Munca, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7114-7140)
1970-10-19 / nr. 7129
Luni 19 octombrie 1970 TÎRGUL INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI Astăzi ne răspunde... NICA N. NICOLA Director general al Pavilionului R. S. F. Iugoslavia — Care este, in concepţia dumneavoastră, importanţa unui tirg internaţional, l-am întrebat, pentru inceput, pe directorul Pavilionului Iugoslaviei din cadrul Tirgului Internaţional de la Bucureţti. „Pentru dezvoltarea multilaterală a economiei unei ţări, tîrgurile internaţionale joacă un rol extrem de important. O asemenea manifestare economică reprezintă un prilej deosebit de eficace pentru stabilirea de legături, de contacte directe între cele mai diferite ţări, aceasta indiferent de orînduirea lor social-politică. In acest context, ocazia de a împărtăşi reciproc o serie de realizări obţinute în multiple domenii devine un dialog viu al dorinţei de a ne cunoaşte mai bine, de a strînge relaţiile. In privinţa actualului Tîrg de la Bucureşti îmi face plăcere să subliniez că marchează o strălucită prezenţă românească. Cit despre ecoul mondial al produselor româneşti cred că nu este nevoie să mai fac aprecieri fiind ştiut că România se prezintă oriunde în lume sub auspiciile cele mai favorabile". Ce ne puteţi spune, fie şi succint, despre profilul pavilionului iugoslav, despre tematica sa principală, l-am mai întrebat pe conducătorul pavilionului. „Pavilionul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia la Tirgul Internaţional de la Bucureşti cuprinde exponate aparţinînd a peste 28 de întreprinderi industriale, dar, bineînţeles, într-o gamă redusă. Aceasta datorită imposibilităţii de a prezenta absolut toate produsele noastre, şi, în acelaşi timp, datorită faptului că ţara noastră a mai organizat o expoziţie de mari dimensiuni, în România, anul trecut. Cu acea ocazie poporul român şi-a putut da seama care este orientarea industriei noastre, „profilul" nostru economic. La actualul pavilion revenim cu exponate reprezentative*. — Am solicitat interlocutorului nostru citeva opinii asupra relaţiilor româno-iugoslave şi, in acest context, asupra ţării şi poporului nostru. „Bunele relaţii care domină cooperarea multilaterală româno-iugoslavă au ca axă principală prietenia strinsă care ne leagă. Actualul tîrg reprezintă o treaptă în plus în strîngerea, în mod concret, a legăturilor noastre iar efectele sale efective se vor evidenţia. Doresc să subliniez, referindu-mă la părerea mea despre România, că încă de la trecerea frontierei iţi dai seama că este în plină dezvoltare şi înflorire. Ţara dumneavoastră este un şantier complex şi dinamic iar poporul român, îndrumat de partidul său comunist, construieşte bine şi cu hărnicie". — În încheiere l-am rugat pe Nica Nicola să ne răspundă la o întrebare tradiţională pusă oricărui străin aflat in capitala ţârii: care este, deci, impresia pe care o lasă Bucureştiul. „O capitală fiind Inima Unei ţâri, impresiile pe care ţi le produce au un pronunţat grad de generalitate în sensul cel mai bun al cuvîntului. Dacă în drum spre Bucureşti mi-am dat seama că România este un vast şantier, atunci lucrul acesta este valabil şi pentru capitală. In plină înflorire. Splendidă. Şi ceea ce este remarcabil, posedă un plus ultramodern dar nu în detrimentul frumuseţii". MAŞINILE-UNELTE (Urmare din pag. l-a) cercetează prospectele, li se demonstrează pe „viu" modul de funcţionare. Lingă unul dintre strungurile carusel cu comanda numerică, care poartă emblema binecunoscută a Fabricii de maşini-unelte şi agregate Bucureşti, un grup de vizitatori români şi străini se opresc pentru mai multă vreme plini de admiraţie. Observînd că se bucură de un interes aparte, inginerul Gheorghe Gitman arată : Strungul carusel cu comandă program a fost conceput şi proiectat de un colectiv sub conducerea inginerului principal Nicolae Speriatu El este realizat la F.M.U.A.B. în cooperare cu uzina „Automatica" din Capitală care l-a echipat cu dulapurile convenţional şi adaptor. Vizitatorii, români şi străini apreciază faptul că principala caracteristică constă in aceea că maşina efectuează singură un ciclu de lucru înainte programat prin introducerea unor comenzi pe bandă perforată (în memoria echipamentului electronic). Banda poate să includă toate genurile de comenzi care privesc atît profilul piesei cit şi regimul de aşchiere. Cum vedeţi, pe parcursul execuţiei muncitorului ii revine doar rolul de supraveghetor, nefiind necesară intervenţia sa. Faţă de tipurile aşa-zis clasice de strunguri productivitatea muncii sporeşte cu circa 30 la sută. Am cerut părerea despre calităţile strungului cu comandă numerică la doi dintre cei ce au asistat la demonstraţie. Anghel Ştefan, 18 ani, strungar, uzinele „23 August" : „Pe mine, ca strungar m-a impresionat foarte mult. Dacă aş vrea să lucrez pe o astfel de maşină ? Desigur ! Dar pentru aceasta va trebui să mă pregătesc temeinic, să mai învăţ încă multe, foarte multe". Augustin Goloboţ, Inginer proiectant Uzina „Vulcan" : „Noul tip de strung carusel cu comanda program reprezintă o expresie a tehnicii foarte avansate. Realizarea lui in ţara noastră, parametrii săi inalţi calitativi, demonstrează nivelul de maturizare, prestigiul ca şi posibilităţile de care dispune in momentul de faţă industria românească". Aş fi dorit, din toată inima aş fi dorit, să fi fost martori la aceste aprecieri Instantanee, inginerul Nicolae Speriatu şi colegii săi, turnătorii de la „23 August" care au dat viaţă batiurilor, zecile şi zecile de muncitori din secţia uzinaj de la F.M.U.A.B. care au materializat proiectul prelucrînd cu exactitate de microni fiecare piesă, montatorii din echipa tînărului Ion Vişan, cei care au avut greaua misiune de asamblare a organelor componente ale maşinii. Aş fi dorit să fie prezenţi poate şi pentru că reporterul a urmărit şi intr-un fel, a fost alături, etapă cu etapă, de realizatorii strungului carusel românesc cu comandă program, l-a cunoscut in focul creaţiei şi a muncii de realizare, în clipele de îndoială omenească ca şi în cele de izbindă. Şi ar fi vrut să le audă încă o dată mărturisind cu convingerea nestrămutată că nu se vor opri aici. ...In faţa standurilor de maşini-unelte e o forfotă neîntreruptă. Vizitatorii din ţară cit şi numeroşi specialişti şi oameni de afaceri de peste hotare folosesc din plin prilejul de a cunoaşte în amănunţime şi concret cele mai reprezentative realizări ale industriei noastre constructoare de maşini în această ramură. Ramură care urcă vertiginos pe spirala continuei perfecţionări. MEMEN 70 LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL I 5,05 — Muzica dimineţii 6,05 — Muzică şi actualităţi 7,00 — Radiojurnal 8,30 — La microfon melodia preferată 10,30 — Duete din operele româneşti N45 — Sfatul medicului 12,00 —Miniaturi distractive 12,30 — Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13,00 — Radiojurnal 14,00 — Compozitorul săpăminii 15,00 — Cîntece și jocuri populare 16,00 — Radiojurnal 16,45 — Transmisiune directă de la New York 17,05 — Antena tineretului 17,50 — Poşta radio 19,30 — Din comoara folclorului nostru 20,10 — Microrecitalul Margaretei Pîslaru 20,30 — Teatru radiofonic „BABA HIRCA- 22,00 — Radiojurnal 22,20 — Sport 22,30 — Meridiane melodii 0,03—5,00 — Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6,00— Program muzical de dimineaţă 7,00 — Radiojurnal 8,25 — Mari interpreţi 9,15 — Muzică populară 10,15 — Caravana fanteziei 11,00 — Muzică populară 12,15 — Concert de prînz 12,40 — Din ţările socialiste 13,30 — Rampa 14,30 — Muzică uşoară 15,00 — De toate pentru toţi 16,00 — Radiojurnal 17,00 — Călătorie muzicală — muzică uşoară 17,35 — Recital de operă 18,03 — Jocuri populare 18,50 — 365 de cîntece 19,00 — Revista şlagărelor 20,00 — O melodie, trei interpret! 20,50__Muzică corală 21,05 — Din creaţia lui Chopin. MARTI 20 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL I 5,05 — Muzica dimineţii 6,05 __ Muzică şi actualităţi 7,00 __ Radiojurnal 9,30 — Atlas cultural 11,20 —Muzică populară 12,30 — întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13,00 — Radiojurnal 13,22 — Agi îndrăgit o melodie — muzică uşoară 14,00 — Compozitorul săptăminii 14,30 — Muzica uşoară 15,25 — Melodii populare 16,00 — Radiojurnal 16,20 — Arii din operete româneşti 16,30 — Agenda judeţeană 17,05 — Radioenciclopedie pentru tineret 18,00 — Canţoneta veşnic tînără 19,30 — Din pîlnia gramofonului 21,30 — Solista serii: Gigi Marga. 22,00 — Rediojurnal — buletin meteorologic 22,20 — Sport 22 3’ — Concert de seară 0,03—5,00 — Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6,00 — Program muzical de dimineaţă 7,00 — Radiojurnal 8,25 — Mari interpreţi 9,15 — Melodii populare 10,15 — Muzică populară din Muntenia 10,45 — Melodii cunoscute, interpreţi îndrăgiţi 11,20 — Opera pentru toţi 12,36 — Emisiune muzicală de la Moscova 13,30 — Radiomagazinul femeilor 14,08 — Taraful Gorjului 15,20 — Arii celebre din opere 16,00 — Radiojurnal 16,55 — Sfatul medicului 17,00 — Melodii care străbat lumea 18,03 — Solişti de muzică populară 18,50 — 365 de cîntece 19,30 — Ediţie radiofonică MIHAIL SADOVEANU 20,40 — Pagini din istoria liedului. Edvard Grieg 22,30 — Cadran 22,50 — Mic album coral 23,05 — Ora discofilului. I LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 In jurul orei 17,00 transmisiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune a cuvîntării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Române, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 18.00 Deschiderea emisiunii 18.05 Student la politehnică 18.35 Panoramic ştiinţific 19.00 Actualitatea în economie 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Roman foileton: Punct şi contrapunct — sfîrşitul serialului 20.45 Steaua fără nume 21.35 Teleglob 22.00 Telejurnalul de noapte 22,15 Muzică populară 22 30 Rampa MARTI 20 OCTOMBRIE 1970 18.00" Deschiderea emisiunii 18,05 Copiii cîntă 18,45 Actualitatea în economie 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Reflector 20,15 Seară de teatru IERTAREA 21,50 Prim plan FILARET BARBU 22.20 Divertisment muzical pe teme folclorice cu orchestra Electrecord 22:40 Telejurnalul de noapte 3Q MUNKA SESIUNEA JUBILIARĂ A O.N.U. Adoptarea documentului asupra celui de-al doilea deceniu al dezvoltării NAȚIUNILE UNITE 16 Trimisul special Agerpres, Adrian Ionescu, transmite : Sîmbătă seara s-au Încheiat la O.N.U. dezbaterile asupra problemelor dezvoltării. Comisia a doua — pentru probleme economice şi financiare — a Adunării Generale a adoptat documentul intitulat „Strategia internaţională a celui de-al doilea deceniu al Naţiunilor Unite pentru dezvoltare". AL DOILEA DECENIU AL DEZVOLTĂRII ESTE PROCLAMAT CU ÎNCEPERE DE LA 1 IANUARIE 1971. Documentul cuprinde 84 de articole în care sunt definite principalele obiective pentru accelerarea creşterii economice a ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi căile şi mijloacele prin care atît ţările — pe plan naţional — cit şi comunitatea internaţională într-un efort conjugat îşi propun să le utilizeze în vederea atingerii obiectivelor respective. Cu prilejul adoptării documentului, în şedinţele din zilele de 10 şi 17 octombrie 1970, numeroase delegaţii au făcut declaraţii de precizare a poziţiei statelor lor faţă de strategia celui de-al doilea deceniu al dezvoltării. In numele delegaţiei române, Costin Murgescu, director general al Institutului pentru studierea conjuncturii economiei internaţionale, a înfăţişat criteriile de principiu care definesc poziţia consecventă a României faţă de documentul adoptat, exprimînd sprijinul pentru statele în curs de dezvoltare. „Strategia Internaţională a celui de-al doilea deceniu al Naţiunilor Unite pentru dezvoltare" reprezintă unul din documentele ce urmează să fie aprobate în cadrul şedinţei festive a Adunării Generale din 24 octombrie 1970. întrevedere Mănescu-Nyerere NAŢIUNILE UNITE 18 (Agerpres). — Cu prilejul Sesiunii jubiliare a O.N.U. ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, a avut o întrevedere cu preşedintele Tanzaniei, Julius K. Nyerere. în timpul întrevederii a fost transmis din partea preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, un mesaj adresat şefului statului tanzanian. La rîndul său, preşedintele Tanzaniei a transmis un mesaj către şeful statului român, preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. „Vom cuceri independenţa pe calea armelor“ , DECLARAŢIA LUI AMILCAR CABRAL CONAKRY 18 (Agerpres). „Intrucît cercurile conducătoare din Portugalia refuză să înceapă tratative pentru a acorda poporului nostru independenţa, noi vom cuceri această independenţă pe calea armelor“, a declarat la o conferinţă de presă organizată la Conakry secretarul general al Partidului African al Independenţei din Guineea portugheză şi Insulele Capului Verde, Amilcar Cabral. Scopul final al mişcării noastre, a adăugat el, este eliberarea completă a ţării de sub jugul cotropitorilor portughezi. In cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Amilcar Cabral, a acuzat guvernul de la Lisabona de „genocid“ împotriva populaţiei civile din aceste teritorii, supuse unor atacuri sistematice cu bombe cu napalm. El a precizat însă situaţia grea a trupelor colonialiste portugheze care sunt în prezent „închise în fortăreţele lor" şi înconjurate de forţele de eliberare, ce numără în jur de 10 000 de oameni. Tovarăşul Gheorghe Rădulescu a plecat la Moscova Duminică la amiază, a plecat la Moscova tovarăşul Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 49-a şedinţe a Comitetului Executiv C.A.E.R. La plecare, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi tovarăşul Leonte Răutu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. (Agerpres). SUNETUL MUZICII — Patria (11 86 251 9: 12,45 16,30 : 20:15: 100 DE CARABINE — București (15 61 54) 8: 101 12,15; 14,30; 16,45; 19: 21,15 DE ŞAPTE ORI ŞAPTE — Luceafărul (15 87 671 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30: 21 — Festival (15 63 84) 8,30; 11: 13,30; 16; 18,30: 21 — Favorit (31 06 15) 10; 12,30: 15,30: 18; 20,30 IN ARȘITA NOPTII — Capitol (16 29 17) 8,30; 10,45: 13,15: 16: 18,30 — Feroviar (16 22 73, 9, 11,15; 13,30, 16 : 18,15; 20,30 — Melodia (12 06 88) 9: 11,15, 13,30; 16: 18,30: 20,45 — Modern (23 71 01) 9: 11,30; 13,45: 16; 18,30 : 20,45 OMUL RAS IN CAP _ Capitol ora 21 VA PLACE BRAHMS _ Victoria (16 29 17) 8,30; 11 ; 13,30 16, 18,30 : 21 IMPOSTORII — Central (14 12 24: 9;15; 11,30; 13,45; 16; 18,15, 20:30 NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR — Lumina (16 23 35) 9,30__14,45 in continuare 17, 19: 21 FRUMOASA VARVARA — Doina (16 35 38) 11,30; 13,45; 16 — BLOW-UP _ 18,15; 20,30 HATARI — Timpuri Noi (15 61 10) 9,30—16 in continuare 100 DE CARABINE — Excelsior (18 10 88 8,30; 11; 13,30; 16; 16,30; 21 __ Gloria (22 44 01) 9; 11,15; 13,30 ; 16; 18,15; 20,30 Tomis (21 49 46) 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15 PATRICIA SI MUZICA — privita (17 08 58) 10,30; 16 ; 18,15; 20,30 — Arta (2131 86) 15,30; 18, 20 JANDARMUL SE ÎNSOARĂ — Înfrățirea intre popoare (17 31 64) 15,30; 17,45, 20 MAYERLING (ambele serii) — Buzesti (15 62 79) 15,30; 19. — Volga (11 91 26) 15,30; 19. — Moşilor (12 52 93) 19 FLACĂRA OLIMPICA — 15,30 DEGETUL DE HER — Dacia (16 26 10) 8,45—20,30 în continuare — Progresul (23 94 10) 15,30; 18, 20 HIBERNATUS — Bucegi (17 05 47; 10; 16; 18,15; 20,30 — Floreasca (33 29 71) 15,30; 18; 20,30 — Aurora (35 04 66) 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30 — Flamura (23 07 40) 11; 16, 18,15, 20,30 STRĂINII Unirea (17 10 21) 18, 20 NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE — 15,30 AURUL — Lira (31 71 71) 15,30 VIA MALLA — 18, 20 AMBUSCADA — Drumul Sării (31 28 13) 14,30 DRAGOSTE SI VITEZA — 16,30; 18,30; 20,30 PĂSĂRILE — Giuleşti (17 55 46, 15,30; 18, 20,30 — Mioriţa (14 27 14) 10, 12,15, 15 ; 17,30; 20 PETRECEREA — Cotroceni T3 62 56) 15,30; 17,45 , 20 CUM SE REUŞEŞTE ÎN DRAGOSTE — Viitorul (1! 48 03, 18: 20 CANARUL ŞI VISCOLUL — orele 16 ULTIMUL DRUM — Popular (35 15 17) 15,30 A TRĂI PENTRU A TRAI — 18, 20,15 INTILNIREA — Flacăra (21 35 40) 16, 18, 20 AURUL — Rahova (23 91 00) 15,30 ÎNTÎLNIREA — 18, 20,30 FRUNZA DE VITĂ — Vitan (21 39 82) 15,30: 18; 20,15 CLIPA DE LIBERTATE — Ferentari (23 17 50) 15,30; 17,45, 20 MOARA CU NOROC — Pacea (31 32 52) 15,30, 18; 20,15 ALFA—ROMEO SI JULIETA — Cringasi (17 38 81) 16, 18, 20 TĂCEREA BĂRBAȚILOR — Cosmos (35 19 15) 15,30; 18 ; 20,15. încheierea lucrărilor sesiunii Consiliului General al F.S.M. MOSCOVA 17Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite: După patru zile de activitate, la Moscova şi-a încheiat lucrările cea de-a 20-a sesiune a Consiliului General al Federaţiei Sindicale Mondiale, la care au participat reprezentanţi a peste 50 de centrale sindicale din diferite ţări ale lumii. Din România a luat parte tovarăşul Florian Dănălache, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. Sesiunea a adoptat apelul Consiliului General al F.S.M. „Pentru unitatea mişcării sindicale internaţionale“, adresat tuturor oamenilor muncii, organizaţiilor sindicale din toate ţările şi de toate orientările, organizaţiilor sindicale internaţionale. Au fost, de asemenea, adoptate rezoluţia „Cu privire la împlinirea a 100 de ani de la proclamarea Comunei din Paris“ şi alte documente. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la crearea F.S.M. în Sala coloanelor a Casei Sindicatelor a avut loc o adunare festivă a reprezentanţilor oamenilor muncii din capitala sovietică, la care au fost prezenţi şi participanții la cea de-a 20-a sesiune a Consiliului General al F.S.M. incidente armate în Iordania AMMAN 18 (Agerpres). După cum s-a anunţat la Amman, duminică s-au produs incidente intre forţele armate iordaniene şi unităţile palestiniene. Incidentele au avut loc în nordul ţării în jurul localităţii Shajara, la patru kilometri vest de oraşul Ramtha. O echipă de observatori a fost trimisă la faţa locului de către Comitetul Superior arab care are misiunea de a aplica acordurile de la Cairo şi Amman privind reglementarea politică a divergenţelor dintre cele două părţi. ANGLIA Greva lucrătorilor municipali continuă LONDRA 18 (Agerpres). •— Greva lucrătorilor municipali din Londra, la care participă aproximativ 60 000 de persoane, continuă de aproape trei săptămîni. Tratativele pentru reglementarea conflictului au fost întrerupte datorită refuzului autorităţilor de a satisface revendicările greviştilor, care cer majorarea salariilor. incheierea aplicaţiilor militare pe teritoriul R.D. Germane In R. D. Germană s-au încheiat aplicaţiile militare comune ale Forţelor armate ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La aplicaţii au luat parte R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. Din partea ţării noastre, la aplicaţii a participat un stat major de divizie. Aplicaţiile, care s-au desfăşurat potrivit planului pregătirii de luptă a Forţelor armate ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, au fost conduse de generalul de armată Heinz Hoffmann, ministrul apărării naţionale al R. D. Germane. La încheierea aplicaţiilor a avut loc o festivitate la care a fost prezent Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane. ! Răpitorii ministrului muncii din provincia canadiană Quebec şi-au asasinat prizonierul MONTREAL 18 (Agerpres). — Poliţia din Montreal a descoperit sâmbătă noaptea automobilul cu care a fost răpit la 10 octombrie ministrul muncii în guvernul provinciei Quebec, Pierre Laporte. Vehiculul era abandonat în apropiere de aeroportul „Saint Hubert“. Un automobil a fost găsit corpul neînsufleţit al lui Pierre Laporte, fost ministru al muncii în guvernul provinciei Quebec, s-a anunţat oficial la Montreal. Potrivit unui comunicat al „Frontului pentru eliberarea Quebecului“, autorii asasinatului sunt membri ai acestei organizaţii ilegale care a pus la cale răpirea lui Laporte şi a lui James Cross, ataşat comercial britanic. In schimbul eliberării acestora, organizaţia ceruse eliberarea a 23 membri ai săi precum şi o însemnată sumă de bani, dar condiţiile ei nu au fost satisfăcute de guvernul canadian. în urma asasinării lui Laporte, la Ottawa a fost anunţată o reuniune de urgenţă a cabinetului, sub preşedinţia premierului Trudeau. Potrivit unor surse oficiale, în cadrul reuniunii vor fi examinate, îndeosebi, măsurile necesare pentru salvarea lui James Cross. Imagine de la una din recentele acţiuni de protest, desfăşurate la Londra, împotriva intenţiei guvernului britanic de a relua livrările, de armament către regimul rasist de la Pretoria (Republica Sud-Africană). Fotografia de mai sus reprezintă o secvenţă de la o manifestaţie pe Trafalgar Square V ______ in memoria eroilor români căzuţi in luptele pentru eliberarea Ungariei BUDAPESTA& — Corespondentul Agerpres, Alexandru Pintea, transmite : Cu prilejul celei de a 26-a aniversări a Zilei Forţelor armate ale României, ataşatul militar şi aero al ţării noastre la Budapesta, Colonel Emilian Pîrlea, a depus coroane de flori la monumentele şi cimitirele eroilor români care au căzut în luptele pentru eliberarea Ungariei din localităţile Debrecen, Gior, Nyregyhaza, Miskolc, Szeged, Cegled, Nagykoros, Tapiosuly, Hódmezővásárhely şi Megyaszo. Au fost de faţă reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat şi ofiţeri superiori din armata R.P. Ungare. Pagina a 3-a Case din carton ? ARHITECTUL francez D. Emerique a propus recent construirea unor locuinţe dintr-un material foarte fragil: cartonul Blocurile de carton, tratat cu substanţe speciale pentru a-l face foarte rezistent, au forma unor piramide cu trei feţe sau a unor pavilioane sferice. Ca 40 de panouri prefabricate din carton se poate clădi un apartament din trei camere intr-o locuinţă modernă. împachetate, aceste corpuri ocupă un volum de 2 mp şi sunt uşor de transportat. Violente furtuni in sudul Italiei VIOLENTE FURTUNI au izbucnit in sudul Italiei, unde nu mai plouase de mai multe săptămini Siracuza şi alte localităţ învecinate sunt inundate parţial, iar cablurile de telecomunicaţii şi electrice deteriorate. Magistrale Catania—Palermo este blocată pe mai multe porţiuni, iar cartierele mai joase ale oraşului Trapani sunt sub apă. Confirmarea unei ipoteze antropologice CUNOSCUTUL ANTROPOLOG sovietic Mihail Gherasimov a reconstituit, după craniile găsite de expediţiile arheologice, înfăţişarea străvechilor locuitori ai Uralului. Strămoşul îndepărtat al locuitorilor de azi ai Uralului avea fata de tip indian europoid. Aceasta este o nouă confirmare a ipotezei după care continentul american a fost populat prin Kamciatka — Strimtoarea Bering — Alaska, de triburi nu numai asiatice dar si europene. Poluarea rapidă a atmosferei Oceanului Atlantic OAMENI DE STIINTA americani au afirmat că atmosfera Oceanului Atlantic conţine in prezent de două ori mai multe impurităţi decit la începutul anilor 1900. Ei apreciază că dacă poluarea acesteia va continua în ritmul actual, se va afecta serios climatul zonei respective care ar putea cunoaşte o nouă „eră glaciară“. Poluarea atmosferei in sud-estul Asiei s-a dublat şi ea in cursul acestui secol. Datele de comparare au fost colectate intre anii 1909 şi 1929 de oamenii de ştiinţă de la Carnegie Instition şi apoi de oamenii de ştiinţă de la Noa Institution. Clinele — o fiinţă leurotică TOŢI IUBITORII DE ANIMALE ştiu că un cline îşi poate strica stomacul şi apoi reacţionează prin vomitări. Dar că patrupedul poate reacţiona cu un deranjament de stomac la tulburări psihice au demonstrat recent doi oameni de ştiinţă germani, după o activitate comună de cercetare. Profesorul Felix Müller, şeful clinicii veterinare a Universităţiiîn Berlinul occidental şi profesorul de psihologie H. Schmidt, au stabilit că influenţele mediului înconjurător pot trezi la cline adevărate îmbolnăviri neurotice. Astfel, mulţi dini nu suportă tensiunea provocată de certuri in familia la care se află. Conflictele sentimentale declanşează de asemenea simptome patologice. Adeseori, apar „probleme“ din micina poziţiei „sociale“ a animalului domestic in cadrul societăţii umane Clinele priveşte omul ca pe o fiinţă de rang superior, dar doreşte, de exemplu, să se bucure de dreptul unei camere de dormit comune. Dacă i se interzice accesul in dormitor, patrupedul reacţionează prin vărsături. In astfel de cazuri de conflict intre propria sa nevoie de irestigiu şi obiceiurile omului, nu ajută decit o mustrare energică din partea stăpinului. din fiul i se reamintește adevăratul său loc in ierarhie și astfel, dispare cauza complexelor sale.