Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-21 / nr. 7105
Luni 21 septembrie 1970 TELEGRAME Excelenţei Sale, Domnului MAURICE DORMAN Guvernator general al Maltei LA VALETTA Sărbătorirea Zilei independenţei ţării dumneavoastră îmi oferă plăcutul prilej de a adresa, în numele poporului român şi al meu personal, Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului din Malta felicitări cordiale şi urări de prosperitate şi pace. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Comitetului Central al Partidului Comunist din Uruguay MONTEVIDEO Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări de la întemeierea Partidului Comunist din Uruguay, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă adresează dumneavoastră, tuturor comuniștilor uruguayeni sincere felicitări şi un cald salut frăţesc. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi succese în activitatea partidului consacrată făuririi unităţii de acţiune a clasei muncitoare, a tuturor forţelor progresiste, democratice şi antiimperialiste în lupta pentru triumful idealurilor democraţiei şi progresului social, pentru cauza socialismului, a independenţei naţionale şi a păcii. Cu acest prilej, exprimăm convingerea că relaţiile tovărăşeşti dintre partidele noastre se vor dezvolta şi în viitor pe baza marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar, în interesul ambelor popoare, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Vizita de lucru a tovarăşului NIcOLAE CEAUŞESCU in judeţul Bistriţa - Năsăud (Urmare din pag. 1 a) agricultura — ceea ce va face ca şi judeţul Bistriţa-Năsăud să cunoască un progres rapid, multilateral, creindu-se astfel noi condiţii pentru ridicarea bunăstării locuitorilor acestui judeţ.Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceauşescu — Ceauşescu Desigur, tovarăşi, realizarea acestor investiţii, construcţia celor 11 obiective industriale şi punerea lor la timp în funcţiune vor cere eforturi mari; ele vor cere măsuri deosebite din partea organizaţiei judeţene de partid, a consiliului popular şi a tuturor oamenilor muncii — dar trebuie să fim conştienţi că numai prin eforturi unite se vor putea realiza cu succes aceste mari sarcini. Noi suntem convinşi, că oamenii muncii din Bistriţa — la fel ca toţi oamenii muncii din patria noastră — vor munci cu abnegaţie şi vor realiza cu succes aceste obiective privind dezvoltarea industriei şi agriculturii, aducîndu-şi în felul acesta contribuţia' activă la înfăptuirea în bune condiţii aVîîto-“ rului plan cinrcinal'.— plan care va apropia mult patria noastră de nivelul ţărilor dezvoltate ale lumii. (Aplauze puternice). Preocupîndu-ne de dezvoltarea patriei noastre, de ridicarea bunăstării poporului, noi avem permanent în vedere că trebuie să desfăşurăm o politică externă activă, de întărire a colaborării şi solidarităţii cu toate statele socialiste, de extindere a legăturilor noastre cu toate popoarele lumii, cu toate ţările, fără deosebire de orînduire socială. Suntem convinşi că numai pe această cale, uniţi cu ţările socialiste, cu forţele antiimperialiste de pretutindeni, vom asigura realizarea în bune condiţii a construcţiei socialiste în patria noastră şi vom contribui, totodată, la asigurarea păcii şi prieteniei între popoare. (Aplauze puternice, urale). Doresc să vă mulţumesc dumneavoastră, tuturor, pentru primirea călduroasă pe care ne-o faceţi, pentru cuvintele prin care aţi dat expresie profundei solidarităţi ce însufleţeşte pe toţi oamenii muncii din patria noastră. Noi vedem în toate aceste manifestări o expresie a unităţii trainice a întregului popor, a încrederii în partidul nostru comunist, care conduce cu fermitate patria noastră pe calea socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, se scandează „P.C.R. — P.C.R.!“, „Ceauşescu — Ceauşescu !“). încrederea pe care întregul nostru popor o are în Partidul Comunist Român se datoreşte faptului că în întreaga sa activitate partidul nostru a făcut şi face totul pentru a servi interesele poporului, ale naţiunii noastre socialiste. Puteţi fi convinşi, tovarăşi, că nu există nimic mai presus pentru comunişti, pentru partidul nostru decit servirea intereselor poporului, a cauzei socialismului. (Aplauze puternice, prelungite, se scandează „P.C.R. — P.C.R.!"). Daţi-mi voie, în încheiere, să vă urez dumneavoastră, tuturor locuitorilor oraşului şi judeţului dv. noi şi noi succese în munca pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite , se ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). ★ Cuvîntarea a fost ascultată cu viu interes şi subliniată în repetate rînduri de îndelungi şi puternice aplauze. După încheierea, într-o atmosferă de mare însufleţire, a adunării populare a oamenilor muncii din oraşul Bistriţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat o expoziţie de planşe, grafice şi imagini care înfăţişează proiectele de dezvoltare a judeţului şi sistematizare a oraşelor şi satelor din această parte a ţării. Din expunerea pe care o face ing. Nicolae Beuran, director al I.P.S.C.Cluj, se evidenţiază cu claritate faptul că în anii viitori, ca urmare a investiţiilor făcute, se va crea şi în acest judeţ o bază puternică pentru industrializarea, dezvoltarea şi modernizarea oraşelor Bistriţa, Sîngeorz Băi, Năsăud, Beclean, pentru sistematizarea localităţilor rurale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă că oraşul, ca şi judeţul în întregul său, are perspective frumoase de dezvoltare, apreciază preocuparea proiectanţilor pentru a păstra în viitoarea sistematizare construcţiile durabile care satisfac cerinţele locuitorilor, pentru a realiza o valorificare judicioasă a zonelor turistice. Privind macheta ansamblului nou Decebal-Bistriţa, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile ca investiţiile să fie realizate în timp util, să se depună o muncă susţinută ca oraşul Bistriţa, celelalte localităţi ale judeţului să cunoască o dezvoltare pe măsura sprijinului important pe care partidul şi statul îl acordă dezvoltării armonioase a tuturor localităţilor. Este seara tîrziu. Străzile oraşului sunt pline de oamenii veniţi să salute încă o dată pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, în fruntea partidului şi statului, aduce o contribuţie esenţială la opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la crearea unor vaste posibilităţi ca fiecare cetăţean al ţării să-şi poată afirma întreaga capacitate şi personalitate, să contribuie din plin la asigurarea bunăstării şi prosperităţii poporului. Ca şi în judeţul Mureş, vizita de lucru în judeţul Bistriţa-Năsăud a ilustrat preocuparea secretarului general al partidului de a se consulta la faţa locului cu oamenii muncii, cu cadrele de partid şi de stat asupra sarcinilor ce urmează a fi îndeplinite, asupra măsurilor celor mai corespunzătoare pentru realizarea lor. Pretutindeni, la unităţile vizitate, la consiliul popular judeţean, s-au purtat discuţii fructuoase, s-au făcut numeroase propuneri pentru soluţionarea problemelor pe care le ridică realizarea noilor obiective economice, social-culturale din judeţele vizitate. Primirea călduroasă, entuziastă, pe care oamenii muncii — români, maghiari, germani — au făcut-o tovarăşului Nicolae Ceauşescu sa înscrie ca o nouă şi importantă mărturie a adeziunii totale a maselor faţă de politica partidului, a hotărîrii lor de a face totul pentru realizarea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, chezășie a înaintării impetuoase a României pe drumul progresului multilateral, pe drumul glorios al socialismului. ■.... 1 " ........................... 1,1 .........................■ " """ii 1 M E M E NT O N: LUNI , 21 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I : 5,05 Muzica diminetii_ fi Q5 Muzică ci actualități. 7.on Radiojurnal. 7,25 Bună dimineața, copii. 8,00 Sumarul presei. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,30 Revista literară radio. 11,05 Radio-Prichindel. 11,50 TRANSMISIE DIRECTA DE LA VIENA. 12,00 Din muzica popoarelor. 12,25 Ştiinţa la zi. 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Raidojurnal. 13,10 Avanpremieră cotidiană. 13,45 Solişti de muzica populară. 14,30 Te apăr, te laud, te cvnt. 15,00 Muzică uşoară. 15,30 Concursul şi Festivalul internaţional ,,George Enescu" (jurnalul festivalului). 16,00 Radiojurnal. 17,05 Antena tineretului. 17,50 Poşta radio. 18,10 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 18,30 Interpreţi de ieri şi de azi — muzică uşoară. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Din cele mai cunoscute melodii populare. 20,05 Tableta de seară. 20,20 Argheziană. 20,45 Teatru radiofonic — Constantin Brîncoveanu de N. Iorga. 21,45 Muzică uşoară. 22,20 Sport. 22,30 Meridiane — melodii. 0,03—5,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II : 6,00 Program muzical de dimineaţa 7,00 Radiojurnal. 8,10 Tot înainte. 10,15 Caravana fanteziei. 11,05 Cîntece şi jocuri populare româneşti. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Concert de prinz. 12,40 Din ţările socialiste. 13,30 Rampa. 14,08 Drag mi-e cîntecul şi jocul. 14,30 De toate pentru toţi 15,30 Muzică uşoară. 16,00 Radiojurnal 16,40 Cîntece şi jocuri populare. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Şlagărele anului 1970. 17,25 Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu". 18,50 365 de cîntece. 19,00 Solişti de muzică uşoară. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Caleidoscop muzical. 20,50 Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu". 23,30 Valsuri MARŢI — 22 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I : 5,05 Muzica dimineţii. ^6,05 Muzică şi actualităţi. ^7,00 Fonoteca pentru copii. 11,23 Mari orchestre de muzică populară. 11,45 Sfatul medicului. 12,00 Solişti de muzică uşoară. 12,25 Ştiinţa la zi. 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpremieră cotidiană. 13,22 Muzică uşoară. 14,50 Muzică uşoară. 15,25 Cîntece şi jocuri populare. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Agendă judeţeană. 17,05 Radioenciclopedie pentru tineret. 18,00 Muzică uşoară. 18,10 Radiosimpozion. 19,00 Gazeta radio. 20,00 Tableta de seară. 20,20 Argheziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Memoria pămîntului. 22,00 Radiojurnal, buletin meteorolgic. 22,20 Sport. 22,30 Concert de seară. 0,03—5,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II : 6,00 Program muzical de dimineaţă. 7,00 Radiojurnal. 8,10 Tot înainte. 10,15 Cîntece şi jocuri populare. 10,45 Muzică uşoară. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 13,00 Concert de prinz. 13,30 Radiomagazinul femeilor. 14,55 Ştiinţa la zi 15,20 Arii din opere. 15,30 Radio şcoală. 16,00 Radiojurnal. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Muzică uşoară. 17,35 Mituri şi legendă. 18,03 Melodii populare. 18,50 365 de cîntece. 19,30 Pagini din literatura austriacă modernă. 19,50 Noapte bună, copii ! 20,25 Comandantul de pionieri. 22,00 Noi înregistrări de muzică românească. 22,30 Cadran. 23,49 Liduri. LUNI — 21 SEPTEMBRIE 1970 IN JURUL OREI 11,50 transmisiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune de la sosirea la Viena a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu soţia, care la invitaţia preşedintelui Federal al Republicii Austria, FRANZ JONAS, vin furi o vizită oficială în această ţară. 18.00 Deschiderea emisiunii — Microavanpremieră 18.05 Emisiune pentru tineret 18.35 „La stejar, la rădăcină® —• muzică populară 19.00 Actualitatea în economie 19.20 1001 de ieri 19.30 Telejurnalul de seară 20.10 Roman foileton : PUNCT ŞI CONTRAPUNCT (I) 21.00 Concertul laureaţilor Concursului internaţional „George Enescu* 23.00 Telejurnalul de noapte MARŢI — 22 SEPTEMBRIE 1970 18.00 Deschiderea emisiunii — Microavanpremieră 18.05 Atenţie, filmăm ! 18.25 Reportaj T.V. 18.50 Actualitatea în economie 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Tineri poeţi, cîntă patria 20.20 Transmisiune directă de la Viena 20.45 Seară de teatru „PROMETEU" 21.35 Invitata noastră : Eva Demarczyk (Polonia, 22.00 Prim plan : Acad. Artur Kreindler 22.30 Muzicorama TV 23.00 Telejurnalul de noapte SUNETUL MUZICI! — Patria (11 86 25) — 12,45 ; 16,30 » 19.15 PĂSĂRILE — Luceafărul (15 87 67) — 8,45 ; 11,15 ; 13,45 » 16,15 ; 18,45 » 21,15 — Festival (15 63 34) — 9 ; 11,45 ; 15 , 18 ; 20,45 — Melodia (12 06 88) — 9 , 11,ÎS ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45 — Modern (23 71 01) — 8,45 » 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 » 20,45, PATRICIA ŞI MUZICA _ Favorit (21 06 15) — 10 , 12,30 » 15,30 ; 18 » 20,30 — București (15 61 54) — 9 , 11,15 ; 13,45 16,15 ; 18,45 ; 21 M ARŞITA NOPŢII — Capitol (16 29 17) — 8,30 » 10,45 ; 13,15 ; 16.15 MAYERLING — Victoria (16 28 79) — 9 j 12,30 ; 16 f 19.30 — Griviţa (17 08 58) — 9.30 — 12,15 ; 16 » 19 AMBUSCADA — înfrăţirea Intre popoare (17 31 64) — 15.30 » 17,45 * 20 TĂCEREA BĂRBAŢILOR — Buzeşti (15 62 79) — 18 JANDARMUL SE 1NSOARA — Dacia (16 26 10) — 8,45— 20.30 (în continuare) — Progresul (23 94 10) — 15,30 ; 18 ULTIMUL DRUM — Central (14 12 27) — 9,15 » 11,30; 13.45 16 ; 18,15 » 20,30 PETRECEREA — Lumina (16 23 35) — 9,30 ; 15.45 ; 18,15 ; 20,45 — Buzesti (15 62 79, — 15,30 PRIETENI PARAGRAI - Doina (16 35 38) — 10 » 11,30 ; 13,45 » 16 ZBOARA COCORII - Doina — 18,15 ; 20,30 HATARI — Timpuri Noi (15 6 1 10) — 9,30—15,30 (in continuare) INTILNIREA - Feroviar (16 23 73) — 9 ; 11,45 ; 14,30 ; 17,15 , 20 — Excelsior (18 10 88) — 9 ; 11,45 ; 14,30 ; 17,15 , 20 — Gloria (23 44 01, 9 ; 11,45 ; 14,30 ; 17,15 , 20 — Tomis 421 49 46) — 9 ; 11,30 ; 14 , 16,30 ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE — Bucecri (17 05 47) — 15,45 , 18 — Floreasca (33 29 71) — 15,30 ; 18 ; 20.30 SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO — Unirea (17 10 21) — 15,30 » 18 — Moșilor (12 52 93) — 15,30 ; 18 ; 20.15 CLIPA DE LIBERTATE — Lira (31 71 71) — 15,30 . 18 ACEASTA FEMEIE — Viitorul (11 48 03) — 15,30 ; 18 ; 20.15 — Drumul Sării (31 28 13) — 15,30 ; 17,45 » 20 — Cotroceni (13 62 56) — 15,30 » 18 , 20.15 DRAGOSTE ȘI VITEZA — Giulesti (17 55 46) — 15,30 ; 18 , 20,30 — Arta (21 31 86) -15,30 , 18 — Volga (11 91 26) — 16 ; 18,15 , 20,30 ; Floreasca (33 29 71) 11. DEGETUL DE FIER — Aurora (35 04 66) — 9 ; 11,15» 13,30 ; 16 , 18,15 — Flamura (23 07 40 — lit 16 ; 18,15 , 20.30 MARILE VACANTE — Popular (35 15 17) — 15,30 — 18 ! 20.15 NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE — Miorita (14 27 141 — 11 I 15 ; 17,30 20 SALARIUL GROAZEI — Flacăra (21 35 40) — 17,45 ; 20,30 INTILNNIZE LA VECHEA MOSCHEE — Flacăra — 15,30 ASTEAPTA PINA SE ÎNTUNECA — Munca (21 50 97) -15,30 ; 18 ; 20,15 TIFFANY MEMORANDUM — Vitan (21 39 321 - 15,30,18 MONSTRII — Rahova (23 91 00) — 15,30 , 18 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE — Ferentari (23 17 50) — 15,30 ; 18 ; 20,15 PROFESORUL INFERNULUI — Pacea (31 32 52) — 15,30 ; 18 ; 20,15 ORA HOTARITOARE — Cringasi (17 38 81) — 15,30 ; 18 ; 20.15 IUBIRI TĂCUTE — Cosmos (35 19 15) — 15,30 18 , 20,15 GRĂDINI CINEMATOGRAF DEGETUL DE FIER — Stadionul Dinamo (11 03 72) — 19,15 PĂSĂRILE — Doina (15 87 67) — 20 MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ — Capitol (16 29 17) — 19 — 21. PĂSĂRILE —• Festival (15 63 84) — 19,30 PETRECEREA — Buzești (15 62 79) — 20,15. ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MABUSE — Bucegi (17 05 47) — 20,15 SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO — Unirea (17 10 21) — 20 JANDARMUL SENSOARA — Lira (31 71 71) — 20 DEGETUL DE FIER _ Aurora (35 04 66) — 20 INTILNIREA — Tomis (21 49 46) — 19 DRAGOSTE ȘI VITEZA - Arta (21 31 86) — 20 TIFFANY MEMORANDUM — Vitán (21 39 82) — 20 PĂSĂRILE — Arenele Romane (23 71 01) — 19.30. MONȘTRII — Rahova (23 91 00) — 20 JANDARMUL SENSOARA — Progresul Parc — (23 94 10) — 19.45 MUNKA in Iordania luptele continuă AMMAN 20 (Agerpres). Ordinul de încetare a focului între trupele guvernamentale iordaniene şi comandourile palestiniene a fost anulat, a anunţat duminică la amiază un comunicat al postului de radio Amman, reluat de agenţia France Presse. „Fedainii continuindu-şi tirul în ciuda acordului de încetare a focului, intervenit sîmbătă, forţele armate iordaniene au fost obligate să riposteze“, precizează comunicatul semnat de mareşalul Habes Majali, guvernatorul militar general al Iordaniei. ROMA 20 (Agerpres) — La Vatican s-a anunţat că Papa Paul al VI-lea a lansat o chemare părţilor aflate în conflict în Iordania, în care se cere „încetarea totală şi imediată a unei stări de fapt dureroase şi periculoase“. • COMITETUL Internaţional al Crucii Roşii a primit în cursul zilei de sîmbătă un apel din partea regelui Hussein al Iordaniei, care solicită coordonarea operaţiunilor de ajutorare a populaţiei iordaniene, a anunţat un purtător de cuvînt al C.I.C.R., citat de agenţia France Presse. El a menţionat că C.I.C.R. examinează în prezent această cerere, care va necesita eforturi organizatorice deosebite. Printre acţiunile avute în vedere se numără trimiterea in Iordania a unor spitale de campanie. BERNA 20 (Agerpres). — După o reuniune la Berna a reprezentanţilor guvernelor ai căror cetăţeni fac parte din grupul de 54 de ostatici reţinuţi de F.P.E.P. din rîndul pasagerilor avioanelor deturnate cu aproape două săptămîni în urmă, s-a dat publicităţii o declaraţie. Cele cinci guverne fac apel la „cei care îi deţin pe ostatici în vederea deplasării lor într-un loc, unde să le fie asigurată securitatea“. Declaraţia precizează că guvernele Marii Britanii, Elveţiei, R.F. a Germaniei, Statelor Unite şi Israelului sunt gata în orice moment să ia în consideraţie propuneri privind eliberarea tuturor ostaticilor. Cei cinci au reconfirmat mandatul de mediere acordat anterior Comitetului Internaţional al Crucii Roșii. Reuniunea „clubului celor 10“ soldată cu un rezultat „modest“ BRUXELLES 20 (Agerpres) — Sîmbătă la amiază s-au încheiat la Bruxelles lucrările reuniunii de două zile a miniştrilor de finanţe şi adjuncţilor acestora din principalele ţări capitaliste, care compun aşa-numitul „club al celor 10“ (S.U.A., Japonia, Marea Britanie, Canada, Suedia, R.F. a Germaniei, Franţa, Italia, Belgia, Olanda). Au fost discutate o serie de propuneri în vederea efectuării unei reforme a sistemului monetar internaţional şi au fost trecute în revistă aspecte actuale ale situaţiei monetare, cum ar fi inflaţia şi dobînzile, ca şi posibilitatea instituirii unor cursuri de schimb mai flexibile ale diferitelor valute. Calificativul general al reuniunii de la Bruxelles, apreciază observatorii, este cel de „modest“, înşişi iniţiatorii ideii de „îmbunătăţire“ a actualului sistem, reprezentanţii S.U.A., dovedinduse destul de prudenţi. De fapt, nici o altă delegaţie nu s-a arătat mai entuziastă, Franţa, Belgia şi Japonia declarîndu-se chiar „foarte sceptice“. Principalele chestiuni monetare faţă de care majoritatea membrilor s-au arătat „rezervaţi“ sau unde punctele de vedere diferă, vor fi din nou discutate cu ocazia conferinţei anuale a Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.) care va avea loc între 21—25 septembrie la Copenhaga. • LUNI încep la Bruxelles negocieri in vederea aderării la C.E.E. a Irlandei, Danemarcei şi Norvegiei. Negocierile vor dura două zile. Ele urmează celor desfăşurate recent in acelaşi scop intre „cei şase“ şi Marea Britanie. • IERI, populaţia capitalei Italiei a sărbătorit împlinirea a 100 de ani de cînd oraşul Roma a devenit capitala ţării. La 20 septembrie 1870, 60 000 de soldaţi italieni, comandaţi de generalul Raffaele Cadorna, pătrundeau prin forţa armelor în oraşul etern, zdrobind forţele militare papale aflate sub comanda generalului german Hermann Kanzler. Odată cu această victorie, Roma a devenit capitala Italiei. • AGENŢIA de presă 1.T.I. relatează că Italia ocupă printre partenerii comerciali ai Ungariei locul 2 din rîndul ţărilor capitaliste. Anul trecut, volumul schimburilor reciproce de mărfuri a ajuns la 2 miliarde de forinţi devize, ritmul dezvoltării comerţului bilateral, rezultind din aceea că în anul 1961 volumul acestuia nu reprezenta decit 522 milioane forinţi devize. • LONDONEZII au fost privaţi ieri de ziare, ca urmare a unei greve de 24 de ore declanşată de personalul distribuitor de presă. HADAM, ministrul afacerilor externe al R.P.D. Coreene, a adresat o scrisoare lui Edward Hambro, președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi lui U Thant, secretarul general al O.N.U., prin care cere distribuirea memorandumului guvernului R.P.D. Coreene din 16 septembrie a.c. ca document oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, informează agenţia A.C.T.C. Memorandumul denunţă caracterul ilegal al ocupării de către trupele S.U.A. a Coreei de sud şi al aşa-numitei „Comisii O.N.U. pentru unificarea şi refacerea Coreei“. r `scant\ In imaginea de mai sus, o vedere din La Valetta, capitala Maltei. O NOUĂ PERFORMANŢĂ ÎN CERCETAREA SELENEI • „LUNA-16“ A ASELENIZAT LUN ÎN ZONA MĂRII FERTILITĂŢII MOSCOVA 20 (Agerpres) — Duminică, 20 septembrie, la ora 8 şi 18 minute (ora Moscovei), staţia automată „Luna-16“ a efectuat o aselenizare lină pe suprafaţa Lunii în zona „Mării Fertilităţii“, anunţă agenţia TASS. După o evoluţie de cîteva zile desfăşurată conform calculelor, dirijarea staţiei automate „Luna 16“ spre aselenizare a avut loc in aceleaşi condiţii optime. La 20 metri de suprafaţa lunară, motorul principal a fost oprit, iar frinarea în continuare a aparatului cosmic s-a făcut cu ajutorul unor motoare de mică putere. La o înălţime de aproximativ doi metri, ele au fost oprite, iar staţia automată „Luna-16“ a coborît uşor pe suprafaţa Lunii. In timpul celor nouă zile ale zborului cosmic s-a stabilit de 68 de ori legătura cu Pămîntul, toate aparatele de bord funcţionind normal. Continuînd programul ştiinţific de cercetare a Lunii şi a spaţiului circumlunar, staţia automată „Luna-16“ a trecut la cercetări directe pe suprafaţa Selenei. • ŞI-A închis porţile cea de-a 80-a ediţie a Tîrgului internaţional de la Zagreb. Participarea României s-a bucurat de succes, atît în privinţa afluenţei de vizitatori, cit şi sub raportul eficacităţii economice. Reprezentanţii celor 18 întreprinderi româneşti de comerţ exterior expozante au încheiat tranzacţii comerciale de livrare a căror valoare atestă calitatea tot mai bună a mărfurilor realizate de uzinele şi fabricile noastre. Pagina a 3-a Ieri, alegeri in Suedia STOCKHOLM 20 (Agerpres). — In Suedia au avut loc duminică alegeri generale pentru desemnarea celor 350 de membri ai noii Adunări Naţionale, organ unic, care, potrivit constituţiei suedeze adoptate în anul 1968, va înlocui, începînd din ianuarie 1971, actualul sistem parlamentar bicameral. Tot ieri au fost aleşi 1500 de consilieri provinciali şi 25 000 municipali. Scrutinul s-a închis la ora 21 (ora locală). Ultimul sondaj de opinie efectuat înaintea scrutinului arată că 45,5 la sută din cei chestionaţi s-au pronunţat în favoarea social-democraţilor, al căror lider este premierul Olof Palme. Rezultatele alegerilor vor fi cunoscute luni dupăamiază. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român Comitetul Central al Partidului Comunist Român anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, în ziua de 19 septembrie a.c., a tovarăşului Nicolae Goldberger, membru al C.C. al P.C.R., director-adjunct prim al Institutului de studii istorice, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, luptător devotat pentru cauza socialismului. NICOLAE GOLDBERGER Născut la 1 mai 1904 în comuna Someş — Odorhei, judeţul Sălaj, într-o familie numeroasă, de mici meseriaşi, tovarăşul Nicolae Goldberger a cunoscut de timpuriu, ca tînăr muncitor cizmar, greutăţile vieţii şi exploatarea capitalistă. Aderînd după primul război mondial la mişcarea muncitorească a participat activ la organizarea sindicatelor revoluţionare şi a tineretului muncitor, iar în 1923, atras de forţa şi adevărul ideilor comuniste, a devenit membru al Partidului Comunist Român, al cărui militant devotat a fost pînă la sfîrşitul vieţii. In anii eroicei lupte ilegale a Partidului Comunist Român împotriva exploatării şi oprimării oamenilor muncii, a pericolului fascist şi a înfeudării ţării monopolurilor străine, Nicolae Goldberger a îndeplinit cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu sarcini de înaltă răspundere încredinţate de partid. Pentru activitatea sa revoluţionară, antifascistă, pusă în slujba idealurilor socialismului şi comunismului, a libertăţii şi propăşirii poporului român, Nicolae Goldberger şi-a atras prigoana şi represiunile organelor de stat burghezo-moşiereşti, fiind întemniţat la Jilava, Doftana şi alte închisori între anii 1926-1929 şi 1936-1940. Din 1941 şi pînă la 23 august 1944 a fost deţinut în lagărele de la Tîrgu-Jiu, Vapniarca şi Grosullovo. în toate aceste împrejurări el a dat dovadă de o înaltă ţinută morală comunistă şi a îndeplinit sarcini de partid în cadrul colectivului de deţinuţi politici. După eliberarea ţării de sub jugul fascist, Nicolae Goldberger a participat activ la lupta condusă de Partidul Comunist Român pentru cucerirea puterii politice de către oamenii muncii şi făurirea orînduirii socialiste. A îndeplinit importante funcţii pe linie de partid, activînd succesiv ca secretar al Comitetului regional Cluj al Partidului Comunist Român, instructor al C.C. al P.C.R., adjunct al şefului Secţiei Propagandă, iar apoi şef al Secţiei Organizatorice a C.C. ai P.C.R. Din 1956 a fost rector al Institutului de ştiinţe sociale de pe lîngă C.C. al P.C.R., iar din 1958 şi pînă în ultima clipă a vieţii a lucrat ca director-adjunct prim al Institutului de studii istorice. A fost membru titular al Academiei de ştiinţe sociale şi politice a Republicii Socialiste România. Congresul al X-lea i-a ales membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. între anii 1952—1957 Nicolae Goldberger a fost deputat în Marea Adunare Naţională. Pentru îndelungata sa activitate revoluţionară şi meritele sale deosebite faţă de popor şi patria noastră socialistă, Nicolae Goldberger a fost distins cu înalte ordine şi medalii române şi străine. Prin încetarea din viaţă a lui Nicolae Goldberger, mişcarea muncitorească din ţara noastră pierde unul dintre vechii săi militanţi. Amintirea sa va rămîne veşnică în memoria oamenilor muncii COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN In legătură cu organizarea funeraliilor lui Nicolae Goldberger, Comitetul Central al Partidului Comunist Român a numit o comisie de partid alcătuită din tovarăşii : Ion Popescu-Puţuri — preşedintele comisiei, Constantin Pîrvulescu, Nicolae Cuină, Ilie Rădulescu, Ștefan Voicu. ■