Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-19 / nr. 7104

Pagina a 2-a MUNKA Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in judetul Mureş­­ (Urmări din pag. 1­o) a mii de oameni, in luna iulie au intrat in circui­tul productiv ultimele instalaţii ale acestei uni­tăţi, întreprindensa cea mai grav afectată din judeţ, de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin mun­că perseverentă, încorda­tă, continuă au fost reali­zate încă la sfîrşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capaci­tate proiectată, iar în u­­nele secţii, datorită moder­nizării introduse o dată cu repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se realizează o producţie mai mare decît înainte de calamităţi. A­­ceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţi­nă o producţie suplimenta­ră de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. De­teriorate în cea mai mare parte de furia apelor, ele funcţionează acum din plin. Reconstrucţia lor s-a făcut cu ajutorul multor u­­nităţi de specialitate din ţa­ră, într-un timp record. To­varăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pe chimişti pentru efortul şi abnegaţia depusă în reconstruirea a­­cestor instalaţii. La cuptorul nr. 6 — no­ul obiectiv al combinatu­lui aflat în construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt informaţi că această lucrare se desfăşoa­ră conform graficelor la zi, ea urmînd, conform anga­jamentului constructorilor, să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări pro­ducţia de carbid a combi­natului cu 82 000 tone anu­al. In ceea ce priveşte per­spectiva întreprinderii, se dau detalii asupra noilor secţii aflate în construcţie şi asupra reorientării pro­ducţiei. La secţia de faian­ţă şi gresie a combinatului, oaspeţii sunt informaţi a­­supra noilor sortimente a­­similate în fabricaţie, pro­duse care vor lărgi gama materialelor de construc­ţii, atît de necesare ţării în perioada actuală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colec­tivului Combinatului chi­mic din Tîrnăveni calde spliritări pentru spiritul de abnegaţie de care dă do­vadă în rezolvarea sarcini­lor prezente şi de viitor fie acestei mari întreprin­deri. Colectivul de conducere a­ combinatului, muncito­rii se angajează să nu pre­­cupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exumular. La plecarea din Tîrnă­veni, locuitorii oraşului a­­duc mulţumirile lor căldu­roase conducerii partidului şi statului pentru grija şi a­­jutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea răni­lor pricinuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii în toate comparti­mentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngră­­şătoria de bovine aparţinînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Este o mare şi modernă unitate de creştere şi îngrăşare la scară industrială în sistem intensiv a viţeilor de la vîrsta de 7—15 zile. Aici în intîmpinarea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, au venit Ion Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, ing. Ioan Szilagyi, directorul com­plexului, specialişti ai în­treprinderii. In faţa unor planşe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producţiei, realizările obţi­nute. Activitatea întreprin­derii se desfăşoară în 5 fer­me de producţie din care 3 ferme cu profil de creştere şi îngrăşare a taurinelor ti­nere, o fermă profilată pe asigurarea bazei furajere cu o suprafaţă arabilă de 721 ha şi o fermă industria­lă pentru producerea nu­treţurilor combinate cu o capacitate de producţie de 25 000 tone anual. în cursul vizitei se dau informaţii detaliate asupra capacităţii de adăpostire a complexului (8 400 locuri), asupra tehnologiei care per­mite ca în cursul unui an de producţie să se obţină 9 600 viţei îngrăşaţi precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. La complexul Iernut, un­­di sunt aduşi viţeii din 29 unităţi I.A.S din judeţele Mureş, Cluj, Bistriţa-Nă­­săud, Sibiu şi Alba, s-a reu­şit ca prin măsurile de or­ganizare a producţiei, prin soluţiile adoptate să se re­ducă consumul de furaje, preţul de cost pe kilogramul de carne, precum şi îmbună­tăţirea calităţii cărnii. Tot­odată s-a asigurat înlocui­rea în furajare a laptelui de vacă cu substituienţi de lap­te. Specialiştii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de con­cepţie şi fabricaţie exclusiv românească, adoptarea unor soluţii originale care au permis obţinerea unor eco­nomii considerabile, pre­cum şi reducerea forţei de muncă. Un îngrijitor la 800 de viţei este unul din rezul­tatele la care s-a ajuns prin mecanizarea principalelor operaţii de îngrijire a ani­malelor. Toate acestea au­ permis ca în al doilea an de producţie la capacitate in­tegrală să se realizeze un beneficiu de 3 105 000 lei, planul de venituri şi chel­tuieli încheindu-se în pri­mul semestru cu rezultate favorabile. Se vizitează complexul. Pe parcurs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se inte­resează îndeaproape de mo­dul cum este organizată producţia, de relaţiile pe care complexul le are cu u­­nităţile furnizoare, de solu­ţiile folosite care au permis ca această unitate să echi­valeze şi chiar să depăşeas­că realizările unor unităţi similare din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază efor­turile depuse de spe­cialişti, eficienţa unora dintre soluţiile adoptate şi recomandă ca în ex­tinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcţiilor în funcţie de posibilităţile ma­teriale şi financiare. De a­­semenea, pornind de la ex­perienţa existentă în alte judeţe ale ţării, printre ca­re judeţul Argeş, privind colaborarea între întreprin­derile agricole de stat şi cele cooperatiste, recoman­dă să se folosească toate mijloacele pentru ca acea­stă colaborare să fie cît mai rodnică, să ducă la creşterea producţiei anima­liere, la satisfacerea tot mai, bună a cerinţelor populaţiei, la cointeresarea ţăranilor cooperatori. De la Iernut se pleacă spre Tg. Mureş. Se străbat localităţile Cipău, Ogra, Sintpaul, Ungheni, Cris­­teşti — comune afla­te în Lunca Mureşului şi ca­re au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. In scurt timp ele şi-au reluat acti­vitatea normală. Multe din casele deteriorate au fost reconstruite în întregime. In locul celor distruse de furia apelor au apărut, cu ajutorul acordat de stat, prin trţupeş, haţp­ică şi tena­ce a oamenilor, construcţii noi,­mai solide şi mai fru­moase. De o parte şi de alta a şoselei se întind lanuri de porumb- La intrarea în co­muna Ogra, şi apoi la ho­tarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu in­tră în lanurile de porumb, discută cu specialiştii des­pre perspectivele recoltei. Pe t°t parcursul drumu­lui, mii şi mii de locuitori — români şi maghiari —­ au ieşit să salute pe secre­tarul general al partidului. Ei flutură steguleţe, bu­chete de flori. Desprindem din mulţimea imaginilor, care exprimă bucuria, sti­ma locuitorilor acestor me­leaguri pentru partid, pen­tru secretarul său general, una deosebit de semnifica­tivă : un grup de tineri e­­levi ai şcolii din localitate, scrisese pe o mare pancar­tă cuvintele „Ceauşescu — viitorul". Ele sintetizează minunat încrederea poporu­lui, tineretului patriei, în cel care, în fruntea condu­cerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul ţel, măreţul program adoptat pentru în­florirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Conducătorii de partid şi de stat intră în oraş prin noua zonă industrială do­minată de Combinatul de îngrăşăminte azotoase, Fa­brica de pielărie şi mănuşi, întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară, U­­zina „Metalotehnica“ — toate construite în ultimii ani. Aici, la intrarea în oraş, mii de cetăţeni fac secre­tarului general al partidu­lui o emoţionantă primire. Tovarăşul Vasile Rus, prim­­secretar al Comitetului mu­nicipal de partid Tg. Mu­reş, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri şi tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din mili­tari, membri ai gărzilor pa­triotice şi tineri din deta­şamentele de pregătire mi­litară, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. Din mul­ţime se aud puternice virale şi ovaţii : „P.C.R.. Ceauşescu“, „Ceauşescu şi poporul“. Oaspeţii vizitează în con­tinuare întreprinderea „Me­talotehnica“, unitate profi­lată pentru construcţia de, maşini destinate sectoare­lor de tricotaje şi confecţii. Conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de Ion Crăciun, ministrul indus­triei uşoare, şi de colecti­vul de conducere al Între­prinderii, însoţiţi de directorul în­treprinderii, Aron Pete, oaspeţii străbat principale­le secţii de producţie. Pe parcurs sunt informaţi că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă în actualul plan cincinal, volumul producţiei globale sporind de 25 de ori , ea realizează în prezent 47 ti­­podimensiuni de utilaje pentru tricotaje şi confec­­­­ţii, multe din acestea con­cepute de specialiştii între­prinderii. Pretutindeni, muncitorii întreprinderii, specialiştii, fac o primire caldă tovară­şului Nicolae Ceauşescu, a cărui prezenţă în mijlocul colectivelor de muncă din diferite colţuri ale patriei noastre, mărturiseşte legă­tura strînsă dintre partid şi popor, preocuparea sta­tornică a conducătorului partidului nostru de a cu­noaşte nemijlocit stadiul de dezvoltare al economiei, ritmul îndeplinirii sarcini­lor stabilite, de a realiza o amplă consultare asupra soluţiilor ce urmează să fie adoptate pentru ca fiecare colectiv să obţină cît mai multe şi mai mari izbînzi în munca lor. Tovarăşul Ceauşescu se opreşte în repetate rînduri în mijlocul grupurilor de muncitori, strînge mîinile prieteneşti ce i se întind de pretutindeni, se intere­sează de munca oamenilor, de viaţa lor. Şi pretutin­deni întîlnim aceleaşi gîn­­duri, aceeaşi voinţă — de a face totul pentru ca în­ţeleptul cuvînt al partidu­lui să devină fapt. In hala de montaj gene­ral, conducătorii de par­­tid şi de stat se întreţin cu proiectanţii întreprinde­rii asupra caracteristicilor tehnice ale unor maşini. Este apreciată invenţia ingi­nerului Filep Em­őd datorită căreia, cu ajutorul unui apa­rat special, se determină temperatura caracteristi­că a oţelurilor folosite în construcţia utilajelor pen­tru industria textilă. De altfel, ca urmare a inova­ţiilor, raţionalizărilor şi invenţiilor, rezultate ale cercetării proprii, colecti­vul a obţinut economii în valoare de 3 milioane lei. Tot aici, oaspeţilor li se prezintă cîteva din utilaje­le realizate de întreprin­dere şi care urmează a fi prezentate la apropiatul tîrg internaţional de la Bucureşti. Se apreciază ca­litatea şi randamentul u­­nor maşini de cusut pentru confecţii, pielărie, maşini de tricotat, războaie de ţe­sut, unele solicitate şi la export, , produse de între­prinderea vizitată sau de întreprinderi situate în a­­ceastă zonă industrială a oraşului. De asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai şcolii profesionale care funcţio­nează pe lîngă întreprin­dere. Tovarăşul Ceauşescu recomandă ca în procesul de învăţămînt să se pună un mai mare accent pe în­suşirea meseriei,, pe proble­me tehnice, să se înlăture paralelismele rezultate din copierea, profilului şcolii de cultură generală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modalităţile de cooperare dintre între­prinderi şi măsurile luate pentru specializarea lor, subliniind importanţa a­­cestor măsuri pentru creş­terea productivităţii mun­cii, perfecţionarea produc­ţiei şi sporirea calităţii pro­duselor. Gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce priveşte volumul producţiei, cît şi diversifi­carea produselor. Se află în curs de construcţie o nouă hală de montaj cu o supra­faţă de 5 800 mp care va permite fabricarea unor noi maşini şi utilaje necesare unităţilor industriei textile din ţara noastră. Secretarul general al partidului apreciază pozitiv eforturile depuse de colec­tivul uzinei, felicită căl­duros pe muncitorii şi spe­cialiştii de aici pentru rea­lizările obţinute, adresează celor prezenţi urări de să­nătate şi noi succese. Coloana maşinilor stră­bate apoi artera principală a vechiului şi frumosului centru transilvănean, mu­nicipiul Tg. Mureş... mii şi mii de oameni cu flori şi steguleţe scandează nume­le partidului, al patriei, al secretarului general al partidului. Ei sînt mîn­­dri de realizările ce le-au obţinut, sînt bucu­roşi să arate oaspetelui scump că, prin munca, prin dăruirea lor au înăl­ţat în anii socialismului un oraş tînăr şi puternic, cu o viguroasă industrie, cu o bogată bază materială des­tinată dezvoltării învăţă­­mîntului şi culturii, înfră­ţiţi de idealul comun al slujirii patriei, al înfăptui­rii neabătute a programului partidului, oamenii muncii din oraş, indiferent de na­ţionalitate, dezvoltînd tra­diţiile seculare ale priete­niei şi muncii comune, şi-au făurit o viaţă nouă, trăiesc într-un climat generos de muncă, de afirmare plena­ră a personalităţii umane. Egali în drepturi, animaţi de dorinţa fierbinte de a înfăptui cuvîntul partidu­lui ei înscriu, alături de întregul popor, glorioase pagini de activitate crea­toare şi eroism în istoria acestor ani de avint crea­tor, în numele realizărilor, al vieţii libere şi demne pe care o duc au rostit cu emo­ţie cuvintele săpate adînc în inimi şi conştiinţe: „P.C.R., Ceauşescu“. Ultima unitate vizitată ieri în judeţul Mureş a fost Complexul de selecţie şi testare pentru porcine al întreprinderii agricole de stat din comuna Gorneşti. Această unitate este creată în scopul creşterii unor a­­nimale de elită necesare sporirii efectivului de por­cine de rasă superioară, atît în unităţile agricole de stat cît şi în cele coopera­tiste. In faţa unor grafice de producţie, directorul com­plexului, ing. Ion Lupu, in­formează pe oaspeţi că a­­ceastă întreprindere, în care ştiinţa se împleteş­te la modul cel mai strîns cu interesele producţiei, are o capacitate de 26 000 de capete şi livrează anual unităţilor de specialitate din ţară 3 000 de vieruşi şi 7 000 de scrofiţe pentru re­producţie din cele mai bune rase. Se relevă, de aseme­nea, experienţa căpătată de această unitate în îngrăşa­­rea animalelor prin cele mai moderne procedee. Explicaţiile date de di­rectorul complexului din Gorneşti sunt completate de adjunctul ministrului a­­griculturii şi silviculturii, Ion Teşu, cu prezentarea unei situaţii pe ţară a creş­terii pe scară industrială a porcinelor de rasă supe­rioară, în următorul plan cincinal urmează să mai fie construite încă patru ase­menea complexe în diferite zone pentru a se asigura necesarul producţiei porci­nelor de rasă superioară. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat vizitează cîteva hale ale complexului, pri­mind pe parcurs explicaţii cu privire la procedeele tehnologice folosite, la re­zultatele cercetărilor ştiin­ţifice, precum şi la perspec­tivele de dezvoltare ale complexului. In încheierea vizitei, se­cretarul general al parti­dului recomandă să se ia toate măsurile pentru a se realiza integral investiţiile alocate dezvoltării acestui sector atît de important, pentru a se generaliza ex­perienţa bună existentă în această unitate şi a se face totul în vederea amplifică­rii ei, adresează totodată felicitări specialiştilor com­plexului pentru rezultate­le obţinute, urîndu-le ca, prin intensificarea eforturi­lor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităţilor şi capacităţilor de care dis­pun. Seara tîrziu, coloana ma­şinilor s-a înapoiat în Tg. Mureş, oaspeţii fiind în­­tîmpinaţi cu aceeaşi căl­dură şi dragoste de local­nicii care au ţinut să-şi ex­prime încă odată gînduri­­le şi sentimentele lor calde, mulţumirea pentru ceea ce partidul a făcut şi face în scopul dezvoltării armo­nioase a tuturor regiunilor ţării, aprobarea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului, res­pectul şi stima faţă de con­ducerea sa în frunte cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru a tova­răşului Nicolae Ceauşescu în judeţele ţării continuă. N. POPESCU­­BOGDANEŞTI NICOLAE DRAGOŞ MIRCEA S. IONESCU In mijlocul specialiştilor din cadrul I.A.S. Iernut. Concursul şi Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU" SHEILA ARMSTRONG Tînăra soprană şi-a cîşti­­gat popularitatea imediat după terminarea studiilor de canto la Newcastle şi la Academia regală de muzică din Londra, prin frecvente­le aparitii in emisiunile Agendă Vă recomandăm specta­colele serii ! • La studioul de con­certe al Radioteleviziu­­nii : Filarmonica „Geor­ge Enescu“. Dirijor — George Byrd , solist — Radu Aldulescu, în pro­gram : George Enescu — Suita I-a in do major, op 9, Antonin Dvorak — Concert în si minor pen­tru violoncel și orches­tră, Johannes Brahms — Simfonia a II-a. • La Sala mică a Pa­latului Republicii Socia­liste România — un concert de lieduri din lucrările compozitorilor : Zoltán Aladar, Carmen Petru-Basacopol, Mircea Chiriac, Tudor Ciortea, Nicolae Coman, Liviu Comes, Mihail Jóra, Di­nu Lipatti, Marţian Ne­grea, Andrei Porfetye, Constantin Silvestri. • La Opera Română — Teatrul Academic de o­­peră și balet „S.M. Ki­rov“ din Leningrad va prezenta spectacolul cu baletul „Chopiniana“, precum și fragmente din balete pe muzică de P.I. Ceaikovski, Musorgski, Asafiev, Haciaturian, Prokofiev, Aronov, Min­­kus, S. Sedoi, Riccardo Drigo. Solişti : Natalia Makarova, Serghei Vi­kulov, Alla Sizova, Iurii Soloviov, Irina Kolpako­­va, Vladlen Semenov, Olga Zabotkina, Valerii Panov, Gabriela Koraie­va, Mihail Barîşnikov, Alla Osipenko, Gion Markovski, B.B.C. şi prin premiile pres­tigioase cu care au fost dis­tinsă — Medalia memoriai, „Kathleen Ferner" şi pre­miul „Mozart“. Interpreta, in care se precumpăneşte ta­lentul cu inteligenţa, abor­dează genul simfonic atît de amplu şi de dificil, intr-o originală manieră. Izbutind încă de la debut să se im­pună în roluri de prim so­listă — rolul Belindei in „Dido şi Eneea“ de Purcell, în rolul Zerlinei în „Don Giovanni“ de Mozart şi al Gianettei în „Elixirul dra­gostei“ de Donizetti — Shei­la Armstrong devine în scurt timp un nume aşteptat şi căutat în programele con­certelor, ale recitalurilor şi spectacolelor lirice, ale ora­toriilor şi cantatelor. Prezentă pentru prima oară pe scenele noastre de concert, cîntăreaţa britanică a susţinut un interesant program cu „Les Illumina­tions" — ciclu de cîntece pentru soprană şi orchestră de coarde de Benjamin Brit­ten. Scrisă în 1940 şi inspi­rată din ciclul cu acelaşi nu­me al poetului Arthur Rim­baud, „Les Illuminations", reprezintă una dintre lucră­rile definitorii ale marelui compozitor. Cele 9 miniaturi ale ciclului se poartă prin­­tr-o lume de imagini con­trastante ca sferă şi paletă expresivă, explicabil prin fi­delitatea partiturii faţă de textul poetic. Astfel, înţe­legem că expresiile cele mai contrastante nu înseamnă facilitatea unui joc sonor, ci­­o încercare de a reda atmos­fera euforică, încărcată de imagini suave şi de tonuri dure, trecerile violente în stări de spirit extreme, greu de înţeles ale „poetului blestemat". Structurile com­plicate, alambicate ale unei atari partituri, le-a expri­mat în mod strălucit Sheila Armstrong reuşind în trece­rile cele mai neaşteptate să sugereze schimbarea clima­tului spiritual prin inter­pretarea fiecărui cîntec în alt climat timbral. Excelen­tă a fost mai ales in partea a doua a lucrării — „Oraşe" şi în partea a patra — „Ma­rină" unde materia sonoră irupe într-o orbitoare feerie, ca apoi să devină nostalgică şi absorbită de sentimentul renunţării, al desprinderii şi al despărţirii. Dificultatea de a pătrunde într-u­­ uni­vers atît de contorsionat şi incoerent de­ trăiri şi appre­­sii, univers clădit pe sur­priza reacţiei neaşteptate a subiectivităţii, este aproape imposibil de depăşit. Şi, totuşi, Andre Previn şi Sheila Armstrong susţinuţi de excelentul Simfonic lon­donez, ne-au demonstrat im­posibilul. ALINA POPOVICI Reîncep cursurile de cultură psihosomatică Yoga Cunoscută din ce în ce mai mult pentru foloa­sele ei­ terapeutice — mai ales în condiţiile vieţii moderne care pro­voacă uzură psihică în contrast cu sedentaris­mul fizic şi avînd drept consecinţe : astenii ner­voase, tulburări endo­crine, afecţiuni cardio­vasculare, digestive, etc. — această cultură tra­diţională din India este tot mai utilizată în ţă­rile avansate. Larga ei aplicabilitate se înte­meiază mai ales pe fap­tul că determină, lent, un auto-control conşti­ent al tuturor funcţiilor inconştiente din corpul omenesc şi, deci, posibi­litatea perceperii unor boli incipiente... De aceea, pentru stu­dierea ei, Ministerul Să­nătăţii a înfiinţat în a­­cest an o Comisie Medi­cală Yoga sub condu­cerea Dr I.N. Riga , iar U.G.S.R. a încurajat înfiinţarea unui club, în scopul aplicării practi­ce, la Clubul municipal al sindicatelor din în­văţământ din Bucureşti (B-dul Gh. Gheorghiu- Dej nr. 32). VVVVVVWN/WS/VWWV'Vy%AA^VWI i i ANSAMBLUL ARTISTIC „RAPSODIA ROMÂNĂ" i; |i Str-Lipscani nr. 53 ;! ANUNȚĂ !» J) redeschiderea cercurilor de „Balet“ pentru ]­ copii, între 5 și 14 ani, la data de 1 octom­­­' brie 1970 înscrierile se fac la secretariatul Ansam- S­ilului din str. Blănari nr. 21, telefon S 16.35.16. ? ^WVWWWWWVWWWAWVSA/VX Simbája 19 septembrie 1970 CANARUL ŞI VISCOLUL producţie a studioului cinematografic Bucureşti SCENARIUL : Ioan Grigorescu REGIA : Manole Marcus Cu , Mircea Albulescu, Maria Rotaru, Flo­rin Gabrea, Ana Szeleş Jean Constantin, Camelia Zorlescu, Nineta Gusti, Violeta Andrei, Matei Alexandru, Zephi Alsec, Rina Constantini, Nicolae Praida IMAGINEA : Alex. Intorsureanu MUZICA : ing. Dan Ionescu DECORURI : Virgil Moise ------------------------------------------------------------------------­

Next