Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-18 / nr. 7103
Pagina a 2-a Concursul şi Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU" Cind repertoriul de concert întruneşte virtuţile cele mai rafinate şi cind, pe lingă aceasta, interpretarea este dintre cele mai promiţătoare, atracţia unui astfel de spectacol devine irezistibilă. Aseară London Symphony Orchestra a dat primul său concert, înfiinţată în urmă cu şaizeci şi şase de ani dintr-un grup de instrumentişti ai unei orchestre mai vechi,,Queen’s Hall Orchestra“. L.S.O. (numele prescurtat şi cunoscut astfel in toată lumea) a continuat de atunci şi pină în prezent să îmbogăţească vechea tradiţie a şcolii muzicale naţionale. Condusă rînd pe rînd numai de personalităţi proeminente ale baghetei, orchestra a trecut prin vreme cu o deosebită receptivitate la tot ceea ce arta muzicală oferea ,nou şi valoros, ajungînd la abordarea unui larg registru de lucrări din cele mai diferite şcoli şi stiluri, de la clasici şi pină la creatorii de avangardă. Fiind formată din muzicieni şi prim-instrumentişti, orchestra londoneză dispune oricînd de posibilitatea de a înlocui solistul cu un alt membru al formaţiei, ceea ce reprezintă o adevărată performanţă. Un asemenea simfonic am cunoscut ieri seară. Iar la pupitrul de orchestră l-am cunoscut pe André Previn. Supranumit „Doctor Miracol“ prin forţa trăirii muzicale, prin interpretarea originală şi fascinantă, plină de „surprize“, a partiturilor , celor mai cunoscute, care dobândesc noi configuraţii şi multiple semnificaţii sub bagheta sa, marele dirijor american ne-a uimit prin expresia sa modernă, cu totul nebănuită. Programul a fost echilibrat şi complex. Simfonia a Ill-a de Robert Simpson (creator pentru prima oară prezent în programele noastre de concert) a deschis seara cu suflul artei muzicale moderne. Evident fiind caracterul elaborat, lucrarea nu pierde din puterea ei de comunicare şi de emoţie artistică, încărcată de ritmurile vieţii moderne, sugerind structurile complicate ale cotidianului, simfonia relevă cadrul concret şi abstract în care se derulează implacabil filmul vieţii umane. Radu Lupu interpretează în prestigioasa companie, Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră in do minor op. 37. Frumuseţea şi claritatea sunetului, rigurozitatea tehnică, interpretarea plină de nuanţe şi culori timbrale, armonizarea excelentă cu ansamblul orchestral, fibra sensibil nervoasă, tenta modernă imprimată partiturii, ne-au oferit o imagine desăvârşită a unui concert beethovenian. Autor mult îndrăgit de André Previn, Igor Stravinsky, creator ce a contrariat în cea mai mare măsură şi pe contemporani dar şi pe urmaşi, a fost prezent în program prin Suita de balet „Pasărea de foc“. Lucrarea, scrisă în urmă cu şase decenii, şi care i-a adus o notorietate fulminantă, continuă şi în zilele noastre să fascineze un public eterogen ca gust şi formaţie. Frumuseţea epică a basmului străvechi al Păsării de foc şi-a găsit expresia sublimă în puterea de evocare a muzicii, în ritmurile sale dure şi aspre, în contrastele şocante, in feeria nuanţelor. Şi, mai ales, am avut fericirea să ascultăm un Stravinsky în interpretarea celui care a fost din totdeauna robit de muzica marelui compozitor. ALINA POPOVICI André Previn, un „Dr. Miracol“ al baghetei AGENDĂ Vă recomandăm spectacolele serii:e în Sala mare a Palatului — London Symphony Orchestra. Dirijor : André Previn ; solistă: Sheila Armstrong , în program: George Enescu — Rapsodia I, Britten — Iluminaţiile, Schubert — Simfonia a IX-a. • La Opera Română — Teatrul Academic de Operă, şi Balet „S.M. Kirov" din Leningrad prezintă spectacolul de balet cu „Adolphe Giselle“. Dirijor: Viktor Fedotov ; regia şi coregrafia : Marius Petipa ; solişti: Irina Kolpa kova, Iurii Soloviov, Gabriela Korúiévá, Natalia Bolşakova, Mihail Barîşnikov. M Ü N C A Vitrina cărţii sociale şi politice Procesul integrării familiale Simpla parcurgere a sumarului culegerii intitulate „Tineretul şi familia“, apărută recent în Editura politică, sub îngrijirea unui colectiv format din dr. Petre Bărbulescu, Costin Ştefănescu şi Leon Topa este pe deplin edificatoare. Cele trei părţi ale volumului („Familia — mediu educaţional : aspecte şi tendinţe actuale“, „Tineretul şcolar şi integrarea familială", „Şcoala părinţilor“) subsumează un număr de studii dedicate cercetării ştiinţifice a familiei şi a rolului ei educaţional, pregătirii tineretului şcolar pentru viaţa de familie, precum şi a unor coordonate actuale în pregătirea pedagogică a părinţilor. Nu este vorba de o carte pentru tineret (aşa cum s-ar putea deduce din titlu), ci despre tineret, lectura volumului familiarizând pe cititor cu unele dintre coordonatele principale ale pregătirii tineretului pentru viaţa de familie. Deşi în general larg accesibile, studiile înmănunchiate în volum lasă impresia unei pendulări între sfera de interese a educatorilor (cadre din domeniul pedagogiei şi în primul rînd învăţători şi profesori) şi cea a masei părinţilor fără o pregătire specială. Relevând acest caracter nedecis al volumului, ne referim atît la tematică (unele dintre studii, cum ar fi cele referitoare la predarea limbii şi literaturii române pentru clasele I-VIII, a istoriei pentru clasele IX-XII sau a orei de dirigenţie, au un scop exclusiv didactic), cît mai ales la modul de abordare a problematicii, ea oscilînd de la tratarea sociopedagogică la publicistică. Volumul este neunitar şi sub aspectul redactării, unele studii avînd note bibliografice în subsolul paginii sau la sfîrşitul textului, altele fiind lipsite de aparat critic. Cu toate acestea, colectivul de autori — majoritatea dintre ei cercetători la Institutul de ştiinţe pedagogice — pune la îndemîna cititorilor o carte utilă, completînd literatura ştiinţifică atît de săracă încă, în domeniul vast al studierii procesului de integrare a tineretului în viaţa familială. O contribuţie la studiul ştiinţific al politicii Volumul semnat de Ovidiu Trăsnea este dedicat unui domeniu ştiinţific considerat pînă nu de mult — desigur eronat — ca opus teoriei politice a marxism-leninismului sau, în orice caz, ca neavînd un obiect propriu, fiind complinit de filozofia sau sociologia politică, de teoria generală a socialismului ştiinţific. Aceasta explică în bună măsură şi numărul relativ mic de lucrări de Politologie marxistă. Lucrarea, recent publicată de Editura politică, reprezintă prima încercare de tratare istorico-epistemologică a trăsăturilor fundamentale ale cercetării politicii de la Aristotel și pînă în zilele noastre. Nu este vorba de o istorie a doctrinelor politice, ci de o evaluare istorică a principalelor contribuţii, menită să reliefeze direcţiile cercetării fenomenelor politice, de studiul semnificaţiilor şi a valorii contribuţiilor aduse, în acest sens, de-a lungul istoriei, în condiţiile în care problemele politice — aşa cum confirmă, sondajele de opinie pe plan mondial — cunosc o din ce în ce mai puternică audienţă în mase, dominînd nu numai lupta ideologică, dar şi procesele de adînci transformări social-economice ce se petrec astăzi în lume, punctele de vedere ale autorului asupra genezei şi evoluţiei ştiinţei politice, a unor probleme esenţiale privind stadiul actual al cercetărilor în acest domeniu, se înscriu ca importante contribuţii nu numai la stabilirea unui punct de vedere unitar asupra noţiunii de ştiinţă politică, dar şi la afirmarea viguroasă a ideilor marxiotleniniste într-un domeniu atît de controversat. Vă recomandăm : „SOCIOLOGIA ŞI PRACTICA SOCIALA“, o culegere de studii, revelatoare pentru înţelegerea importanţei studierii ştiinţifice a dinamicii realităţilor sociale. „PROCESUL DE URBANIZARE IN ROMANIA“, sinteza unor cercetări sociologice efectuate în zona Braşov, cu privire la trei elemente integratoare ale procesului de urbanizare : fabrica, căminul muncitoresc şi cartierul. „CETĂŢEAN, SOCIETATE, FAMILIE“, studii dedicate problemelor etice, caracteristice etapei actuale de dezvoltare socială din ţara noastră. „PROCESUL EDUCAŢIEI INTELECTUALE“ de Jerome Brunner, o carte utilă îndeosebi cadrelor didactice de toate specialităţile, autorul pledînd pentru conlucrarea diferitelor discipline pentru fundamentarea psihologică a metodologiei predării. „FACTORII SOCIALI AI PRODUCTIVITĂŢII MUNCII“, sub redacţia cercetătoarei Honorina Cazacu, cuprinde rezultatele cercetărilor sociologice concrete şi concluziile practice în legătură cu rolul factorului uman în sporirea productivităţii muncii în diferite unități economice. EXTINDEREA LARGĂ A AUTOMATIZĂRII (Urmare din pag. 1 a) sarcini sporite, mobilizatoare în cincinalul care urmează. Din darea de seamă prezentată de inginerul Ion Geambaşu, directorul întreprinderii, a rezultat că în următorii cinci ani producţia unităţii se va dubla. Peste 80 la sută din sporul de producţie prevăzut se va realiza pe seama creşterii productivităţii muncii. Producţia globală la 1 000 lei fonduri fixe va trebui să ajungă la 7 270 lei faţă de 6 245 lei la nivelul actual. Totodată se prevede ca cheltuielile de fabricaţie să fie reduse cu aproape 209 lei la mia de lei producţie marfă. Desigur, pentru îndeplinirea acestor indicatori înalţi sunt create, în bună măsură, condiţiile corespunzătoare: în actualul cincinal, capacităţile de producţie s-au dublat, s-au modernizat fluxurile tehnologice, a crescut nivelul de calificare. Cu toate acestea, așa cum a rezultat din dezbaterile adunării, se impune imperios necesitatea de a găsi în continuare acele mijloace care să asigure îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan fixate. Adunarea a dat răspuns clar acestor probleme. Poate mai mult ca oricînd ea şi-a dovedit marea utilitate, puterea ei de analiză şi de sintetizare a problemelor celor mai arzătoare ce stau în faţa colectivului. Cei care au participat la dezbateri şi-au confruntat părerile, au ales soluţiile şi au stabilit măsurile cele mai adecvate menite să ducă la ridicarea continuă a eficienţei economice. S-a insistat mult asupra unor aspecte esenţiale ale activităţii productive. Unii dintre vorbitori între care Ion Nedelcu, Voicu Aldea, Ion Cuţa, Dumitru Pintilie, Alexandru Stroe şi Traian Trică s-au referit la necesitatea promovării în continuare a unor noi tehnologii şi metode înaintate de lucru, la utilizarea din plin a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, la aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă. Alţii, ca Bujor Grigoriu, Constantin Crai, Mircea Cheproşu, Gheorghe Arsene, au subliniat aspectele legate de calitatea produselor, disciplina în muncă, ridicarea pregătirii profesionale. Imprimîndu-i-se un pronunţat caracter de lucru, adunarea s-a soldat cu soluţii şi măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea, sub toate aspectele, a activităţii de producţie. între altele, se va trece la tipizarea unor noi tipuri de panouri cu largă utilitate în domeniul automatizării, cu un număr restrîns de elemente şi blocuri, fapt ce va asigura un volum redus de proiecte şi manoperă în execuţie. în perioada care urmează vor fi asimilate noi produse, între care şi echipamentul de comandă şi acţionare pentru blocurile energetice de mare putere. Se va face reproiectarea construcţiilor metalice în sensul restringerii numărului de repere şi micşorării gabaritelor. Se urmăreşte îmbunătăţirea continuă a performanţelor aparatelor şi elementelor de automatizare, în scopul creşterii competitivităţii acestora. O altă serie de măsuri are ca scop perfecţionarea procesului de fabricaţie, creşterea randamentului în producţie, fără creşterea efortului fizic. Astfel, se prevede mecanizarea unor operaţii, cum ar fi cele de asamblare a aparaturii, prelucrarea barelor, executarea cablajului rigid, ca şi transportul produselor şi semifabricatelor; reorganizarea fluxului tehnologic în sectorul construcţii metalice; sporirea capacităţii vopsitoriei şi înzestrarea ei cu aparatură modernă; dotarea procesului tehnologic cu scule de grup de mare complexitate pentru execuţie şi aparate, speciale de control a calităţii ş. a. Cu alte cuvinte, o treabă (Urmare din pag. 1-a) Ştefan Cusută se străduiesc să „iasă din pămînt" cu obiectivele respective pentru a atinge stadiul fizic care să faciliteze execuţia şi cind mercurul termometrului se va afla sub zero grade. Grupul de şantiere va trebui însă să le mărească efectivele, mai ales cu mină de lucru calificată, de preferinţă zidari şi dulgheri. Suprastructurile acestor construcţii fiind din elemente prefabricate, montarea lor în sezonul rece nu ridică probleme speciale. Totuşi, sursele de încălzire şi iluminat sunt indispensabile, conducerea tehnico-administrativă a Grupului avînd obligaţia să ajute şefii de lot pentru a găsi cît mai curînd soluţiile cele mai corespunzătoare. Evident, înfăptuirea măsurilor pe linia asigurării lucrului pe timp friguros, este hotărîtoare în menţinerea unui ritm accelerat de execuţie. Dar, nu mai puţin important este şi confortul creat oamenilor, respectiv condiţiile de cazare şi masă, felul în care ei petrec timpul liber, pentru ca a doua zi să-şi reia activitatea cu aceeaşi vigoare. Din informaţiile furnizate de tovarăşul Gheorghe Pinzaru, preşedintele comitetului sindicatului, aflăm că pentru salariaţii şantierelor aparţinînd grupului din Slobozia, încă din anul trecut s-au construit blocuri de locuinţe în oraş aparţinînd Consiliului popular, dar puse la dispoziţie constructorilor şi s-au amenajat barăci careoferă condiţii corespunzătoare de odihnă şi destindere. Cantina, bine dotată cu utilaje specifice şi bine aprovizionată cu alimente, oferă meniuri variate, con-,sistente şi la costuri convenabile. Un adevărat labirint de canale, conducte şi jgheaburi, staţii de pompare, repompare, presiune şi aducţiune însumînd peste 1 200 kilometri formează sistemul Galăţui-Călăraşi, care, în final, va iriga 86 000 hectare dintre care 38 000 în acest an. Din discuţiile purtate aici cu cadre de conducere am aflat că, datorită unor greşeli de proiectare, lucrările nu sunt în grafic la etapa de repompare nr. 1 „Mihai Viteazul“ — „inima întregului sistem“ , care va trebui să ridice la 30 de metri şi să refuleze în bazinul de retenţie aproape 60 mc de apă pe secundă. într-adevăr, deşi ne aflăm în septembrie, lucrările sunt la cota zero, adică s-a turnat chesonul, respectiv fundaţia din beton armat, creîndu-se doar frontul de lucru pentru montarea pompelor. Iată motivul pentru care numai două dintre cele şapte pompe, cite sunt prevăzute pentru asigurarea debitului respectiv, vor putea funcţiona încă în acest an, putîndu-se astfel efectua parţial , după cum ne-a informat ing. şef al şantierului, Nicolae Giurgea — probele la cele 38 000 hectare ce trebuiau să fie predate beneficiarilor (I.A.S. şi C.A.P.) la 31 decembrie a.c. Oamenii din lotul tehnicianului Anghel Mocanu, cărora li s-a încredinţat construcţia acestei staţii, lucrînd în schimburi prelungite au reuşit să recupereze într-o bună măsură restanţele. Finalizarea acestui obiectiv în anul viitor solicită însă menţinerea şi chiar dinamizarea actualului ritm de execuţie şi pe timpul iernii. De aceea, conducerea şantierului va trebui să intervină neîntârziat pentru crearea condiţiilor favorabile lucrului neîntrerupt, pe timp friguros. Cum şase dintre cele şapte pompe se află deja pe şantier, montajul lor va trebui să constituie problema nr. 1 pentru toţi factorii interesaţi în realizarea acestei investiţii. Apoi, procurarea sau executarea pe loc a elementelor prefabricate ce vor intra în suprastructura staţiei, să se bucure, de asemenea, de atenţia cuvenită, orice tărăgănare fiind in detrimentul terminării obiectivului la data planificată. Accelerarea execuţiei şi pregătirea lucrului pentru timpul rece vor trebui realizate şi la staţiile de repompare şi presiune nr. 5 şi nr. 6, ca şi la poligoanele de plăci prefabricate pentru căptuşirea canalelor de irigaţii deschise. Ca o constatare îmbucurătoare a anchetei noastre, menţionăm faptul că toate organizaţiile de construcţii au prevăzut luarea de măsuri pentru ca lucrul pe şantiere să nu fie stînjenit, indiferent de starea vremii în Bărăgan. Experienţa de pînă acum pledează însă pentru materializarea urgentă a planurilor care au fost elaborate în acest scop, pentru înlăturarea oricăror concesii. Data de 15 noiembrie, stabilită pentru terminarea tuturor pregătirilor de iarnă, nu întotdeauna corespunde prevederilor şi intenţiilor noastre, natura, mai ales în ultimii ani, fiind neobişnuit de capricioasă. Apoi, stadiile fizice respective nu pot fi atinse peste noapte. Ele cer o muncă sistematică şi în timp, o respectare riguroasă a datelor planificate iniţial. CONDUCERILE ORGANIZAŢIILOR DE CONSTRUCŢII, COMITETELE SINDICATELOR, TOTI FACTORII INTERESAŢI ÎN MATERIALIZAREA EFICIENTA A ACESTOR INVESTIŢII, VOR TREBUI CA, PRIN EFORTURI CONVERGENTE, SA COMPLETEZE GOLURILE DIN VESTIMENTATIA DE IARNA A SANTIERELOR, ÎNLATURÎND ASTFEL EVENTUALELE PIEDICI DIN CALEA UNUI RITM CONSTANT DE LUCRU, SI FACILITÎND TRECEREA DE LA ANOTIMPUL CALD LA SEZONUL RECE FARA POTICNIRI SI CU TOT POTENTIALUL UMAN SI TEHNIC DE CARE ACESTEA DISPUN. 1 de buni gospodari. în adunare s-a desprins cu tărie hotărîrea colectivului acestei întreprinderi de a munci şi mai bine pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor sporite de plan ce le revin pentru anii următori. CURSIVITATEA realizării investiţiilor Din nou despre cultura Dridu Săpăturile arheologice efectuate în localitatea Bărsăuţi, din judeţul Neamţ, au scos la iveală urmele unor aşezări din secolele VIII-X e.n. şi o bogată colecţie de ceramică — vestigii aparţinînd culturii Dridu. Specialiştii au ajuns la concluzia că cultura locuitorilor acestei zone este de origine romanico-bizantină, care cuprindea în acea perioadă întreaga arie de la Nord de Dunăre, în spaţiul Moldovei, Transilvaniei de Sud- Est şi Munteniei pînă la Olt. Peste straturile arheologice din secolele amintite au fost suprapuse şi o serie de locuințe din secolele XIV şi XV, precum şi un cimitir feudal moldav, demonstrînd continuitatea etnică a locuitorilor din Moldova. Vineri 18 septembrie 1970 Popasul Agapia Foto : P. GOZIA Regimul de circulaţie al conducătorilor auto începători O preocupare constantă a muncii organelor miliţiei pe linie de circulaţie este aceea a studierii amănunţite a modului cum se comportă pe drumul public fiecare dintre categoriile de participanţi la traficul rutier. Scopul acestei cunoaşteri în procesul activ al activităţii de supraveghere a circulaţiei este acela de a iniţia şi aplica măsuri concrete, menite în finalitatea lor să ducă la disciplinizarea continuă a tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice, la prevenirea mai eficientă a accidentelor. Studiile întreprinse de organele de specialitate ale miliţiei asupra comportării in traficul rutier a conducătorilor auto cu practică mai mică de 1 an în circulaţie au evidenţiat concludent că, an de an, disciplina în circulaţie a conducătorilor auto începători este deficitară în numeroase cazuri, lipsa de suficientă experienţă, iar uneori o temeritate cu nimic justificată din partea acestora, generînd unele abateri care în mare parte s-au terminat cu accidente. Aceasta a determinat instituirea unor norme cu caracter de restricţie pentru aceste persoane, în cadrul legislaţiei circulaţiei auto. Astfel, încă din 1966 Decretul nr. 722, instituia obligaţia ca autovehiculele ai căror conducători au o practică sub un an să poarte un semn distinctiv în formă de disc galben în centrul căruia se află semnul exclamării şi corelativ îndatorirea celorlalţi conducători auto ca atunci cind întîlnesc astfel de autovehicule să conducă cu atenţie. Această reglementare a avut un oarecare efect preventiv. Noua reglementare introdusă prin art. 18 din Decretul nr. 328/1970 — republicat — şi dezvoltată prin art. 48 din Regulamentul de aplicare, vizează numai pe conducătorii auto începători, fiind evidentă grija legiuitorului pentru eliminarea pericolului în timpul deplasării lor pe drumurile publice. Astfel, s-a prevăzut în primul rînd, că atunci cind aceste persoane conduc autoturismele pe arterele din afara localităţilor nu au voie să depăşească viteza de 80 km/oră, socotindu-se această viteză ca cea mai corespunzătoare atît pentru siguranţa traficului în general, cît şi pentru deplasarea în bune condiţii a persoanelor ce conduc asemenea autovehicule. Trebuie să precizăm că legiuitorul nu a impus nici o restricție de deplasare în ce privește persoanele cu vechime mai mică de un an care conduc alte categorii de autovehicule, întrucât legea noastră reglementează vitezele în limitele cărora pot să circule conducătorii autovehiculelor respective, atît în localităţi, cît şi în afara acestora. S-a mai prevăzut că persoanele care au vechime mai mică de 1 an în practica de conducere nu au voie să conducă autovehiculul decit numai pe banda de lingă acostament sau bordură pe drumurile cu mai multe benzi, ei putîndu-se angaja pe altă bandă, spre stingă, numai în vederea executării manevrei de depăşire. Restricţia aceasta are rostul să faciliteze în mai mare măsură fluiditatea traficului pe arterele din oraşe şi pe drumurile naţionale, neîngăduind acestei categorii de conducători auto să ocupe alte porţiuni ale părţii carosabile, ceea ce în condiţiile unui regim de restricţie a vitezei ar îngreuna buna desfăşurare a circulaţiei. O prevedere cu un conţinut deosebit este aceea potrivit căreia acestor persoane le este interzis să circule pe anumite drumuri în zilele şi orele pe care le vor stabili, fie Inspectoratul general al Miliţiei atunci când restricţia are caracter interjudeţean, fie inspectoratele miliţiei pe raza lor de competenţă. Pentru a se asigura condiţii ca această prevedere să fie aplicată în concordanţă deplină cu scopul care a impus-o, in practică se vor lua măsuri — atunci cind vor fi considerate oportune — ca orice asemenea restricţie să fie în prealabil anunţată în presă, la radio sau la televiziune, iar în zilele cu regim de restricţie să fie plasaţi agenţi de circulaţie în apropierea arterelor de deviere pentru a îndruma deplasarea acestor autovehicule pe drumuri mai puţin circulate. Consecvent ideei ca măsurile de restricţie luate faţă de conducătorii auto cu vechime sub un an în practica de conducere să fie subordonate necesităţii de a evita periclitarea sau stînjenirea circulaţiei pe drumurile intens circulate, legiuitorul a mai stabilit în sarcina lor şi interdicţia de a trece frontiera de stat spre a merge în străinătate, conducînd un autovehicul, plecîndu-se de la dificultăţile pe care le ridică pentru începători particularităţile traficului rutier din alte ţări. Socotim că ansamblul de restricţii impuse conducătorilor auto începători este o necesitate a nivelului actual şi de perspectivă al circulaţiei noastre rutiere. Respectarea cu stricteţe a acestora constituie chezăşia realizării în practică a obiectivului avut în vedere de legiuitor la instituirea acestui regim şi anume întărirea siguranţei pe drumurile publice şi prevenirea accidentelor. Maior DINIŢĂ GHEORGHE din Inspectoratul general al Miliţiei. Sute de participanţi ! ciştigă la loz in plic autoturismet Jucînd la Loz în plic puteţi cîştiga autoturisme — Dacia 1100, Moskvici 408, Skoda 1000 MB, Fiat 850 şi Trabant 601, precum şi premii în bani de 20.000, 10.000, 5.000, 2.000 lei ş.a. Unul dintre recenţii cîştigători la autoturisme: Enescu Aristiţa din Bucureşti „TRABANT 601“. Oriunde vă aflaţi jucaţi la LOZ ÎN PLIC 41