Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-19 / nr. 7104
Pagina a 2-a MUNKA Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in judetul Mureş (Urmări din pag. 1o) a mii de oameni, in luna iulie au intrat in circuitul productiv ultimele instalaţii ale acestei unităţi, întreprindensa cea mai grav afectată din judeţ, de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se realizează o producţie mai mare decît înainte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. Deteriorate în cea mai mare parte de furia apelor, ele funcţionează acum din plin. Reconstrucţia lor s-a făcut cu ajutorul multor unităţi de specialitate din ţară, într-un timp record. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pe chimişti pentru efortul şi abnegaţia depusă în reconstruirea acestor instalaţii. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt informaţi că această lucrare se desfăşoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. In ceea ce priveşte perspectiva întreprinderii, se dau detalii asupra noilor secţii aflate în construcţie şi asupra reorientării producţiei. La secţia de faianţă şi gresie a combinatului, oaspeţii sunt informaţi asupra noilor sortimente asimilate în fabricaţie, produse care vor lărgi gama materialelor de construcţii, atît de necesare ţării în perioada actuală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde spliritări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente şi de viitor fie acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere a combinatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exumular. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidului şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor pricinuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngrăşătoria de bovine aparţinînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Este o mare şi modernă unitate de creştere şi îngrăşare la scară industrială în sistem intensiv a viţeilor de la vîrsta de 7—15 zile. Aici în intîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au venit Ion Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, ing. Ioan Szilagyi, directorul complexului, specialişti ai întreprinderii. In faţa unor planşe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producţiei, realizările obţinute. Activitatea întreprinderii se desfăşoară în 5 ferme de producţie din care 3 ferme cu profil de creştere şi îngrăşare a taurinelor tinere, o fermă profilată pe asigurarea bazei furajere cu o suprafaţă arabilă de 721 ha şi o fermă industrială pentru producerea nutreţurilor combinate cu o capacitate de producţie de 25 000 tone anual. în cursul vizitei se dau informaţii detaliate asupra capacităţii de adăpostire a complexului (8 400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producţie să se obţină 9 600 viţei îngrăşaţi precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. La complexul Iernut, undi sunt aduşi viţeii din 29 unităţi I.A.S din judeţele Mureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Alba, s-a reuşit ca prin măsurile de organizare a producţiei, prin soluţiile adoptate să se reducă consumul de furaje, preţul de cost pe kilogramul de carne, precum şi îmbunătăţirea calităţii cărnii. Totodată s-a asigurat înlocuirea în furajare a laptelui de vacă cu substituienţi de lapte. Specialiştii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepţie şi fabricaţie exclusiv românească, adoptarea unor soluţii originale care au permis obţinerea unor economii considerabile, precum şi reducerea forţei de muncă. Un îngrijitor la 800 de viţei este unul din rezultatele la care s-a ajuns prin mecanizarea principalelor operaţii de îngrijire a animalelor. Toate acestea au permis ca în al doilea an de producţie la capacitate integrală să se realizeze un beneficiu de 3 105 000 lei, planul de venituri şi cheltuieli încheindu-se în primul semestru cu rezultate favorabile. Se vizitează complexul. Pe parcurs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de modul cum este organizată producţia, de relaţiile pe care complexul le are cu unităţile furnizoare, de soluţiile folosite care au permis ca această unitate să echivaleze şi chiar să depăşească realizările unor unităţi similare din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază eforturile depuse de specialişti, eficienţa unora dintre soluţiile adoptate şi recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcţiilor în funcţie de posibilităţile materiale şi financiare. De asemenea, pornind de la experienţa existentă în alte judeţe ale ţării, printre care judeţul Argeş, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat şi cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cît mai rodnică, să ducă la creşterea producţiei animaliere, la satisfacerea tot mai, bună a cerinţelor populaţiei, la cointeresarea ţăranilor cooperatori. De la Iernut se pleacă spre Tg. Mureş. Se străbat localităţile Cipău, Ogra, Sintpaul, Ungheni, Cristeşti — comune aflate în Lunca Mureşului şi care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. In scurt timp ele şi-au reluat activitatea normală. Multe din casele deteriorate au fost reconstruite în întregime. In locul celor distruse de furia apelor au apărut, cu ajutorul acordat de stat, prin trţupeş, haţpică şi tenace a oamenilor, construcţii noi,mai solide şi mai frumoase. De o parte şi de alta a şoselei se întind lanuri de porumb- La intrarea în comuna Ogra, şi apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiştii despre perspectivele recoltei. Pe t°t parcursul drumului, mii şi mii de locuitori — români şi maghiari — au ieşit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură steguleţe, buchete de flori. Desprindem din mulţimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă : un grup de tineri elevi ai şcolii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceauşescu — viitorul". Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tineretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul ţel, măreţul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Conducătorii de partid şi de stat intră în oraş prin noua zonă industrială dominată de Combinatul de îngrăşăminte azotoase, Fabrica de pielărie şi mănuşi, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară, Uzina „Metalotehnica“ — toate construite în ultimii ani. Aici, la intrarea în oraş, mii de cetăţeni fac secretarului general al partidului o emoţionantă primire. Tovarăşul Vasile Rus, primsecretar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureş, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri şi tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. Din mulţime se aud puternice virale şi ovaţii : „P.C.R.. Ceauşescu“, „Ceauşescu şi poporul“. Oaspeţii vizitează în continuare întreprinderea „Metalotehnica“, unitate profilată pentru construcţia de, maşini destinate sectoarelor de tricotaje şi confecţii. Conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, şi de colectivul de conducere al Întreprinderii, însoţiţi de directorul întreprinderii, Aron Pete, oaspeţii străbat principalele secţii de producţie. Pe parcurs sunt informaţi că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în actualul plan cincinal, volumul producţiei globale sporind de 25 de ori , ea realizează în prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje şi confecţii, multe din acestea concepute de specialiştii întreprinderii. Pretutindeni, muncitorii întreprinderii, specialiştii, fac o primire caldă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărui prezenţă în mijlocul colectivelor de muncă din diferite colţuri ale patriei noastre, mărturiseşte legătura strînsă dintre partid şi popor, preocuparea statornică a conducătorului partidului nostru de a cunoaşte nemijlocit stadiul de dezvoltare al economiei, ritmul îndeplinirii sarcinilor stabilite, de a realiza o amplă consultare asupra soluţiilor ce urmează să fie adoptate pentru ca fiecare colectiv să obţină cît mai multe şi mai mari izbînzi în munca lor. Tovarăşul Ceauşescu se opreşte în repetate rînduri în mijlocul grupurilor de muncitori, strînge mîinile prieteneşti ce i se întind de pretutindeni, se interesează de munca oamenilor, de viaţa lor. Şi pretutindeni întîlnim aceleaşi gînduri, aceeaşi voinţă — de a face totul pentru ca înţeleptul cuvînt al partidului să devină fapt. In hala de montaj general, conducătorii de partid şi de stat se întreţin cu proiectanţii întreprinderii asupra caracteristicilor tehnice ale unor maşini. Este apreciată invenţia inginerului Filep Emőd datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oţelurilor folosite în construcţia utilajelor pentru industria textilă. De altfel, ca urmare a inovaţiilor, raţionalizărilor şi invenţiilor, rezultate ale cercetării proprii, colectivul a obţinut economii în valoare de 3 milioane lei. Tot aici, oaspeţilor li se prezintă cîteva din utilajele realizate de întreprindere şi care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internaţional de la Bucureşti. Se apreciază calitatea şi randamentul unor maşini de cusut pentru confecţii, pielărie, maşini de tricotat, războaie de ţesut, unele solicitate şi la export, , produse de întreprinderea vizitată sau de întreprinderi situate în această zonă industrială a oraşului. De asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai şcolii profesionale care funcţionează pe lîngă întreprindere. Tovarăşul Ceauşescu recomandă ca în procesul de învăţămînt să se pună un mai mare accent pe însuşirea meseriei,, pe probleme tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea, profilului şcolii de cultură generală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modalităţile de cooperare dintre întreprinderi şi măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind importanţa acestor măsuri pentru creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea producţiei şi sporirea calităţii produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce priveşte volumul producţiei, cît şi diversificarea produselor. Se află în curs de construcţie o nouă hală de montaj cu o suprafaţă de 5 800 mp care va permite fabricarea unor noi maşini şi utilaje necesare unităţilor industriei textile din ţara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colectivul uzinei, felicită călduros pe muncitorii şi specialiştii de aici pentru realizările obţinute, adresează celor prezenţi urări de sănătate şi noi succese. Coloana maşinilor străbate apoi artera principală a vechiului şi frumosului centru transilvănean, municipiul Tg. Mureş... mii şi mii de oameni cu flori şi steguleţe scandează numele partidului, al patriei, al secretarului general al partidului. Ei sînt mîndri de realizările ce le-au obţinut, sînt bucuroşi să arate oaspetelui scump că, prin munca, prin dăruirea lor au înălţat în anii socialismului un oraş tînăr şi puternic, cu o viguroasă industrie, cu o bogată bază materială destinată dezvoltării învăţămîntului şi culturii, înfrăţiţi de idealul comun al slujirii patriei, al înfăptuirii neabătute a programului partidului, oamenii muncii din oraş, indiferent de naţionalitate, dezvoltînd tradiţiile seculare ale prieteniei şi muncii comune, şi-au făurit o viaţă nouă, trăiesc într-un climat generos de muncă, de afirmare plenară a personalităţii umane. Egali în drepturi, animaţi de dorinţa fierbinte de a înfăptui cuvîntul partidului ei înscriu, alături de întregul popor, glorioase pagini de activitate creatoare şi eroism în istoria acestor ani de avint creator, în numele realizărilor, al vieţii libere şi demne pe care o duc au rostit cu emoţie cuvintele săpate adînc în inimi şi conştiinţe: „P.C.R., Ceauşescu“. Ultima unitate vizitată ieri în judeţul Mureş a fost Complexul de selecţie şi testare pentru porcine al întreprinderii agricole de stat din comuna Gorneşti. Această unitate este creată în scopul creşterii unor animale de elită necesare sporirii efectivului de porcine de rasă superioară, atît în unităţile agricole de stat cît şi în cele cooperatiste. In faţa unor grafice de producţie, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeţi că această întreprindere, în care ştiinţa se împleteşte la modul cel mai strîns cu interesele producţiei, are o capacitate de 26 000 de capete şi livrează anual unităţilor de specialitate din ţară 3 000 de vieruşi şi 7 000 de scrofiţe pentru reproducţie din cele mai bune rase. Se relevă, de asemenea, experienţa căpătată de această unitate în îngrăşarea animalelor prin cele mai moderne procedee. Explicaţiile date de directorul complexului din Gorneşti sunt completate de adjunctul ministrului agriculturii şi silviculturii, Ion Teşu, cu prezentarea unei situaţii pe ţară a creşterii pe scară industrială a porcinelor de rasă superioară, în următorul plan cincinal urmează să mai fie construite încă patru asemenea complexe în diferite zone pentru a se asigura necesarul producţiei porcinelor de rasă superioară. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează cîteva hale ale complexului, primind pe parcurs explicaţii cu privire la procedeele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor ştiinţifice, precum şi la perspectivele de dezvoltare ale complexului. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investiţiile alocate dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se generaliza experienţa bună existentă în această unitate şi a se face totul în vederea amplificării ei, adresează totodată felicitări specialiştilor complexului pentru rezultatele obţinute, urîndu-le ca, prin intensificarea eforturilor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităţilor şi capacităţilor de care dispun. Seara tîrziu, coloana maşinilor s-a înapoiat în Tg. Mureş, oaspeţii fiind întîmpinaţi cu aceeaşi căldură şi dragoste de localnicii care au ţinut să-şi exprime încă odată gîndurile şi sentimentele lor calde, mulţumirea pentru ceea ce partidul a făcut şi face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor ţării, aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului, respectul şi stima faţă de conducerea sa în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele ţării continuă. N. POPESCUBOGDANEŞTI NICOLAE DRAGOŞ MIRCEA S. IONESCU In mijlocul specialiştilor din cadrul I.A.S. Iernut. Concursul şi Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU" SHEILA ARMSTRONG Tînăra soprană şi-a cîştigat popularitatea imediat după terminarea studiilor de canto la Newcastle şi la Academia regală de muzică din Londra, prin frecventele aparitii in emisiunile Agendă Vă recomandăm spectacolele serii ! • La studioul de concerte al Radioteleviziunii : Filarmonica „George Enescu“. Dirijor — George Byrd , solist — Radu Aldulescu, în program : George Enescu — Suita I-a in do major, op 9, Antonin Dvorak — Concert în si minor pentru violoncel și orchestră, Johannes Brahms — Simfonia a II-a. • La Sala mică a Palatului Republicii Socialiste România — un concert de lieduri din lucrările compozitorilor : Zoltán Aladar, Carmen Petru-Basacopol, Mircea Chiriac, Tudor Ciortea, Nicolae Coman, Liviu Comes, Mihail Jóra, Dinu Lipatti, Marţian Negrea, Andrei Porfetye, Constantin Silvestri. • La Opera Română — Teatrul Academic de operă și balet „S.M. Kirov“ din Leningrad va prezenta spectacolul cu baletul „Chopiniana“, precum și fragmente din balete pe muzică de P.I. Ceaikovski, Musorgski, Asafiev, Haciaturian, Prokofiev, Aronov, Minkus, S. Sedoi, Riccardo Drigo. Solişti : Natalia Makarova, Serghei Vikulov, Alla Sizova, Iurii Soloviov, Irina Kolpakova, Vladlen Semenov, Olga Zabotkina, Valerii Panov, Gabriela Koraieva, Mihail Barîşnikov, Alla Osipenko, Gion Markovski, B.B.C. şi prin premiile prestigioase cu care au fost distinsă — Medalia memoriai, „Kathleen Ferner" şi premiul „Mozart“. Interpreta, in care se precumpăneşte talentul cu inteligenţa, abordează genul simfonic atît de amplu şi de dificil, intr-o originală manieră. Izbutind încă de la debut să se impună în roluri de prim solistă — rolul Belindei in „Dido şi Eneea“ de Purcell, în rolul Zerlinei în „Don Giovanni“ de Mozart şi al Gianettei în „Elixirul dragostei“ de Donizetti — Sheila Armstrong devine în scurt timp un nume aşteptat şi căutat în programele concertelor, ale recitalurilor şi spectacolelor lirice, ale oratoriilor şi cantatelor. Prezentă pentru prima oară pe scenele noastre de concert, cîntăreaţa britanică a susţinut un interesant program cu „Les Illuminations" — ciclu de cîntece pentru soprană şi orchestră de coarde de Benjamin Britten. Scrisă în 1940 şi inspirată din ciclul cu acelaşi nume al poetului Arthur Rimbaud, „Les Illuminations", reprezintă una dintre lucrările definitorii ale marelui compozitor. Cele 9 miniaturi ale ciclului se poartă printr-o lume de imagini contrastante ca sferă şi paletă expresivă, explicabil prin fidelitatea partiturii faţă de textul poetic. Astfel, înţelegem că expresiile cele mai contrastante nu înseamnă facilitatea unui joc sonor, cio încercare de a reda atmosfera euforică, încărcată de imagini suave şi de tonuri dure, trecerile violente în stări de spirit extreme, greu de înţeles ale „poetului blestemat". Structurile complicate, alambicate ale unei atari partituri, le-a exprimat în mod strălucit Sheila Armstrong reuşind în trecerile cele mai neaşteptate să sugereze schimbarea climatului spiritual prin interpretarea fiecărui cîntec în alt climat timbral. Excelentă a fost mai ales in partea a doua a lucrării — „Oraşe" şi în partea a patra — „Marină" unde materia sonoră irupe într-o orbitoare feerie, ca apoi să devină nostalgică şi absorbită de sentimentul renunţării, al desprinderii şi al despărţirii. Dificultatea de a pătrunde într-u univers atît de contorsionat şi incoerent de trăiri şi appresii, univers clădit pe surpriza reacţiei neaşteptate a subiectivităţii, este aproape imposibil de depăşit. Şi, totuşi, Andre Previn şi Sheila Armstrong susţinuţi de excelentul Simfonic londonez, ne-au demonstrat imposibilul. ALINA POPOVICI Reîncep cursurile de cultură psihosomatică Yoga Cunoscută din ce în ce mai mult pentru foloasele ei terapeutice — mai ales în condiţiile vieţii moderne care provoacă uzură psihică în contrast cu sedentarismul fizic şi avînd drept consecinţe : astenii nervoase, tulburări endocrine, afecţiuni cardiovasculare, digestive, etc. — această cultură tradiţională din India este tot mai utilizată în ţările avansate. Larga ei aplicabilitate se întemeiază mai ales pe faptul că determină, lent, un auto-control conştient al tuturor funcţiilor inconştiente din corpul omenesc şi, deci, posibilitatea perceperii unor boli incipiente... De aceea, pentru studierea ei, Ministerul Sănătăţii a înfiinţat în acest an o Comisie Medicală Yoga sub conducerea Dr I.N. Riga , iar U.G.S.R. a încurajat înfiinţarea unui club, în scopul aplicării practice, la Clubul municipal al sindicatelor din învăţământ din Bucureşti (B-dul Gh. Gheorghiu- Dej nr. 32). VVVVVVWN/WS/VWWV'Vy%AA^VWI i i ANSAMBLUL ARTISTIC „RAPSODIA ROMÂNĂ" i; |i Str-Lipscani nr. 53 ;! ANUNȚĂ !» J) redeschiderea cercurilor de „Balet“ pentru ] copii, între 5 și 14 ani, la data de 1 octom' brie 1970 înscrierile se fac la secretariatul Ansam- Silului din str. Blănari nr. 21, telefon S 16.35.16. ? ^WVWWWWWVWWWAWVSA/VX Simbája 19 septembrie 1970 CANARUL ŞI VISCOLUL producţie a studioului cinematografic Bucureşti SCENARIUL : Ioan Grigorescu REGIA : Manole Marcus Cu , Mircea Albulescu, Maria Rotaru, Florin Gabrea, Ana Szeleş Jean Constantin, Camelia Zorlescu, Nineta Gusti, Violeta Andrei, Matei Alexandru, Zephi Alsec, Rina Constantini, Nicolae Praida IMAGINEA : Alex. Intorsureanu MUZICA : ing. Dan Ionescu DECORURI : Virgil Moise ------------------------------------------------------------------------