Cantina, bine dotată cu utilaje specifice şi bine aprovizionată cu alimente, oferă meniuri variate, con-,­sistente şi la costuri con­venabile. Un adevărat labirint de canale, conducte şi jghea­buri, staţii de pompare, re­­pompare, presiune şi aduc­­ţiune însumînd peste 1 200 kilometri formează siste­mul Galăţui-Călăraşi, care, în final, va iriga 86 000 hectare dintre care 38 000 în acest an. Din discuţiile purtate aici cu cadre de conducere am aflat c­ă, da­torită unor greşeli de pro­iectare, lucrările nu sunt în grafic la etapa de repom­­pare nr. 1 „Mihai Vitea­zul“ — „inima întregului sistem“ , care va trebui să ridice la 30 de metri şi să refuleze în bazinul de retenţie aproape 60 mc de apă pe secundă. într-ade­­văr, deşi ne aflăm în sep­tembrie, lucrările sunt la cota zero, adică s-a turnat chesonul, respectiv funda­ţia din beton armat, creîn­­du-se doar frontul de lucru pentru montarea pompelor. Iată motivul pentru care numai două dintre cele şapte pompe, cite sunt pre­văzute pentru asigurarea debitului respectiv, vor pu­tea funcţiona încă în acest an, putîndu-se astfel efec­tua parţial , după cum ne-a informat ing. şef al şantierului, Nicolae Giur­­gea — probele la cele 38 000 hectare ce trebuiau să fie predate beneficiari­lor (I.A.S. şi C.A.P.) la 31 decembrie a.c. Oamenii din lotul tehni­cianului Anghel Mocanu, cărora li s-a încredinţat construcţia acestei staţii, lucrînd în schimburi pre­lungite au reuşit să recu­pereze într-o bună măsură restanţele. Finalizarea a­­cestui obiectiv în anul vi­itor solicită însă menţine­rea şi chiar dinamizarea actualului ritm de execuţie şi pe timpul iernii. De a­­ceea, conducerea şantieru­lui va trebui să intervină neîntârziat pentru crearea condiţiilor favorabile lu­crului neîntrerupt, pe timp friguros. Cum şase dintre cele şapte pompe se află deja pe şantier, montajul lor va trebui să constituie problema nr. 1 pentru toţi factorii interesaţi în reali­zarea acestei investiţii. A­­poi, procurarea sau execu­tarea pe loc a elementelor prefabricate ce vor intra în suprastructura staţiei, să se bucure, de asemenea, de atenţia cuvenită, orice tără­gănare fiind in detrimentul terminării obiectivului la data planificată. Accelerarea execuţiei şi pregătirea lucrului pentru timpul rece vor trebui rea­lizate şi la staţiile de re­­pom­pare şi presiune nr. 5 şi nr. 6, ca şi la poligoane­le de plăci prefabricate pentru căptuşirea canalelor de irigaţii deschise. Ca o constatare îmbucu­rătoare a anchetei noastre, menţionăm faptul că toate organizaţiile de construcţii au prevăzut luarea de mă­suri pentru ca lucrul pe şantiere să nu fie stînjenit, indiferent de starea vremii în Bărăgan. Experienţa de pînă acum pledează însă pentru materializarea ur­gentă a planurilor care au fost elaborate în acest scop, pentru înlăturarea oricăror concesii. Data de 15 noiem­brie, stabilită pentru ter­minarea tuturor pregătiri­lor de iarnă, nu întotdeau­na corespunde prevederilor şi intenţiilor noastre, natu­ra, mai ales în ultimii ani, fiind neobişnuit de caprici­oasă. Apoi, stadiile fizice respective nu pot fi atinse peste noapte. Ele cer o muncă sistematică şi în timp, o respectare riguroa­să a datelor planificate i­­niţial. CONDUCERILE OR­GANIZAŢIILOR DE CON­STRUCŢII, COMITETELE SINDICATELOR, TOTI FACTORII INTERESAŢI ÎN MATERIALIZAREA E­­FICIENTA A ACESTOR INVESTIŢII, VOR TREBUI CA, PRIN EFORTURI CONVERGENTE, SA COM­PLETEZE GOLURILE DIN VESTIMENTATIA DE IARNA A SANTIERELOR, ÎNLATURÎND ASTFEL EVENTUALELE PIEDICI DIN CALEA UNUI RITM CONSTANT DE LUCRU, SI FACILITÎND TRECE­REA DE LA ANOTIMPUL CALD LA SEZONUL RE­CE FARA POTICNIRI SI CU TOT POTENTIALUL UMAN SI TEHNIC DE CARE ACESTEA DISPUN. 1 de buni gospodari. în adu­nare s-a desprins cu tărie hotărîrea colectivului aces­tei întreprinderi de a mun­ci şi mai bine pentru înde­plinirea exemplară a sarci­nilor sporite de plan ce le revin pentru anii următori. CURSIVITATEA realizării investiţiilor Din nou despre cultura Dridu Săpăturile arheologi­ce efectuate în loca­litatea Bărsăuţi, din judeţul Neamţ, au scos la iveală urmele unor aşezări din secolele VIII-X e.n. şi o bogată colecţie de ceramică — vestigii aparţinînd culturii Dridu. Specia­liştii au ajuns la con­cluzia că cultura lo­cuitorilor acestei zone este de origine roma­­nico-bizantină, care cuprindea în acea pe­rioadă întreaga arie de la Nord de Dunăre, în spaţiul Moldovei, Transilvaniei de Sud- Est şi Munteniei pînă la Olt. Peste stratu­rile arheologice din secolele amintite au fost suprapuse şi o se­rie de locuințe din se­colele XIV şi XV, pre­cum şi un cimitir feu­dal moldav, demons­­trînd continuitatea et­nică a locuitorilor din Moldova. Vineri 18 septembrie 1970 Popasul Agapia Foto : P. GOZIA Regimul de circulaţie al conducătorilor auto începători O preocupare constantă a muncii organelor miliţiei pe linie de circulaţie este aceea a studierii amănunţi­te a modului cum se com­portă pe drumul public fiecare dintre categoriile de participanţi la traficul ru­tier. Scopul acestei cunoaş­teri în procesul activ al ac­tivităţii de supraveghere a circulaţiei este acela de a iniţia şi aplica măsuri con­crete, menite în finalitatea lor să ducă la discipliniza­­rea continuă a tuturor per­soanelor care folosesc dru­murile publice, la preveni­rea mai eficientă a acci­dentelor. Studiile întreprinse de organele de specialitate ale miliţiei asupra comportării in traficul rutier a condu­cătorilor auto­­ cu practică mai mică de 1 an în circu­laţie au evidenţiat conclu­dent că, an de an, discipli­na în circulaţie a conducă­torilor auto începători este deficitară în numeroase ca­zuri, lipsa de suficientă ex­perienţă, iar uneori o te­meritate cu nimic justifi­cată din partea acestora, generînd unele abateri care în mare parte s-au termi­nat cu accidente. Aceasta a determinat instituirea unor norme cu caracter de res­tricţie pentru aceste per­soane, în cadrul legislaţiei circulaţiei auto. Astfel, încă din 1966 De­cretul nr. 722, instituia o­­bligaţia ca autovehiculele ai căror conducători au o practică sub un an să poarte un semn distinctiv în formă de disc galben în centrul căruia se află sem­nul exclamării şi corelativ îndatorirea celorlalţi con­ducători auto ca atunci cind întîlnesc astfel de au­tovehicule să conducă cu atenţie. Această reglemen­tare a avut un oarecare efect preventiv. Noua reglementare intro­dusă prin art. 18 din De­cretul nr. 328/1970 — repu­blicat — şi dezvoltată prin art. 48 din Regulamentul de aplicare, vizează numai pe conducătorii auto în­cepători, fiind evidentă grija legiuitorului pentru eliminarea pericolului în timpul deplasării lor pe drumurile publice. Astfel, s-a prevăzut în primul rînd, că atunci cind aceste persoane conduc autoturismele pe arterele din afara localităţilor nu au voie să depăşească vite­za de 80 km/oră, socotin­­du-se această viteză ca cea mai corespunzătoare atît pentru siguranţa traficului în general, cît şi pentru deplasarea în bune condiţii a persoanelor ce conduc asemenea autovehicule. Trebuie să precizăm că legiuitorul nu a impus nici o restricție de deplasare în­ ce privește persoanele cu vechime mai mică de un an care conduc alte catego­rii de autovehicule, întru­cât legea noastră regle­mentează vitezele în limi­tele cărora pot să circule conducătorii autovehicule­lor respective, atît în lo­calităţi, cît şi în afara a­­cestora. S-a mai prevăzut că per­soanele care au vechime mai mică de 1 an în prac­tica de conducere nu au voie să­­ conducă autovehi­culul decit numai pe ban­da de lingă acostament sau bordură pe drumurile cu mai multe benzi, ei putîn­­du-se angaja pe altă bandă, spre­ stingă, numai în ve­derea executării manevrei de depăşire. Restricţia a­­ceasta are rostul să facili­teze în mai mare măsură fluiditatea traficului pe ar­terele din oraşe şi pe dru­murile naţionale, neîngă­­duind acestei categorii de conducători auto să ocupe alte porţiuni ale părţii ca­rosabile, ceea ce în condi­ţiile unui regim de restric­ţie a vitezei ar îngreuna buna desfăşurare a circula­ţiei. O prevedere cu un conţi­nut deosebit este aceea potrivit căreia acestor per­soane le este interzis să circule pe anumite drumuri în zilele şi orele pe care le vor stabili, fie Inspectoratul general al Miliţiei atunci când restricţia are caracter interjudeţean, fie inspecto­ratele miliţiei pe raza lor de competenţă. Pentru a se asigura con­diţii ca această prevedere să fie aplicată în concor­danţă deplină cu scopul care a impus-o, in practică se vor lua măsuri — atunci cind vor fi considerate o­­portune — ca orice aseme­nea restricţie să fie în pre­alabil anunţată în presă, la radio sau la televiziune, iar în zilele cu regim de restricţie să fie plasaţi a­­genţi de circulaţie în apro­pierea arterelor de deviere pentru a îndruma deplasa­rea acestor autovehicule pe drumuri mai puţin cir­culate. Consecvent ideei ca mă­surile de restricţie luate faţă de conducătorii auto cu vechime sub un an în practica de conducere să fie subordonate necesităţii de a evita periclitarea sau stînjenirea circulaţiei pe drumurile intens circulate, legiuitorul a mai stabilit în sarcina lor şi interdicţia de a trece frontiera de stat spre a merge în străinătate, conducînd un autovehicul, plecîndu-se de la dificultă­ţile pe care le ridică pen­tru începători particulari­tăţile traficului rutier din alte ţări. Socotim că ansamblul de restricţii impuse conducă­torilor auto începători este o necesitate a nivelului ac­tual şi de perspectivă al circulaţiei noastre rutiere. Respectarea cu stricteţe a acestora constituie che­zăşia realizării în practică a obiectivului avut în ve­dere de legiuitor la institu­irea acestui regim şi anume întărirea siguranţei pe dru­murile publice şi preveni­rea accidentelor. Maior DINIŢĂ GHEORGHE din Inspectoratul general al Miliţiei. Sute de participanţi ! ciştigă la loz in plic autoturismet­­ Jucînd la Loz în plic puteţi cîştiga autotu­risme — Dacia 1100, Moskvici 408, Skoda­­ 1000 MB, Fiat 850 şi Trabant 601, precum şi­­ premii în bani de 20.000, 10.000, 5.000, 2.000 lei ş.a. Unul dintre recenţii cîştigători la auto­turisme: Enescu Aristiţa din Bucureşti „TRABANT 601“. Oriunde vă aflaţi jucaţi la LOZ ÎN PLIC­­ 41

Next